Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 626/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
DECIZIA CIVILĂ NR.626
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE - 2009
PREȘEDINTE: Marioara Coinacel
JUDECĂTOR 2: Alina Savin
JUDECĂTOR 3: Benone Fuică
GREFIER - -
Pentru astăzi fiind amânată soluționarea recursului declarat de recurentul-contestator, domiciliat în G,-, -ălina 2,.51, împotriva sentinței civile nr.1417/10.11.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata "V", cu sediul în G,-, având ca obiect drepturi bănești.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 25.05.2009 care s-au consemnat în încheierea din aceeași zi, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat soluționarea cauzei la data de 28.05.2009.
CURTEA:
Cererea de chemare în judecată.
La data de 3.09.2008 contestatorul a contestat decizia 212/1.09.2008 emisă de intimata SA G prin care s-a dispus începând cu data de 29.09.2008 încetarea contractului individual de muncă pe temeiul art.65 al.1 din Legea 53/2003 ca urmare a desființării postului de cercetător senior.
A solicitat anularea deciziei 212/1.09.2008 și reintegrarea pe postul deținut cu plata tuturor drepturilor bănești.
A solicitat obligarea unității pârâte la plata sumei de 35.000 lei daune morale.
În motivarea cereriireclamantul a arătat că societatea în mod fals a invocat dificultăți economice și nejustificarea economică a tipului de lucrări specifice în care reclamantul l-a implicat dispunând pentru aceste motive desființarea postului de cercetător senior.
Consideră reclamantul că tocmai cercetarea în domeniul proiectării la care contestatorul a contribuit prin activitatea sa științifică este componenta de bază a activității firmei.
Datorită relațiilor personale stabilite cu instituții de cercetare din alte țări a asigurat societății începând cu anul 2005 pe o perioadă de 36 de luni un contract de cercetare care a adus un profit direct. De asemenea exista posibilitatea obținerii și a altor contracte de cercetare.
Consideră că în realitate a devenit o persoană incomodă pentru directorul general al societății și o în susținerea favoriților acestuia și a promovării nepotismului.
Susține că i s-a încălcat dreptul la demnitate în muncă și i s-a adus un prejudiciu moral prin încălcarea prestigiului său, producându-i-se suferințe psihice și stres, motiv pentru care solicită obligarea angajatorului la plata de daune morale, în temeiul art. 269 alin. 1 din Codul Muncii.
În susținerea contestației, s-a folosit de proba cu înscrisuri.
Întâmpinarea formulată de
Prin întâmpinare pârâta a solicitat respingerea acțiunii.
În motivare a arătat că art. 65 din Codul Muncii prevede concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului, respectiv încetarea contractului individual de muncă, determinată de desființarea locului de muncă ocupat de salariat ca urmare a dificultăților economice, a transformărilor tehnologice sau a reorganizării activității. Desființarea locului de muncă trebuie să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă.
Consideră că sunt îndeplinite aceste condiții întrucât dificultățile economice sunt reale, iar pierderile societății rezultă din bilanțul fiscal pe anul 2007. De asemenea în primele luni ale anului 2008 societatea a înregistrat pierderi.
O condiție fundamentală pentru contractarea proiectelor de cercetare finanțate de la bugetul de stat este ca agentul economic să fi realizat profit în ultimul an fiscal. În condițiile actuale societatea este în situația de a-i fi respinse proiectele pe criteriu financiar, iar menținerea unui număr considerabil de cercetători nu se mai justifică, ca urmare a fost desființat întreg compartimentul din care făcea parte contestatorul.
Referitor la susținerile contestatorului, arată că activitatea de cercetare a adus firmei un venit de doar 1,56% din totalul veniturilor, iar firma este în totalitate privată, obiectul principal de activitate fiind arhitectura navală. de "institut" a rămas doar pentru că prin contractul de privatizare s-a interzis cumpărătorului să-i schimbe numele un număr de ani de la cumpărare.
Contractele la care se referă contestatorul au fost încheiate de societate, acesta fiind un simplu angajat, nefiind obligatoriu ca toate negocierile să fie finalizate.
Cu privire la daunele morale, a invocat Decizia nr. XL din 07 mai 2007 ICCJ, în sensul că daunele morale pot fi acordate salariaților numai în cazul în care legea, contractul colectiv de muncă sau contractul individual de muncă cuprind clauze exprese în acest sens, ceea ce nu este cazul în speță.
Sentința civilă nr.1417/10.11.2008 pronunțată de Tribunalul Galați
Prin sentința civilă nr.1417/10.11.2008 pronunțată de Tribunalul Galațis -a respins ca nefondată contestația împotriva deciziei de concediere formulată de contestatorul, în contradictoriu cu intimata SC SA
Tribunalul Galația reținut că contestatorul a fost salariatul societății intimate în funcția de cercetător, iar prin decizia nr. 212/01.09.2008 a fost concediat în temeiul art. 65 alin. 1 din Codul muncii pentru motive care nu țin de persoana salariatului, invocându-se desființarea postului de cercetător senior, datorată pierderilor financiare înregistrate în anul 2007, absența comenzilor, imposibilitatea obținerii acestora și nejustificarea economică a tipului de lucrări specifice.
Potrivit art. 65 din Codul Muncii, așa cum a fost modificat prin OUG 55/2006, concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de muncă determinată de desființarea locului de muncă ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana acestuia. Desființarea locului de muncă trebuie să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă."
Ca urmare, în varianta actuală a legii, societatea nu trebuie să mai invoce existența dificultăților economice, a transformărilor tehnologice sau a reorganizării activității pentru a concedia un salariat, ca în perioada anterioară, fiind suficient să probeze că măsura sa este efectivă și are o cauză reală și serioasă.
Intimata a dovedit prin Hotărârea Administratorului Unic nr. 6/28.07.2007 și cu organigrama depusă că, din motive financiare, coroborat cu faptul că nu anticipează existența unor programe de cercetare, a fost nevoită să facă restructurări în diferite compartimente. Ca urmare desființarea locului de muncă a fost efectivă.
Cauza care a stat la baza acestei decizii a fost reală, adică obiectivă deoarece angajatorul are interesul și obligația să ia acele măsuri pe care le consideră necesare pentru eficientizarea activității sale și care să prevină existența unor pierderi financiare.
Intimata a dovedit prin depunerea bilanțului fiscal pe anul 2007 și a balanței de verificare pe primele opt luni ale anului 2008 că societatea a înregistrat pierderi.
De asemenea este de notorietate că agenții economici nu primesc nici un fel de finanțare de la bugetul de stat, decât în situația în care au realizat profit în ultimul an fiscal.
În această situație, trebuie să i se recunoască angajatorului dreptul exclusiv de a decide modalitatea în care înțelege să-și eficientizeze activitatea, respectiv prin desființarea unor compartimente, înființarea altora, concedierea unor persoane ale căror servicii nu mai sunt utile, chiar și angajarea altora cu un salariu mai mic, astfel încât să se diminueze cheltuielile pe care le suportă angajatorul.
Nimeni nu a contestat calitățile profesionale ale contestatorului și meritele acestuia în activitatea de cercetare, dar managementul unei societăți presupune și măsuri extreme prin care se urmărește strict eficientizarea activității.
Contestatorul nu a făcut nici o dovadă în sensul că măsura dispusă de societate ar avea ca scop îndepărtarea sa, datorită pretinselor neînțelegeri cu directorul general al societății.
În consecință, instanța a apreciat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 65 din Codul Muncii, hotărârea societății este legală și nu se impune anularea acesteia.
Recursul declarat de contestator împotriva sentinței civile
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatorul aducând, în esență, următoarele critici:
-Tribunalul a acceptat ca în prezentul litigiu intimata să fie reprezentată de consilier juridic care nu avea contract de muncă cu această societate. Tribunalul avea obligația ( decizia XXII/2006 a Secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție) să nu permită doamnei consilier să asigure reprezentarea intimatei.
Hotărârea Administratorului Unic nr.6/28.07.2008 privind reorganizarea unor departamente din organigrama este un înscris confecționat pro causa căruia instanța nu trebuia să îi acorde vreo valoare probatorie.
Instanța de fond nu doar că nu s-a pronunțat asupra acestei fine de neprimire, dar nici nu a sancționat lipsa de efecte juridice a înscrisului care a fost emis de o persoană care nu are în atribuțiile sale această activitate.
Dovada confecționării pro causa a hotărârii administratorului unic nr.6/2008 rezultă din cuprinsul deciziei nr.212/1.09.2008 în care lipsește orice trimitere la acest înscris care constituie chintesența argumentelor folosite de intimată pentru care se hotăra desființarea postului contestatorului.
Chiar și așa hotărârea a fost semnată de o persoană ce nu avea calitate, singura persoană care avea și abilitatea funcțională, legală de a adopta o asemenea măsură era doamna, reprezentantul permanent al administratorului unic.
-Concluzia instanței de fond că societatea a înregistrat pierderi pe anul 2007 este eronată. Cauza pierderilor financiare poate fi un management defectuos.
-Hotărârea ignoră total împrejurarea dovedită că datorită înaltului prestigiu profesional, a notorietății științifice de care se bucură contestatorul pe piața extrem de selectivă, în domeniul proiectării și construcțiilor navale, contestatorul pregătise documentația pentru participarea pe bază contractuală la realizarea de noi studii cu colegii din alte țări, lucru care echivala cu o autofinanțare a postului său.
Întâmpinarea formulată de intimată
Intimata SA Gaf ormulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Considerentele deciziei instanței de recurs
Examinând soluția instanței de fond prin prisma motivelor invocate și a celor de ordine publică în baza disp.art.304 pr.civ. Curtea apreciază recursul fondat pentru următoarele considerente:
Prima critică adusă vizând calitatea de reprezentant a părții intimate, nu poate fi primită de instanță deoarece instanța de fond a procedat corect, conform dispozițiilor art.67 și urm. pr.civ.și art.68 al.4 pr.civ. Consilierul juridic deși nu era salariata societății avea împuternicire de la societate pentru a fi reprezentată. Neavând calitatea de consilier angajat la societate și nici aceea de avocat corect instanța de fond a apreciat că poate reprezenta pe intimată, dar că nu poate susține concluzii orale în fața instanței( fila 79).
Apărările intimatei formulate prin întâmpinare ( fila 86) au fost semnate și ștampilate de.
Prin urmare, susținerea recurentului că partea adversă a fost reprezentată de o persoană fără calitate este neîntemeiată.
În ceea ce privește fondul cauzei instanța de recurs reține următoarele:
Prin decizia 212 a încetat contractul individual de muncă al reclamantului conf.art.61 al.1 din Legea 53/2003 pentru motive ce nu țin de persoana salariatului.Desființarea locului de muncă trebuie să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă.Textul de lege nu permite încetarea contractului individual de muncă prin voința unilaterală a angajatorului pentru motive arbitrare sau abuzive.De regulă, concedierea menționată este generată de rațiuni economice.Desființarea locului de muncă ar trebui să fie rezultatul unor cauze obiective, consecință a unei organizări a unității care impun restructurarea personalului, și nu consecința a subiectivismului angajatorului. Poate fi vorba de dificultăți economice, de diminuarea sau încetarea activității, de transformări tehnologice, de modernizare, automatizare.
Condiția de legalitate impusă de lege este ca desființarea locului de muncă să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă.
Cauza este serioasă când nu disimulează realitatea, respectiv pe bază de probe angajatorul reușește să dovedească că a desființat în mod real postul pentru a nu suferi pagube și nu doar a încercat să scape de un anumit om.
Reducerea activității nu poate fi doar un pretext pentru îndepărtarea unui salariat și, în consecință desfacerea contractului de muncă unei persoane urmată de încadrarea unui număr însemnat de inginerii juniori reprezintă un comportament abuziv al angajatorului reorganizarea nefiind una reală. Reclamantul are și el calificarea de inginer și, în acest context, pârâta ar fi putut să îi ofere un post de inginer simplu.
Desființarea postului este efectivă pentru că acest post nu se mai regăsește în organigramă, însă cauza desființării locului de muncă nu este una reală întrucât nu este consecința unei cauze obiective, dificultăți economice. Prin Hotărârea 6/2008 Consiliul de administrație a desființat locul de muncă al contestatorului, iar prin decizia 212 s-a dispus începând cu 29.09.2008 încetarea contractului individual de muncă conf.art.65(1) din Legea 53/2003.
Apreciem că nu s-a dispus concedierea în mod nelegal.Pârâta justifică această concediere prin aceea că cercetarea conceptuală, experimentală și de laborator a fost încetată datorită absenței îndelungate a comenzilor pentru acest tip de activitate.
pârâta că recurentul nu avea pregătirea necesară tehnică pentru a-i fi oferit un alt post de inginer. Cu toate acestea, tot pârâta a susținut că la nivelul de proiectare navală sunt identificate per total un număr de 300 competențe tehnice specifice, iar profilul recurentului este compatibil doar cu 10 dintre acestea.
Pârâta recunoaște pe de altă parte că s-au făcut angajări în cadrul după concedierea reclamantului, dar se apără că noile angajări nu erau pentru postul de cercetător.
Instanța constată că în situația în care societatea face angajări în timp ce afirmă că este în reorganizare aspectul este insuficient pentru a se constata nelegalitatea măsurii concedierii prin prisma art.65 al.1 și 2 din muncii.
Prin urmare, apreciem greșită soluția instanței de fond și argumentele ce au stat la baza pronunțării acestei soluții, iar conf.art.312 pr.civ.urmează a se admite recursul declarat de contestatorul, împotriva sentinței civile nr.1417/10.11.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Se va modifica în tot sentința civilă nr.1417/10.11.2008 a Tribunalului Galați și în rejudecare:
Se va admite contestația formulată de contestatorul.
Se va dispune anularea deciziei nr.212/1.09.2008 emisă de intimata SC sa G și reintegrarea contestatorului pe postul deținut cu plata drepturilor salariale cuvenite de la data concedierii și până la reintegrarea efectivă.
Se va respinge capătul de cerere privind acordarea daunelor morale ca nefondat.
Va fi obligată intimata să plătească contestatorului suma de 1190 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de contestatorul, domiciliat în G,-, împotriva sentinței civile nr.1417/10.11.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Modifică în tot sentința civilă nr.1417/10.11.2008 a Tribunalului Galați și în rejudecare:
Admite contestația formulată de contestatorul.
Dispune anularea deciziei nr.212/1.09.2008 emisă de intimata SC SA G și reintegrarea contestatorului pe postul deținut cu plata drepturilor salariale cuvenite de la data concedierii și până la reintegrarea efectivă.
Respinge capătul de cerere privind acordarea daunelor morale ca nefondat.
Obligă pe intimată să plătească contestatorului suma de 1190 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 28 Mai 2009.
Pt.jud. aflat în CO Pt.jud. aflat în CO JUDECĂTOR
Conf.art.261 pct.2 pr.civ. conf.art.261 pct.2 pr.civ.
Președintele Curții de Apel Președintele Curții de Apel
Grefier
Red./2.07.2009
Dact./2 ex/16.07.2009
FOND: -
Asis.jud.-
Președinte:Marioara CoinacelJudecători:Marioara Coinacel, Alina Savin, Benone Fuică
