Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 6648/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Format vechi nr.4785/2009
O MNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.6648/
Ședința publică de la 18 noiembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Rotaru Florentina Gabriela
JUDECĂTOR 2: Uță Lucia
JUDECĂTOR 3: Cristescu
GREFIER -
*****************
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta împotriva sentinței civile nr.3346 din data de 21.04.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.6743/3/LM/2009, în contradictoriu cu intimații Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI și Parchetul de pe lângă Tribunalul București, având ca obiect:"drepturi bănești - spor 25% și 50%."
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurenta, prin avocat în baza împuternicirii avocațiale nr.- din 17.01.2009 depusă în dosarul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze Privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale nr- (7917/2008) la fila 34, lipsind intimații Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI și Parchetul de pe lângă Tribunalul București.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții că s-a depus la dosar prin intermediul serviciului "registratură" al acestei secții la data de 05.11.2009, întâmpinare din partea intimatului Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Recurenta,prin avocat, interpelată fiind, arată că nu are cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat.
Curtea, constatând cauza în stare de judecată, acordă recurentei cuvântul în susținerea cererii de recurs.
Recurenta,prin avocat, având cuvântul, susține oral motivele de recurs, solicitând a se observa că instanța de fond, prin hotărârea pronunțată, în mod greșit a ajuns la concluzia că intimații în cauză nu au calitate procesuală pasivă în privința cererii de recunoaștere a dreptului de includere în baza de calcul a pensiei de serviciu a sporului de vechime în muncă în procent de 25% cât și a sporului de risc de 50%, fără a avea în vedere prevederile Legii nr.92/1992 și a Legii nr.303/2004, prin care se stipulează că Ministerul Public sau Ministerul Justiției și Libertăților, procedează la stabilirea bazei de calcul a pensiei cât și faptul că aceste doua instituții sunt acelea care recunosc dreptul magistratului de a beneficia de cele două sporuri prevăzute în acțiune.
De asemenea, recurenta, prin avocat, mai arată că, în cauză, s-a mai invocat existența unei cereri în pretenții, însă, în speță, este vorba de stabilirea bazei de calcul a pensiei cuvenite recurentei și trimiterea acestei baze de calcul către Casa de Pensii a Municipiului B pentru a proceda în consecință.
Cu privire la momentul introducerii acțiunii, recurenta, prin avocat, solicită a se observa că acest moment constă în data promovării recursului în interesul legii cu privire la aceste drepturi salariale, întrucât, până la acea dată drepturile solicitate de recurentă, nu au existat.
În concluzie, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat în scris, modificarea sentinței civile recurate în sensul admiterii acțiunii, astfel cum a fost formulată și precizată în scris.
Fără cheltuieli de judecată.
Curtea, în temeiul art.150 cod proc. civilă, declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil dedus judecății, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.3346 din data de 21.04.2009, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis excepția lipsei calității procesuale pasive in privința cererii de recunoaștere a dreptului de includere în baza de calcul a pensiei de serviciu a sporului de vechime în muncă, de 25% și a sporului de risc, de 50% și, în consecință, a respins capătul de cerere cu acest obiect; a respins celelalte cereri formulate de reclamanta în contradictoriu cu pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI, Parchetul de pe lângă Tribunalul București, ca neîntemeiate.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
Potrivit mențiunilor din carnetul de muncă al reclamantei, în perioada 01.11.2001 - 01.10.2003, aceasta a deținut funcția de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București, desfășurându-și activitatea în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție, ca urmare a delegării. După pensionarea intervenită la data de 01.10.2003, reclamanta și-a continuat activitatea, până la data de 31.03.2004.
Față de împrejurarea că titulara cererii de chemare în judecată a înțeles să precizeze obiectul cererii sale, în sensul că acesta nu constă în plata unor drepturi salariale, excepția prescrierii dreptului la acțiune a rămas fără obiect, întrucât termenul de prescripție invocat de pârât se referea la dreptul salariatei de a pretinde silit plata sumelor de bani reprezentând sporul de vechime în muncă și sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică.
A mai reținut instanța de fond că, potrivit dispozițiilor art. 23 din nr.HG 1275/2005 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.303/2004, raportat la art.95 și la art. 169 din Legea nr. 19/2000, recalcularea pensiei de serviciu cuvenită magistraților se face la cererea persoanei îndreptățite, pe baza adeverințelor emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție.
Având în vedere că, în perioada 01.11.2001 - 31.03.2004, reclamanta nu a încasat sumele de bani cu titlu de spor de vechime în muncă și de spor de risc și suprasolicitare neuropsihică, nefiind recunoscut dreptul și nefiind achitate sumele de către ordonatorul principal de credite, cererea de obligare a pârâților la recunoașterea dreptului și la emiterea adeverinței privind încasarea sumelor cu titlu de sporuri, în scopul recalculării drepturilor de pensie apare ca nejustificată, de vreme ce dreptul asupra sumelor menționate a fost valorificat de magistrați numai pe cale silită, pe calea acțiunilor în pretenții formulate. Deciziile pronunțate în recursul legii de instanța supremă, invocate de reclamantă, au efecte numai cu privire la hotărârile judecătorești pronunțate asupra cererilor în pretenții, fiind obligatorii pentru instanțele sesizate cu astfel de cereri, iar nu și pentru angajatori, respectiv pentru ordonatorii de credite. Cum reclamanta nu a uzat de calea acțiunii în justiție pentru a-și valorifica dreptul la încasarea sumelor cu titlu de spor de vechime în muncă și de spor de risc și suprasolicitare neuropsihică, aceasta nu poate pretinde obligarea fostului angajator la emiterea adeverinței privind drepturi salariale de care nu a beneficiat efectiv, în scopul recalculării drepturilor de pensie.
De asemenea, dreptul de a se include în baza de calcul a pensiei unele sume și obligația corelativă intră în conținutul raportului juridic izvorât din contractul de asigurare socială, reglementat de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, în care potrivit art.6 alin.3 din actul normativ mai sus menționat, părți sunt persoana asigurată și casa teritorială de pensii din raza de domiciliu a persoanei. Rezultă că pârâții nu au calitatea de subiecte ale raportului de drept material în privința acestui capăt de cerere și, implicit, nici calitatea de subiecte ale raportului de drept procesual, motiv pentru care cererea cu acest obiect a fost respinsă.
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs motivat, în termen legal reclamanta, care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă, recurenta a arătat că soluția instanței privind lipsa calității procesuale pasive în ce privește cererea de recunoaștere a dreptului de includere în baza de calcul a pensiei de serviciu a sporului de vechime în muncă și a sporului de risc este eronată, iar motivarea întemeiată pe dispozițiile art.6 al.3 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii nu are nici o legătura in ce privește obiectul cererii.
Astfel, nu s-a avut în vedere că, în privința magistraților, se aplică dispozițiile speciale referitoare la salarizare și stabilirea pensiei, în succesiunea lor în timp, Legea nr.92/1992 și Legea nr. 303/2004, legi care nu fac trimitere la Legea nr.3/1977 și respectiv la Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii.
Astfel prin aceste legi se stabilește baza de calcul a pensiei de serviciu care se efectuează de angajator respectiv de Ministerul Justiției pentru judecători și de Ministrul Public pentru procurori, instituții care eliberează adeverințele respective si le comunica la CNPAS prin casele de pensii subordonate, care stabilesc cuantumul pensiei de serviciu în raport de procentul calculat în funcție de vechimea în magistratura.
Deci în ce privește modul de stabilire a bazei de calcul a pensiei de serviciu pentru magistrați nu exista nici un raport de drept material intre reclamanta și casa de pensii care nu are nici o competență în acest sens cu atât mai mult în ce privește recunoașterea dreptului la cele doua sporuri care fac obiectul acțiunii precizate.
În consecință, pârâtul Ministerul Public este instituția competenta pentru recunoașterea dreptului de a include în baza de calcul a pensiei a celor doua sporuri și, prin urmare are calitatea procesuală pasivă în cauză, pentru eliberarea adeverinței care urmează a fi depusă la Casa de Pensii.
În ce privește referirea instanței de fond la deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secțiunile Unite, în sensul că acestea au efecte numai cu privire la hotărârile judecătorească pronunțate asupra cererilor în pretenții, fiind obligatorii pentru instanțele sesizate cu astfel de cereri iar nu și pentru angajatori, s-a susținut că este eronată, deoarece în cele două decizii se accentuează faptul că de sporurile respective beneficiază magistrații și pentru perioada anterioară acestor decizii, cu începere de la data de 01.11.2000, fără a condiționa existenta unor hotărâri judecătorești.
De altfel practica judiciara în materie, după elaborarea celor doua decizii, a confirmat aplicarea celor doua sporuri cu începere de la data de 01.11.2000 la zi.
S-a mai susținut că reclamanta nu a avut până la pronunțarea deciziilor Înaltei Curți de Casație și Justiție nici un temei legal de a introduce o acțiune în justiție ca urmare aplicării nr.OG83/2000 în care nu s-au mai prevăzut cele doua sporuri.
Prin întâmpinarea depusă, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat respingerea recursului și menținerea hotărârii instanței de fond, ca fiind temeinică și legală.
În recurs, nu au fost administrate probe.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, atât prin prisma criticilor formulate, cât și sub toate aspectele, conform dispozițiilor art. 3041Cod procedură civilă, Curtea constată că recursul este nefondat, urmând a-l respinge ca atare, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Astfel cum corect a reținut instanța de fond, prin cererea introductivă, reclamanta - procuror pensionar a solicitat obligarea pârâților Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI și Parchetul de pe lângă Tribunalul București la calcularea indemnizației de încadrare brută lunară cu luarea în considerare a sporurilor recunoscute magistraților, respectiv sporul de vechime în muncă - 25% și sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică - 50%, începând cu data de 1 octombrie 2001, până când vor fi redate efectiv aceste sporuri; recalcularea pensiei pentru perioada 1 octombrie 2001 și până la data ce va fi stabilită de instanță, obligarea pârâților la plata diferențelor de pensie rezultate, actualizate cu indicele de inflație și efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetul de muncă.
La termenul din 16 aprilie 2009, reclamanta și-a precizat acțiunea în sensul că a solicitat obligarea pârâtului Ministerul Public să recunoască dreptul său de a se include în baza de calcul a pensiei de serviciu a sporului de vechime și a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică, în conformitate cu deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 36/2007 și nr. 21/2008, începând cu data de 1 noiembrie 2000, la zi; același pârât să fie obligat a elibera adeverința cu noul calcul al bazei de pensii, care să fie comunicată CNPAS în vederea emiterii deciziei de pensie și a plății diferențelor cuvenite; efectuarea mențiunilor cuvenite în carnetul de muncă.
Curtea constată ca fiind legală și temeinică soluția instanței de fond cu privire la primul capăt al cererii precizate a reclamantei referitor la recunoașterea dreptului de a se include în baza de calcul a pensiei de serviciu a sporului de vechime și a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică.
Astfel, în mod corect Tribunalul a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților în privința acestui capăt de cerere, câtă vreme prezentul litigiu este unul de asigurări sociale, în cauză fiind incidente dispozițiile Legii nr. 19/2000 - legea generală în această materie, la care în mod corect prima instanță a făcut referire.
Stabilirea și plata pensiei este atributul organului de pensii, ce trebuie să procedeze, însă, cu respectarea dispozițiilor înscrise în legile speciale aplicabile în cazul judecătorilor și procurorilor, care nu transferă aceste competențe fostului angajator. Așa fiind, în mod corect instanța de fond a constatat că dreptul de a se include în baza de calcul a pensiei anumite sume și cererea privind achitarea diferențelor de pensie trebuie analizată prin raportare la reglementarea din materia asigurărilor sociale, în contradictoriu cu organul de pensii care emite decizia de stabilire/recalculare/actualizare a drepturilor de pensie.
Totodată, Curtea reține că, în raport de dispozițiile art. 111 din Codul d e procedură civilă, constatarea existenței dreptului și, implicit, obligarea pârâților la recunoașterea acestuia este posibilă numai în ipoteza în care partea nu poate cere realizarea respectivului drept. Or, astfel cum în mod corect a reținut instanța de fond, recurenta reclamantă avea la îndemână o acțiune în realizare de care nu a uzat.
Nu poate fi primită nici susținerea reclamantei în sensul că dreptul său nu a existat până la pronunțarea deciziilor în interesul legii cu nr. 36/2007 și nr. 21/2008, câtă vreme, prin menționatele decizii, în conformitate cu dispozițiile art. 329 din Codul d e procedură civilă, Înalta Curte de Casație și Justiție nu s-a pronunțat decât asupra interpretării corecte ce trebuie dată unor dispoziții legale, care consacră anumite drepturi pentru magistrați. Așadar, dreptul își găsește suportul în lege, iar nu în deciziile instanței supreme date în soluționarea căii extraordinare de atac a recursului în interesul legii.
Cum recurenta reclamantă nu a beneficiat de sporul de vechime și sporul de suprasolicitare neuropsihică la data pensionării și nici nu a învestit instanțele cu o cerere privind obligarea fostului angajator la plata sus menționatelor sporuri pentru perioada 1.11.2001-31.03.2004, în mod corect instanța de fond a reținut ca fiind neîntemeiată cererea sa privind obligarea fostului angajator la emiterea adeverinței cu noua bază de calcul a drepturilor de pensie și comunicarea acesteia CNPAS pentru emiterea deciziei de pensie și plata diferențelor cuvenite.
În raport de dispozițiile art. 85 alin. 2 din Legea nr. 303/2004, invocate de recurenta reclamantă ca temei de drept al cererii sale, pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizația brută lunară a unui judecător și procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum și a sporului de vechime.
Or, astfel cum s-a arătat în cele ce preced și cum corect a reținut instanța de fond, în speță, cele două sporuri nu au intrat în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, întrucât reclamanta nu a beneficiat în mod efectiv de ele.
În plus, se reține că procurorii și judecătorii în activitate nu au beneficiat de menționatele sporuri în perioada pentru care recurenta solicită eliberarea adeverinței decât în măsura în care angajatorul a fost obligat la plata acestor sporuri prin hotărâri judecătorești.
Așa fiind, nu poate fi acceptată crearea unei situații mai favorabile pentru magistrații pensionari, prin raportare la aceea a magistraților în activitate, câtă vreme actualizarea pensiilor de serviciu ale judecătorilor și procurorilor se realizează în funcție de evoluția indemnizației brute lunare judecătorilor sau procurorilor în activitate.
Pentru considerentele expuse, Curtea constată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, pe care o va menține, astfel încât, văzând și dispozițiile art. 312 din Codul d e procedură civilă, urmează să respingă recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta recurenta, cu domiciliul în B, sector 3,-, --10,. 32, împotriva sentinței civile nr.3346 din data de 21.04.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.6743/3/LM/2009, în contradictoriu cu intimații Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu sediul în B,--16, sector 5,Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI, cu sediul în B,--3, sector 3și Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureșticu sediul în B,--3, sector 3.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 18.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Red.: /Dact.:
6 ex./17.12.2009
Jud. fond
Președinte:Rotaru Florentina GabrielaJudecători:Rotaru Florentina Gabriela, Uță Lucia, Cristescu
