Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 68/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 68/2008
Ședința publică din 04 Februarie 2008
Completul compus din
PREȘEDINTE: Manuela Stoica președinte secție
- - --JUDECĂTOR 2: Monica Maria Mureșan
- - -JUDECĂTOR 3: Ana Doriani
- - -grefier
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de pârâții TRIBUNALUL ALBA și MINISTERUL JUSTIȚIEI, împotriva sentinței civile numărul 1073/2007 pronunțată de TRIBUNALUL ALBA în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că s-a solicitat judecarea în lipsă împrejurare față de care instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL,
Deliberând asupra recursului civil de față;
Constată că prin acțiunea în conflict de drepturi înregistrată la Tribunalul Hunedoara sub dosar nr- reclamanții:, -, -, -, -, și au chemat în judecată în calitate de pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL ALBA IULIA, TRIBUNALUL ALBA și Ministerul Finanțelor; solicitând obligarea acestora la plata actualizată, în favoarea fiecărui reclamant, a sporului de stres, în procent de 50%, calculat la salariu de bază brut lunar, începând cu data de 01.05.2004 și până la data de 01.02.2007, data intrării în vigoare a nr.OG8/2007.
În motivarea acțiunii lor reclamanții arată că sporul pentru risc și suprasolicitare nervoasă pretins a fost prevăzut de art.47 din Legea nr.50/1996 care pentru personalul auxiliar de specialitate a fost abrogat doar odată cu intrarea în vigoare a nr.OG8/2007. Mai mult, susțin reclamanții la data stabilirii acestui drept legiuitorul a avut în vedere anumite criterii de referință care rezidă din condițiile în care personalul din justiției își desfășoară activitatea, condiții care nu s-au schimbat, dimpotrivă sau acutizat.
În drept sunt invocate prevederile legii nr.50/1996.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, prin PHa depus întâmpinare solicitând respingerea acțiunii invocând în primul rând lipsa calității procesuale pasive în cauză a acestei instituții deoarece nu se poate confunda acest minister cu bugetul de stat, iar pe fondul cauzei se impune respingerea acțiunii întrucât această instituție centrală nu este implicată în salarizarea personalului auxiliar al instanțelor.(13-15)
Pârâtul Ministerul Justiției a depus întâmpinare solicitând respingerea acțiunii motivând că textul de lege invocat de reclamanții în susținerea pretențiilor lor a fost abrogat total și explicit prin nr.OG83/2000 iar abrogarea dispozițiilor legale care prevedeau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropshihică este o problemă de legiferare.(16,17).
Prin sentința civilă nr.1073 /17.10.2007 pronunțată de TRIBUNALUL ALBA în dosar nr- s-a admis excepția lipsei calității procesual pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor.
S-a admis excepția prescripției parțiale a dreptului material la acțiune pentru perioada 01.05.2004- 04.06.2004.
S-a admis acțiunea în conflict de drepturi formulată în cauză de reclamanți în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și TRIBUNALUL ALBA și în consecință:
Au fost obligați pârâții Ministerul Justiției și TRIBUNALUL ALBA să plătească reclamanților corespondent raportului de serviciu, sumele reprezentând drepturi salariale cu titlu spor de risc și solicitare neuropsihică, în procent de 50% din indemnizația brută lunară, pentru perioada 11.06.2004-01.02.2007 și în continuare, sume care urmează a fi actualizate cu indicele de inflației începând cu data nașterii dreptului material, până la data plății efective.
S-a respins aceeași acțiune civilă formulată de reclamanții împotriva pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, reprezentat de
Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut, în esență cu referire la probele dosarului și dispozițiile legale incidente că cererea reclamanților este fondată atâta vreme cât temeiul juridic invocat este art.47 din Legea nr.50/1996, și care datorită ierarhizării actelor normative nu putea fi abrogat printr-un act normativ de inferior cum este OG.nr.83/2000.
Se reține că prin legea de abilitare, nu a fost prevăzută decât posibilitatea exclusivă atribuită a modificării și completării legii, dar în mod excesiv prin ordonanța emisă a avut loc și abrogarea unor dispoziții de lege. De asemenea, instanța de fond a reținut și aplicativitatea prevederilor art.3, art.5 alin.2 lit.a-b, lit.k-n și urm. Din Legea nr.319/2006.
Împotriva acestei sentințe au declarat, în termenul legal, prevăzut de art.80 din legea nr.168/1999 recurs pârâții Ministerul Justiției și TRIBUNALUL ALBA aducându-i critici de nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea acestuia, desființarea sentinței și respingerea acțiunii formulată în cauză de reclamanți.
În dezvoltarea motivelor de recurs pârâții invocând prevederile art.304 punct 9.pr.civil susțin că hotărârea atacată este dată cu încălcarea prevederilor legale întrucât textul de lege reținut de instanța de fond a fost integral și explicit abrogat.
Recurentul Ministerul Justiției invocă în plus motivul de recurs prevăzut de art.304 punct.7 pr.civ arătând că tribunalul deși recunoaște posibilitatea de modificare a Legii nr.50/1996 prin ordonanța simplă, respectiv OG. nr.56/1996 și implicat caracterul de lege ordinară a acestei legii, în situația modificării legii prin OG nr.83/2000 reține contrariul, respectiv că legea nr.50/2996 este o lege organică care nu poate fi modificată prin ordonanță simplă.
De asemene, hotărârea primei instanțe este criticată de recurent pentru motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.4 pr.civ, arătându-se că instanța de fond a depășit atribuțiile puterii judecătorești procedând practic la legiferarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică
CURTEA, analizând sentința atacată prin prisma criticilor formulate, cât și din oficiu conform cerințelor art.3041pr.civilă, în limitele statuate de art.306 alin.2 pr.civilă, constată următoarele:
Recursurile sunt fondate.
Titularul unui drept subiect pentru a putea beneficia de protecția oferită de lege în recunoașterea acelui drept se impune ca acel drept să-și aibă reglementare în norma legală.
În speță, dreptul pretins de reclamanții fost prevăzut de art.47 din Legea nr.50/1996 republicată potrivit căruia "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
Această prevedere a fost abrogată expres prin art.1 punct 42 din nr.OG83/2000 potrivit căruia " legea nr. 50/1996 se modifică și se completează după cum urmează: art.42.art.47 se abrogă."
Potrivit principiului activității legii, legea civilă se aplică în timp de la data intrării în vigoare până la data abrogării exprese sau implicite. În speță, actul normativ în discuție și-a produs efectele în ce privește sporul de risc și suprasolicitare în perioada 24.06.1996-01.10.2000, când a fost abrogată expres, așa încât formularea unor atare pretenții întemeiate pe această lege, vizând perioada 01.05.2004-01.02.2007, deci după abrogarea acestei prevederi face ca acțiunea având acest obiect să fie lipsită de temei legal.
Acordarea unui spor salarial, este o opțiune exclusivă a legiuitorului, întrucât numai el are dreptul să reglementeze criteriile de acordare a sporurilor și adaosurilor la indemnizație și salariile de bază și drept urmare, doar legiuitorul este cel care poate aprecia și stabili dacă și ce anume sporuri și adaosuri se acordă anumitor categorii de salariați, cu singura condiție ca de aceste sporuri să beneficieze toți salariații care se află în situații identice sub toate aspectele funcțiilor în care sunt încadrați. Așa cum a statuat și Curtea Constituțională " diferențierea indemnizațiilor și a salariilor de bază pentru demnitari și alți salariați din sectorul bugetar este o opțiune liberă a legiuitorului, ținând seama de importanța și complexitatea diferitelor funcții. Legiuitorul este în drept, totodată să instituie anumite sporuri la indemnizațiile și salariile de bazăpe care le poate diferenția în funcție de categoriile de personal cărora li se acordă.
Nu poate fi reținut argumentul reclamanților, însușit în mod eronat de instanța de fond, vizând abrogarea legii printr-un act normativ de inferior, deoarece dispozițiile exprese ale art.115 din Constituția revizuită stabilesc competența delegată Guvernului de a intervenii prin ordonanțe simple, în baza unei legi speciale de abilitare, în materii ce nu fac obiectul legilor organice. În acest sens, Legea nr.125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe dispune că:"În temeiul art. 114 alin. (1) din Constituția României, Guvernul este abilitat ca, de la data intrării în vigoare a prezentei legi și pana la reluarea lucrărilor Parlamentului în cea de-a doua sesiune ordinară a anului 2000, sa emită ordonanțe în următoarele domenii Salarizare: 1 Modificarea și completarea Legii nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești republicată."
Ordonanța menționată a fost astfel, adoptată în temeiul art. 108 alin. (1) și (3) din Constituția României, republicată, precum și al <LLNK 12000 125 10 202 1 43>art. 1 lit. Q pct. 1 din Legea nr. 125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.
Totodată,sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică a fost introdus în Legea nr.50/1996 prin nr.OG56/1997 care a completat nr.OG9/1997 pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1996, acte normative de același nivel cu nr.OG83/2000. A admite că o ordonanță simplă, precum cele menționate nu ar putea modifica o lege ordinară ar da naștere unei succesiuni de excepții de neconstituționalitate vădit neîntemeiate.
În fine, nr.OG 83/2000 a fost aprobată prin Legea nr.334/2000 privind aprobarea nr.OG83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești.
Constatarea pe cale incidentă de către instanța de fond a neconstituționalității abrogării actului normativ în discuție este de asemenea, greșită, întrucât instanțele de judecată nu sunt competente să soluționeze excepții de neconstituționalitate, această competență fiind conferită de legiuitor exclusiv Curții constituționale, potrivit art. 1 alin.2 al Legii nr.47/1999; instanța pronunțându-se asupra vătămărilor produse de ordonanțe sau dispoziții din ordonanțele declarate neconstituționale de către curtea constituțională.
Față de cele ce preced, curtea constată că soluția primei instanțe este nelegală și netemeinică, motivele invocate de recurenții încadrându-se în conținutul art.304 punct.9 Pr.civilă, impunându-se reformarea hotărârii în cauză.
Pentru aceste considerente, în conformitate cu art.312 alin.1 Pr.civilă, cu aplicarea art.81 din Legea nr.168/1999 se va admite ca fondate recursurile promovate de pârâții. Se va modifica sentința atacată în sensul respingerii în întregime a acțiunii formulate de reclamanții împotriva pârâților Ministerul Justiției și TRIBUNALUL ALBA ca neîntemeiată și nelegală, pretențiile lor fiind lipsite de suport legal.
Se va menține ca legală și temeinică hotărârea primei instanței sub aspectul respingerii acțiunii formulate de reclamanții în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, reprezentat de A, dat fiind natura juridică a conflictului de drept dedus judecății, părțile unui conflict de muncă fiind definite expres de art.287.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite, ca fondate recursurile declarate de pârâții Ministerul Justiției B și TRIBUNALUL ALBA împotriva sentinței civile nr.1073/17.10.2007 pronunțată de TRIBUNALUL ALBA în dosar civil nr-.
Modifică în parte sentința atacată în sensul respingerii în întregime a acțiunii civile formulate de reclamanții, -, -, -, -, și împotriva pârâților Ministerul Justiției, Curtea de APEL ALBA IULIA și TRIBUNALUL ALBA.
Menține sentința atacată sub aspectul respingerii acțiunii civile formulate de către reclamanți împotriva pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor B prin DGFP
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 04.02. 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.DA
Tehnored.TM/ 3 ex
Jud.
Președinte:Manuela StoicaJudecători:Manuela Stoica, Monica Maria Mureșan, Ana Doriani
