Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 68/2010. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.68
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 27 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Camelia Drăghin președinte secție civilă
- - - - JUDECĂTOR 2: Jănică Gioacăș
- - - - JUDECĂTOR 3: Sorina Romașcanu
GREFIER - POLITIC &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare recursul civil formulat de recurentul-reclamant, împotriva sentinței civile nr. 837/C din 30.10.2009, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă av. pentru intimata-pârâtă, lipsă fiind recurentul-reclamant.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:
Instanța constată recursul ca fiind la primul termen de judecată, declarat în termen, motivat, semnat și legal scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
Avocat depune la dosarul cauzei împuternicire avocațială pentru intimata-pârâtă și arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind chestiuni prealabile, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Avocat având cuvântul pe fond pentru intimata-pârâtă solicită respingerea recursului și menținerea sentinței civile pronunțate de Tribunalul Neamț. Nu solicită obligarea recurentului-reclamant la plata cheltuielilor de judecată.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului declarat, constată următoarele:
Prin sentința civilă 837/30.10.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr- a fost respinsă, pentru activitate de lucru judecat, acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtei B, reținându-se următoarele:
Reclamantul, a chemat în judecată civilă pe pârâta "" SA, solicitând obligarea acesteia la plata sumei totale de 3759,20 lei, reprezentând primele aferente sărbătorilor de Paști 2006, în sumă de 1909,20 lei și de C - 2006, în sumă de 1850 lei, în cuantum actualizat cu indicele de inflație calculat de la data introducerii acțiunii și până la data plății efective.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a fost salariatul unității pârâte până la data de 08 ianuarie 2007 și că este îndreptățit să beneficieze de plata primelor pretinse în temeiul prevederilor art.168 din CCM aplicabil la nivelul unității pârâte pentru anul 2006, iar în dosarul nr-, înregistrat pe rolul Tribunalului Bacău, în care s-a pronunțat sentința civilă nr.230 din 08 aprilie 2008, a fost dispusă obligarea pârâtei la plata primelor pentru perioada solicitată, însă instanța nu s- pronunțat și asupra sumei deduse judecății, întrucât această sumă nu a fost solicitată în acea cauză.
Pârâta, prin întâmpinarea formulată a invocat excepția necompetenței teritoriale a instanței, motivat de dispozițiile art.284 alin.2 din Codul Muncii, raportat la domiciliul reclamantului.
De asemenea, tot pe cale de excepție, pârâta a solicitat respingerea acțiunii pentru autoritate de lucru judecat, arătând că prin sentința civilă nr.230 din 08 aprilie 2008, Tribunalul Bacău admis acțiunea reclamantului, unitatea fiind obligată să- plătească suma de 4254,32 lei, cu titlu de primă de Paști și pentru anul 2006, actualizat la data de 30.11.2007, drepturi pe care acesta le- și încasat.
Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând în esență că, începând cu anul 2003, prin negocieri colective, s- convenit ca pentru toți salariații drepturile salariale suplimentare de și de Paști, acordate prin art.168 alin.1 din CCM la nivel de unitate, să fie incluse în salariul de bază al fiecărui salariat, în conformitate cu prevederile art.168 alin.2 din aceeași convenție colectivă, această operațiune continuând să producă efecte și în anii următori, astfel după cum s- stabilit și prin Deciziile nr.3793 din 18.06.2007, respectiv nr.5140/2007 ale Comisiei paritare, singura structură abilitată prin CCM să ia decizii în ceea ce privește interpretarea și executarea acestuia și că, în consecință, au fost achitate toate drepturile salariale cuvenite în conformitate cu prevederile colective de muncă invocate. În subsidiar, pârâta, solicitat respingerea acțiunii, ca prematură, întrucât în momentul de față dreptul reclamantului la plata primelor pretinse nu s- născut încă, nefiind negociate.
Prin sentința civilă nr.504/ din 27 martie 2009, Tribunalul Bacău, admițând excepția necompetenței teritoriale a instanței invocată de pârâtă, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Neamț.
Cererea fost introdusă pe rolul acestei instanțe sub nr- din 20 aprilie 2009.
Și în acest dosar, pârâta formulat întâmpinare prin care invocat excepția necompetenței teritoriale Tribunalului Neamț, solicitând constatarea și sancționarea încălcării prevederilor art.72 din Legea nr.168/1998, raportat la prevederile art.249 din Codul Muncii, cu referire la art.298 alin.2 ultima liniuță din Codul Muncii, cu respectarea prevederilor art.62, ale art.63 și ale art.83 din Legea 24/2000 și a principiului "specialia generalibus derogant", arătând, în esență că, suntem în prezența două dispoziții legale, aparent cu același obiect, instanța având obligația de le ierarhiza în vederea stabilirii competenței teritoriale; că, Legea nr.53/2003, constituie dreptul comun în materie, iar Legea nr.168/1998, legea specială, și că, prin aceste acte normative în vigoare s- creat maximă confuzie întrucât reglementează competența de soluționare litigiilor de muncă atât a instanțelor de la sediul angajatorului, cât și a instanțelor de la domiciliul angajatului; că, în opinia sa, prevederile aplicabile în materie de competență ale legii speciale nr.168/1998 sunt pe deplin aplicabile și după intrarea în vigoare codului muncii, instanța competentă în soluționarea conflictului de drepturi dedus judecății, fiind cea de la sediul angajatorului, respectiv Tribunalul București. Excepția invocată fost respinsă la termenul de judecată din 30 octombrie 2009.
De asemenea, pârâta invocat și excepția de neconstituționalitate prevederilor art.298 alin.2 ultima liniuță din Codul Muncii, prin raportare la prevederile art.1 alin.4 și alin.5, ale art.73 alin.3 lit.p. și ale art.79 alin.1 din Constituție.
Prin încheierea de ședință publică din 30 octombrie 2009, instanța, motivat, a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.298 alin.2 din Codul Muncii.
Față de excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâtă, prima instanță a constatat că este întemeiată, motivat de faptul că prin sentința civilă nr. 230 din 08 aprilie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bacău, societatea pârâtă fost obligată să plătească reclamantului, suplimentările salariale acordate cu prilejul sărbătorilor de Paști și C, aferent perioadei 2004 - 2007, actualizate la data de 30.11.2007, în cuantum actualizat cu indicele de inflație de la data plății efective.
Astfel, s-a apreciat că în speță este îndeplinită tripla identitate prevăzută de dispozițiile art.1201 Cod civil, de obiect, părți și cauză.
Împotriva acestei hotărâri reclamantul a declarat recurs și a criticat sentința pentru nelegalitate, susținând că în mod greșit a fost reținută autoritatea de lucru judecat, deoarece litigiul soluționat prin sentința civilă 230/8.04.2009 a Tribunalului Bacău nu a avut ca obiect pretențiile reprezentând drepturile bănești cuvenite pentru sărbătorile de Paști și C pe perioada anului 2006, solicitate în cauza de față.
Analizând recursul declarat, Curtea reține următoarele:
Prin sentința civilă 230/8.04.2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr- a fost admisă în parte acțiunea și obligată pârâta "" B să plătească reclamantului suma în cuantum reactualizat 4254 lei reprezentând suplimentări salariale pentru sărbătorile de Paști și C, aferente perioadei 2004-2006.
Prin litigiul dedus judecății în prezenta cauză, același reclamant a solicitat obligarea aceleiași pârâte la plata sumei de 3759,20 lei cu titlu de prime aferente sărbătorilor de Paști și C pentru anul 2006.
Apelantul-reclamant a susținut că perioada anului 2006 nu a fost cuprinsă în pretențiile ce au constituit obiectul litigiului soluționat prin sentința civilă 230/2008 a Tribunalului Bacău, însă din cuprinsul cererii de învestire a instanței și al hotărârii judecătorești menționate rezultă că perioada anului 2006 a fost cuprinsă în perioada pentru care s-au solicitat suplimentările salariale aferente sărbătorilor de Paște și Dacă reclamantul aprecia că suma obținută prin sentința civilă menționată nu reprezintă drepturile bănești solicitate, avea posibilitatea reformării hotărârii pe calea recursului.
Având în vedere cele reținute, în mod corect prima instanță a reținut incidența dispozițiilor art.1201 cod civil și existența autorității de lucru judecat, astfel încât, în temeiul art.312 Cod procedură civilă, recursul va fi respins, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat, recursul civil formulat de recurentul-reclamant, împotriva sentinței civile nr. 837/C din 30.10.2009, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-pârât
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 27.01.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - -
- -
GREFIER,
POLITIC
Red. /
Red.
Tehnored./4 ex./15.02.2010
Președinte:Camelia DrăghinJudecători:Camelia Drăghin, Jănică Gioacăș, Sorina Romașcanu
