Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 6958/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVIL ȘI PT. CONFLICTE DE MUNC ȘI ASIGURRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 6958
Ședința public de la 30 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marian Lungu
Judector - -
Judector - -
Grefier - -
**************
Pe rol judecarea recursurilor declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTȚILOR și DIRECȚIA GENERAL A FINANȚELOR PUBLICE G PENTRU MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, împotriva sentinței civile nr. 2859/16 iunie 2009, pronunțat de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți CURTEA DE APEL CRAIOVA, TRIBUNALUL GORJ, recurenta pârât DIRECȚIA GENERAL A FINANȚELOR PUBLICE G și intimatul reclamant, având ca obiect drepturi bnești.
La apelul nominal fcut în ședința public, au lipsit recurenții pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTȚILOR și DIRECȚIA GENERAL A FINANȚELOR PUBLICE G PENTRU MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, intimații pârâți CURTEA DE APEL CRAIOVA, TRIBUNALUL GORJ, recurenta pârât DIRECȚIA GENERAL A FINANȚELOR PUBLICE G și intimatul reclamant .
Procedura legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefier care învedereaz, c recursurile sunt declarate și motivate în termenul legal și s-a solicitat de ctre recurenții pârâți, în temeiul art 242 pr.civ, judecarea cauzei în lips.
Constatându-se cauza în stare de judecat, s-a trecut la soluționare:
CURTEA
Asupra recursurilor de faț;
Prin sentința nr. 2859 din 16 iunie 2009, TRIBUNALUL GORJ a admis în parte acțiunea formulat de petentul, împotriva intimaților Ministerul Justiției, Curtea de APEL CRAIOVA, TRIBUNALUL GORJ.
Au fost obligați intimații Ministerul Justiției, Curtea de APEL CRAIOVA și TRIBUNALUL GORJ la plata ctre petent a drepturilor bnești în cuantum de 1179 lei reprezentând indemnizația lunar de 10%din salariul brut pentru perioada 03.09.2007-18.04.2008, sum brut ce urmeaz a fi actualizat la data plții efective.
A fost obligat intimatul Ministerul Finanțelor Publice, s aloce fondurile necesare plții sumei cuvenite petentului.
S-a respins acțiunea pentru perioada 18.04.2008-17.09.2008 și captul de cerere având ca obiect acordarea în continuare a acestor drepturi.
Au fost obligați intimații la plata ctre petent a sumei de 300 lei cheltuieli de judecat.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut urmtoarele:
Dispozițiile art.6 alin.2 din Codul Muncii stipuleaz ca tuturor salariaților care presteaz o munc, le este recunoscut dreptul la plata egal pentru munca egal, principiu instituit și de art.23 din Declarația Universal a Drepturilor Omului, iar nr.OG137/2000 aprobat prin Legea nr.48/2002, modificat prin Legea nr.27/2004, prevede la art.1 alin.2, principiul egalitarii între cetțeni prin excluderea privilegiilor și discriminrii, fiind garantat exercitarea unor drepturi, inclusiv dreptul la un salariu egal pentru munca egal.
De asemenea, conform art.20 din Constituția României dispozițiile privind drepturile 110 și libertțile cetțenilor trebuie interpretate și aplicate în concordanț cu Declarația Universal a Drepturilor Omului, cu pactele și celelalte tratate la care România este parte.
Potrivit art.19 pct.3 din Legea nr.50/1996 grefierii care participa la efectuarea actelor privind procedura reorganizrii judiciare si a falimentului, a actelor de publicitate imobiliara, a celor de executare penala si civila, a actelor comisiei pentru cetțenie, precum si cei care sunt secretarii comisiilor de cercetare a averii, beneficiaz de o indemnizație lunar de 10% din salariul brut, calculata în raport cu timpul efectiv lucrat.
Petentul din cauza de faț îndeplinește și el funcția de grefier în cadrul Judectoria Tg-C, neefectuând activitți din cele enumerate mai sus.
Deși îndeplinește aceeași funcție, iar în virtutea funcției, aceeași munc egal cu beneficiarii sporului de 10%, el nu a primit acest drept, fiind astfel prejudiciat, discriminat. Are loc o discriminare din punct de vedere al salarizrii, discriminare ce încalc dispozițiile legale în materie și anume art.23 din Declarația Universal a Drepturilor Omului, nr.OG137/2000 aprobat prin Legea nr.48/2002, modificat prin Legea nr.27/2004 și art.6 alin.2 din Codul Muncii.
Instituirea unor astfel de sporuri în favoarea numai a unor categorii de grefieri conduce la aplicarea unui tratament diferențiat care rezida intr-o inegalitate si a unui tratament diferit in ceea ce privește drepturile salariale creându-se astfel o discriminare în cadrul aceleiași profesii.
Împrejurarea c petentul a desfșurat activitți din cele prevzute în art.19 pct.3 din Legea nr.50/1996 și nu este astfel îndreptțit la plata drepturilor prevzute de acest text de lege, nu poate conduce la respingerea pretențiilor reclamantului, întrucât modalitatea de acordare a indemnizației de 10% reprezint prin ea însși o practic discriminatorie, aparent neutr, pârâtul Ministerul Justiției neputând invoca propria sa culp.
Instanța a admis acțiunea, și au fost obligați intimații Ministerul Justiției, Curtea de APEL CRAIOVA și TRIBUNALUL GORJ la plata ctre petent a drepturilor bnești în cuantum de 1179 lei reprezentând indemnizația lunar de 10% din salariul brut pentru perioada 03.09.2007 - 18.04.2008, sum brut ce a fost actualizat la data plții efective.
A fost obligat intimatul Ministerul Finanțelor Publice s aloce fondurile necesare plții sumei cuvenite petentului. S-a respins acțiunea pentru perioada 18.04.2008-17.09.2008 întrucât, dup data de 18.04.2008, sporul de 10% a fost introdus în salariul de baz conform Legii 97/2008 și captul de cerere având ca obiect acordarea în continuare a acestor drepturi pe același considerent.
Împotriva acestei sentințe au declarat recursuri pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTȚILOR și DIRECȚIA GENERAL A FINANȚELOR PUBLICE G PENTRU MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, criticând soluția instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie.
In motivele de recurs MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTȚILOR susține c textele de lege pe care instanța își fundamenteaz argumentația sunt neconstituționale, invocându-se și excepția de neconstituționalitate a disp. art. 1 alin. 2 lit. e pct. i și art. 27 din OG nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, întrucât în mod neîntemeiat a apreciat instanța de fond c exist discriminare prin lege care justific transformarea acesteia în autoritate legiuitoare.
În acest sens invoc deciziile Curții Constituționale nr.818,819,820/03.07.2009 publicate în Monitorul Oficial al României,partea I,din 16.07.2009 potrivit crora instanțele nu pot s instituie,s modifice sau s abroge norme juridice cu putere de lege ori s efectueze controlul de constituționalitate al acestora.
Pe fond, s-a artat c drepturile solicitate de reclamanți au fost stabilite de legiuitor exclusiv în favoarea personalului auxiliar prevzut în mod expres de art. 19 alin. 3 din Legea nr. 50/1996 și numai în raport de timpul efectiv lucrat.
Prin decizia nr.24/2008, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite a admis recursul în interesul legii, a statuat c dispozițiile art. 19 alin. (3) din Legea nr. 50/1006 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autoritții judectorești, republicat, și ale art. 3 alin. (8) din Ordonanța Guvernului nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judectorești și al parchetelor de pe lâng acestea, precum și din cadrul altor unitți din sistemul justiției se interpreteaz în sensul c indemnizația lunar de 10% din salariul de baz nu se cuvine decât categoriilor de grefieri expres și limitativ prevzute de normele mai sus menționate
S-a artat c sunt incidente motivele de recurs prev. de art. 304 pct. 4, 7 și 9.pr.civ.
A solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței,în sensul respingerii acțiunii reclamantului.
Recurentul pârât DIRECȚIA GENERAL A FINANȚELOR PUBLICE G PENTRU MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, criticând soluția instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie, arat c nu are calitate procesual pasiv, în lipsa unor raporturi juridice cu reclamantul,salariat al altei instituții bugetare.
A solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței,în sensul respingerii acțiunii ca îndreptat împotriva unei persoane fr calitate procesual pasiv.
Recursurile sunt fondate.
Analizând actele și lucrrile dosarului, Curtea constat c reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe disp. art. 1 alin 2 lit. i din OG 137/2000, aprobata prin Legea nr. 48/2002 modificata prin Legea nr. 27/2004, care garanteaz egalitatea intre cetțeni, prin excluderea privilegiilor si discriminrii, subliniindu-se dreptul la un salariu egal pentru munca egala.
Or, prin decizia Curții Constituționale nr. 1325 din 2008, fost admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 137/2000, apreciindu-se c acestea sunt neconstituționale in msura in care din ele se desprinde interesul ca instanțele judectorești au competenta sa anuleze ori sa refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând ca sunt discriminatorii, si sa le înlocuiasc cu norme create pe cale judiciara sau cu prevederi cuprinse in acte normative neavute in vedere de legiuitor la adoptarea actelor normative considerate discriminatorii.
S-a apreciat c un asemenea ințeles al dispozițiilor ordonanței, prin care se confer instanțelor judectorești competenta de a desființa norme juridice instituite prin lege si de a crea in locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse in alte acte normative, este evident neconstituțional, întrucât inculca principiul separației puterilor, consacrat in art. 1 alin. (4) din Constituie, precum si prevederile art. 61 alin. (1), in conformitate cu care Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a tarii.
Este astfel neîntemeiat cererea formulat de recurent în cadrul motivelor de recurs prin care acesta a solicitat sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a disp. art. 1 alin. 2 lit. e pct. i și art. 27 din OG nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, aceste dispoziții legale fiind deja declarate neconstituționale prin decizii anterioare ale Curții Constituționale, astfel cum s-a artat mai sus.
Curtea mai constat c drepturile solicitate de reclamant,respectiv indemnizația lunar de 10% din salariul brut, au fost stabilite de legiuitor exclusiv în favoarea personalului auxiliar prevzut în mod expres de art. 19 alin. 3 din Legea nr. 50/1996 (grefierii care participa la efectuarea actelor privind procedura reorganizrii judiciare si a falimentului, a celor de executare penala si civila, a actelor comisiei pentru cetțenie, precum si cei care sunt secretarii comisiilor de cercetare a averii), calculata in raport de timpul efectiv lucrat.
Or, în cauz, chiar reclamantul a artat c nu se încadreaz în nici una dintre categoriile de personal auxiliar de specialitate limitativ prevzute de textul normativ pentru a putea beneficia de indemnizația lunar de 10% din salariul brut.
Chiar Înalta Curte de Casația și Justiție, admițând recursul în interesul legii, prin decizia nr. 24/2008, a statuat c dispozițiile art. 19 alin. (3) din Legea nr. 50/1006 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autoritții judectorești, republicat, și ale art. 3 alin. (8) din Ordonanța Guvernului nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judectorești și al parchetelor de pe lâng acestea, precum și din cadrul altor unitți din sistemul justiției se interpreteaz în sensul c indemnizația lunar de 10% din salariul de baz nu se cuvine decât categoriilor de grefieri expres și limitativ prevzute de normele mai sus menționate.
Se apreciaz c, n materie de salarizare, existența unor situații analoage sau comparabile trebuie analizat nu numai prin prisma calitții de personal auxiliar de specialitate, întrucât criteriul este prea general, ci în raport de atribuțiile de serviciu ale diferitelor categorii de grefieri, care sunt diferențiate atât din punctul de vedere al funcției, cât și din punctul de vedere al reglementrilor privind organizarea judiciar, cu incidenț în ceea ce privește condițiile necesare pentru ocuparea unei anumite funcții, conținutul concret al atribuțiilor de serviciu și complexitatea acestora.
Instituirea unor reguli speciale, în considerarea unor situații deosebite, nu contravine principiului constituțional pentru munc egal sau de valoare egal, plat egal, deoarece art. 41 alin. (4) din Constituția României vizeaz doar excluderea oricrei discriminri în materia stabilirii sau modificrii salariilor categoriilor de personal care au același fel al muncii, aceleași cerințe și condiții de munc și aceleași atribuții de serviciu, nu și identitatea de tratament juridic.
Având în vedere cele artate mai sus, Curtea constat c în cauz nu sunt întrunite condițiile prevzute de lege pentru ca reclamantul s beneficieze de indemnizația menționat, neexistând nici un temei legal pentru admiterea acțiunii acestora.
Pentru aceste considerente, vzând și disp. art. 312.pr.civ. vor fi admise recursurile și va fi modificat sentința, în sensul c se va respinge acțiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTȚILOR și DIRECȚIA GENERAL A FINANȚELOR PUBLICE G PENTRU MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, împotriva sentinței civile nr. 2859/16 iunie 2009, pronunțat de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți CURTEA DE APEL CRAIOVA, TRIBUNALUL GORJ, recurenta pârât DIRECȚIA GENERAL A FINANȚELOR PUBLICE G și intimatul reclamant .
Modific sentința în sensul c respinge acțiunea.
Decizie irevocabil.
Pronunțat în ședința public de la 30 2009.
PREȘEDINTE, JUDECTOR, JUDECTOR,
- - - - - -
Red. Jud. Grefier,
3 ex. /07.12.2009. - -
Jud. fond..
.
Președinte:Marian LunguJudecători:Marian Lungu, Doina Vișan, Ioana Bodri
