Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 70/2010. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 70/2010
Ședința publică de la 14 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Victor Crețoiu judecător
- - - judecător
- - - JUDECĂTOR 2: Nicoleta Vesa
- - - grefier
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de pârâta DE, având ca obiect drepturi bănești, împotriva sentinței civiel nr.1255/2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă intimata reclamantă, lipsă fiind recurenta pârâtă DE
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că s-a înregistrat la dosar o cerere din partea intimatei reclamante pentru acordarea unui nou termen de judecată în vederea angajării de apărător.
Intimata reclamantă învederează instanței că nu mai înțelege să-și susțină cererea. Solicită respingerea recursului pentru motivele formulate prin întâmpinare. Fără cheltuieli de judecată.
Față de actele și lucrările dosarului, instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra cauzei de față;
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Alba sub număr de dosar nr-, reclamanta a solicitat instanței obligarea pârâtei DE:
-la plata sumei de 1.621 lei reprezentând drepturi salariale începând cu luna decembrie 2008, precum și dobânda legală aferentă acestei sume calculată de la data scadenței până la data plății efective;
-la plata sumei de 1.000 lei cu titlu despăgubiri corespunzătoare prejudiciului suferit ca urmare a neexecutării de către pârâtă a obligației de plată a salariului;
-obligarea pârâtei să îi acorde tichetele de masă aferente zilelor lucrate în perioada decembrie 2008 la zi, cu cheltuieli de judecată
În motivarea acțiunii a arătat că este angajata pârâtei și aceasta nu și-a îndeplinit obligațiile ce îi reveneau de plată a salariului conform art. 74 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de unitate. Potrivit art. 2 din nr.HG5/1999 de aplicare a Legii nr.142/1998 privind tichetele de masă și art. 65 din Contractul Colectiv de Muncă încheiat la nivel de unitate pârâta trebuia să îi acorde un tichet de masă pe zi, însă nu și-a onorat această obligație începând cu luna decembrie 2008.
În drept a invocat dispozițiile art. 82, 112, 274 Cod proc.civilă și art. 154-166 și 281-291 din Codul muncii.
Acțiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Pârâta deși legal citată pentru termenele de judecată din data de 2.09.2009, 23.09.2009 și 7.10.2009, nu a depus întâmpinare și nu a propus probe în apărare.
Reclamanta a depus la dosar în probațiune copia Contractului Colectiv de Muncă încheiat la nivel de unitate.
Prin sentința civilă nr.1255/2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr- s-a luat act de renunțarea reclamantei la judecarea capătului de cerere privind obligarea pârâtei la plata sumei de 1.000 lei, reprezentând despăgubiri.
S-a admis acțiunea formulată de reclamanta împotriva pârâtei DE
A fost obligată pârâta să plătească reclamantei drepturile cuvenite și neachitate începând cu luna decembrie 2008 la zi, precum și dobânda legală aferentă acestor sume începând cu data nașterii dreptului și până la plata efectivă.
A fost obligată pârâta să acorde reclamantei tichetele de masă aferente zilelor lucrate în perioada decembrie 2008 la zi.
A fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 500 lei, cu titlu cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că deși potrivit art.287 Codul muncii angajatorul avea sarcina probei în prezentul litigiu de muncă, nu a înțeles să depună dovezi în apărarea sa.
Drept urmare, nefăcându-se dovada achitării salariului către reclamantă, acest capăt de cerere a fost admis.
Pentru acordarea tichetelor de masă, instanța de fond a reținut dispozițiile art.65 alin.2 din și art.243 alin.1 Codul muncii.
S-a făcut aplicațiunea dispozițiilor art.274 Cod pr.civilă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta DE, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii recurate și respingerea acțiunii.
În subsidiar a solicitat modificarea în tot a hotărârii, în sensul respingerii acțiunii.
S-au solicitat cheltuieli de judecată.
În expunerea de motive arată în esență că deși art.287 Codul muncii este pe deplin aplicabil în privința sa, instanța de judecată, în baza art.129 alin.6 Cod pr.civilă este obligată să se pronunțe asupra obiectului cererii, așa cum a fost sesizată de către reclamantă, potrivit principiului disponibilității.
În privința încălcării dispozițiilor nr.HG5/1999 privind aplicarea Legii nr.14/1998 arată că intenția societății a fost de a veni în sprijinul angajaților săi, însă normele edictate de legiuitor sau inserate de recurentă în convenție au caracter supletiv pentru că acordarea tichetelor de masă este lăsată la aprecierea angajatorului funcție de situația economico-finaciară.
Se susține că societatea înregistra datorii de peste 2.225.000 lei la data de 31.12.2008, făcând cu greu față plății salariilor și furnizărilor de materie primă și astfel nu poate fi obligată la plata tichetelor de masă, necondiționat.
Mai arată că în susținerea recursului vor depune înscrisuri.
În drept invocă art.80 și urm. din Legea nr.168/1999, art.112 și art.299 Cod pr.civilă.
Intimata a depus întâmpinare (5) prin care a solicitat respingerea recursului.
Cu cheltuieli de judecată.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate prin prisma aspectelor critice invocate, cât și din oficiu potrivit art.304/1 Cod pr.civilă, Curtea apreciază recursul de față ca nefondat, urmând a-l respinge în temeiul art.312 Cod pr.civilă, pentru considerentele ce vor fi mai jos expuse:
Recurenta nu contestă aplicațiunea în ceea ce o privește a dispozițiilor art.287 Codul muncii care statuează că sarcina probei în litigiile de muncă incumbă angajatorului, dar cu toate acestea și, mai mult decât atât, deși afirmă că din probatoriul ce urmează a-l administra, va face dovada netemeiniciei acțiunii reclamantei, totuși nu înțelege să își îndeplinească obligațiile pe care legea i le atribuie.
În aceste condiții, instanța de fond a făcut o corectă aplicare a legii atunci când a reținut incidența dispozițiilor art.65 alin.2 din la nivel de unitate în privința acordării tichetelor de masă reclamantei, cât și a dispozițiilor art.74 din coroborat cu artr.154 Codul muncii în ceea ce privește plata salariului.
Aceasta și pentru că, deși s-au susținut dificultăți economico-financiare, nici chiar în recurs intimata nu a făcut o astfel de probă, susținerile sale rămânând la stadiul de simple afirmații.
Mai mult decât atât, s-a invocat existența unei medieri a conflictului ivit între patronat și sindicat referitoare la plata drepturilor salariale prin încheierea unui proces-verbal, care însă de asemenea nu s-a probat.
Față de toate aceste aspecte, hotărârea instanței de fond se privește a fi legală și temeinică, la adăpost de criticile formulate, urmând a fi menținută în consecință.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta de împotriva sentinței nr.1255/2005 pronunțată de Tribunalul Alba, în dosar nr-.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 14.01.2010.
PREȘEDINTE: Victor Crețoiu - - | JUDECĂTOR 2: Nicoleta Vesa - - | JUDECĂTOR 3: Carmen Fiț - - |
Grefier, - - |
Red./Thred./2ex./08.02.2010
Jud.fond:
Președinte:Victor CrețoiuJudecători:Victor Crețoiu, Nicoleta Vesa, Carmen Fiț
