Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 717/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 717
Ședința publică de la 01 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marian Lungu
JUDECĂTOR 2: Doina Vișan
JUDECĂTOR 3: Ioana Bodri
Grefier - -
*************
Pe rol judecarea cererii privind pe contestatorul SERVICIUL DE TELECOMUNICAȚII SPECIALE, împotriva deciziei civile nr. 3255/22.05.2009, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimat G, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns consilier juridic, consilier juridic, pentru contestatorul SERVICIUL DE TELECOMUNICAȚII SPECIALE, reprezentant, pentru contestatorul SERVICIUL DE TELECOMUNICAȚII SPECIALE și intimatul
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, instanța apreciind cauza în stare de soluționare, acordă cuvântul asupra cererii.
Consilier juridic, pentru contestatorul SERVICIUL DE TELECOMUNICAȚII SPECIALE, pune concluzii de admiterea contestației în temeiul art. 318 Cod procedură civilă, arătând că în mod greșit s-a reținut faptul că reclamantul ar fi îndeplinit în mod implicit funcția de din cadrul Oficiului Județean de Telecomunicații Speciale O, în perioada 30.10.2004 - 30.10.2006, iar instanța a respins recursul formulat, a omis din greșeală să cerceteze o parte din motivele de modificare a hotărârii atacate, în înțelesul prevederilor art. 318 alin. 1, care stipulează că " hotărârile instanțelor de recurs nu mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându- numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare".
Mai arată, că în situația recurentului intimat, acesta niciodată nu a susținut un examen sau testare profesională pentru funcția respectivă, și nici nu a fost emis vreun post de conducere, acestea fiind motivele pentru care nici nu a fost emis vreun ordin de personal, în acest sens.
Mai susține un alt motiv de recurs pe care instanța nu l-a avut în vedere în soluționarea cauzei este însuși statutul calității de militar, acesta având o legătură intrinsecă cu esența sistemului militar propriu fiecărui stat de drept iar instanța de fapt însăși legalitatea sistemului militar.
De asemenea arată și susține că, instanța a omis să analizeze motivul de recurs prin care a învederat că, în situația concretă a Oficiului Județean de Telecomunicații Speciale O, nu există și nu existat posibilitatea îndeplinirii funcției de șef radiocomunicații în același timp cu funcția de ofițer 1 nivel 3 de aceeași persoană, prima fiind funcția de comandă, iar cea de- doua funcție de execuție, ori reclamantul, în perioada vizată a îndeplinit funcția de ofițer cifrator, existând astfel incompatibilitate pentru îndeplinirea cumulativă a celor două funcții ( de comandă, respectiv de execuție).
Consilier juridic, pentru contestatorul SERVICIUL DE TELECOMUNICAȚII SPECIALE, pune concluzii de admiterea contestației în temeiul art. 318 Cod procedură civilă.
Reprezentant, pentru contestatorul SERVICIUL DE TELECOMUNICAȚII SPECIALE, pune concluzii de admiterea contestației în temeiul art. 318 Cod procedură civilă, arătând că reclamantul, în perioada vizată a îndeplinit funcția de ofițer, existând astfel incompatibilitate pentru îndeplinirea cumulativă a celor două funcții ( de comandă, respectiv de execuție).
Intimatul G, pune concluzii de respingerea contestației, ca nefondată și menținerea ca temeinică și legală, a deciziei contestate.
Arată că s-au analizat corect motivele de recurs invocate, a actelor și lucrările dosarului, precum și în raport de dispozițiile legale incidente în cauză și constatat că reclamantul fost numit să îndeplinească cu continuitate atribuțiile funcției de de; depune concluzii scrise.
Cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin decizia civilă nr. 3255/22.05.2009, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, în dosarul nr-, s-a respins recursul declarat de pârâtul Serviciul de Telecomunicații Speciale împotriva sentinței civile nr. 1829/27.11.2008, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant G, având ca obiect "drepturi bănești".
A fost obligat recurentul către intimat la 1500 lei cheltuieli de judecată.
Analizând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate,a actelor și lucrărilor dosarului,precum și în raport de dispozițiile legale incidente în cauză,Curtea constată și reține următoarele:
Este adevărat că militarii nu sunt salariați și nu intră sub incidența Codului muncii,raporturile juridice de muncă ale acestora fiind supuse dispozițiilor Legii nr.80/1995 și Legii nr.138/1999 dar raporturile acestora prezintă și anumite trăsături,asemănătoare celor izvorâte din contractul individual de muncă și anume pentru activitatea desfășurată militarii primesc o remunerație.
Conform art. 3 din Legea nr.138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții cadrele militare în activitate și militarii angajați pe bază de contract au dreptul la o soldă lunară, compusă din: solda de funcție, solda de grad, solda de merit, indemnizația de comandă, gradații și indemnizația de dispozitiv.
Așadar,chiar dacă denumirea este diferită-soldă,ea constituie practic,esențialul mijloc de trai al militarului profesionist,are aceeași natură juridică ca salariul reglementat de Codul muncii.
În raport de aceste considerente,Curtea apreciază că referirea la salariu lato senso, nu este greșită atâta timp cât și salariu și solda în cazul militarilor profesioniști reprezintă prețul muncii prestate,exprimat în bani.
Critica privind greșita acordare a indemnizației de comandă deoarece nu a fost numit într-o astfel de funcție pentru că nu îndeplinea condițiile de studii este nefondată deoarece art. 6 alin.1 din Legea nr.138/1999 prevede că ofițerii împuterniciți să asigure îndeplinirea atribuțiilor funcțiilor de comandanți sau șefi și locțiitori ai acestora, șefi de serviciu sau de secție și șefi de, precum și funcțiile asimilate acestora beneficiază pe perioada respectivă de solda funcțiilor în care sunt împuterniciți și, după caz, de indemnizația de comandă a funcțiilor respective.
Din probele administrate la dosar respectiv Ordinul de zi pe unitate nr.1/2004,nr.1/2005,nr.1/2006(filele 47-49,dosar fond),fișele de post ale ofițerilor din cadrul acestui semnate de intimat în calitate de,desemnat la comanda biroului radiocomunicații"(filele 94-103,dosar fond),procesele verbale de control intern(fila 112-159,dosar fond),aprecierile de serviciu pentru ofițerii din cadrul biroului(filele 54-60), fișa postului nr.S/-/28 06 2004 (fila 106,dosar fond) rezultă că intimatul a organizat activitatea Biroului 2,a stabilit sarcinile pentru subordonați prin întocmirea fișelor de post pentru fiecare ofițer din subordine,a coordonat și controlat activitatea personalului din subordine,a făcut aprecierea personalului din subordine ceea ce duce la concluzia că a exercitat efectiv atribuțiile funcției de sef radiocomunicații.
Acest fapt nu a fost contestat de angajator care doar s-a limitat a susține că nu îndeplinea condițiile de studii pentru a fi numit pe perioadă nedeterminată într-o astfel de funcție.
Atâta timp cât o persoană,în baza unui act al angajatorului, exercită atribuții suplimentare față de fișa postului pe care este numit,pentru o perioadă de aproximativ doi ani, este normal ca acest fapt să-și găsească corespondent și în remunerație primită adică să fie plătită indemnizația aferentă unei astfel de funcții.
Nu are nici o importanță faptul că pentru ocuparea acestei funcții pe perioadă nedeterminată erau prevăzute anumite condiții privind studiile și că trebuia emis un alt fel de ordin de directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale atâta timp cât s-a emis un ordin de către Oficiul de Telecomunicații Speciale O prin care a fost desemnat intimatul la comanda biroului 2 radiocomunicații pentru perioada 2004-2006 cu ignorarea dispozițiilor Ordinului nr.S/190/1999 pentru aprobarea instrucțiunilor referitoare la aplicarea unitară a unor prevederi ale Legii nr.80/1995 și a celor menționate în anexa nr.3 la acest ordin care reglementează aceste aspecte.
Față de considerentele reținute,Curtea a respins recursul formulat de pârâtă,ca nefondat.
În cauză s-a formulat contestație în anulare de către Serviciul de telecomunicații Speciale, prin reprezentantul său legal, director invocând în drept dispoz. art. 318.pr.civilă.
În motivarea contestației se arată:
Instanța de recurs, la pronunțarea soluției a omis din greșeală să cerceteze parte din motivele de modificare a hotărârii atacate, în înțelesul prevederilor art. 318 al.1, teza finală.
Astfel, din considerentele deciziei reiese cert că instanța nu a analizat și deci nu a supus controlului judecătoresc următoarele aspecte de fapt și de drept:
Astfel, contestatoarea în calitatea sa de recurentă-pârâtă a învederat instanței că, potrivit reglementărilor interne, pentru orice funcție de conducere trebuie îndeplinite cerințele minime ale organizării și funcționării, respectiv organizarea unui examen sau a unei testări profesionale și de aptitudini, urmată de emiterea actului administrativ de autoritate care să transpună în fapt și drept rezultatul acestor activități, în speță, acest act purtând denumirea de " ordin de personal ".
În situația recurentului-intimat, acesta nu a susținut vreun examen sau testare profesională pentru funcția respectivă și nici nu a fost propus de șeful său direct pentru vreun post de conducere, acestea fiind motivele pentru care nici nu a fost emis vreun ordin de personal în acest sens.
Instanța de recurs nu a analizat aceste susțineri, deși se impunea să rezolve acest aspect.
De asemenea, instanța a omis să cerceteze, dacă susținerea contestatoarei, potrivit cu care este obligatoriu ca pentru ocuparea oricărei funcții de șef, trebuie îndeplinite în mod cumulativ condițiile prevăzute de normele interne, este întemeiată, respectiv motivația de fapt și de drept pentru care a apreciat ca fiind neîntemeiată.
Un alt motiv de recurs pe care instanța nu l-a avut în vedere la soluționarea cauzei, este însuși statutul calității de militar ce are o legătură intrinsecă cu esența sistemului militar propriu fiecărui stat de drept.
Totodată, instanța a omis să analizeze motivul de recurs prin care s-a învederat că, în situația concretă a oficiului județean de telecomunicații speciale O, nu există și nu a existat posibilitatea îndeplinirii funcției de șef în același timp cu funcția de ofițeri I, nivel II de aceeași persoană, prima fiind funcție de comandă, iar ce-a de a doua funcție de execuție.
Ori, reclamantul-intimat în perioada vizată a îndeplinit funcția de ofițerii cifrator, existând astfel incompatibilitate pentru îndeplinirea cumulativă a celor două funcții.
În consecință instanța făcut o gravă confuzie între ordinul de zi pe unitate și ordinul de personal, apreciind că este îndeplinită și condiția prev. de art. 318 al.1, teza
Solicită în final, admiterea contestației în anulare formulată în cauză în sensul anulării deciziei pronunțate în recurs și pe fond respingerea acțiunii formulată de reclamantul-intimat G ca fiind neîntemeiată.
Contestația în anulare formulată în cauză este neîntemeiată, în sensul ce vor fi expuse:
Instanța de recurs a analizat corect sentința recurată, prin prisma tuturor motivelor de recurs invocate a actelor și lucrărilor dosarului și în raport de dispoz. legale incidente în speță.
În acest sens a reținut că, intimatul- contestator a fost numit să îndeplinească și în acest sens a îndeplinit funcțiile de șef potrivit art.6 din legea 138/1999, fiind îndreptățit să beneficieze pe perioada respectivă de solda funcției și a indemnizației de comandă.
În acest sens instanța de recurs a explicat că solda funcției și indemnizația de comandă reprezintă prețul muncii prestate exprimat în bani și că atâta timp cât persoana- cadru militar îndeplinește atribuții suplimentare față de fișa postului pe care este numită pe o perioadă mai mare de timp, este normal ca, acest lucru să se regăsească în remunerația primită de aceasta, adică să primească indemnizația aferentă unei astfel de funcții.
Solda constituie principalul mijloc de trai al militarului profesionist și are aceeași natură juridică cu salariul reglementat de Codul muncii.
Instanța a mai reținut că este irelevant faptul că pentru ocuparea funcției de șef pentru o perioadă nedeterminată erau prevăzute anumite condiții privind studiile și că trebuia emis un alt fel de ordin de Directorul Servicii telecomunicații speciale din moment ce, intimatul a fost numit la comanda Biroului de către șeful UM 360 S și atâta timp cât acesta a îndeplinit atribuții specifice funcției de șef și în consecință, potrivit art.6 din legea 138/1999 trebuia să beneficieze de indemnizația funcției respective.
Serviciu de Telecomunicații speciale mai susține în contestația de față, că nu s-a ținut cont de faptul că sistemul militar își desfășoară activitatea după reguli și reglementări interne specifice, ceea ce este incorect, întrucât Sistemul Militar nu este o structură suprastatală, care să nu țină seama în desfășurarea activităților sale de prevederile constituționale și a legilor organice.
Din probatoriu rezultă că intimatul și-a desfășurat activitatea în cadrul UM 0360 S, unitate care a fost structurată pe 3 birouri, conform metodologiei de organizare și funcționare cu nr.-/ 10.11.1997 fiind menționat ordinul de zi/ unitate, Nr.1/03.01.2006, fila 47, dosar fond.
Numirea intimatului de a îndeplini atribuțiile specifice funcției de șef, ale Biroului Oaf ost făcută prin Ordin de zi pe unitate de către șeful UM 0360 S, în calitatea sa de comandant.
Ordinul a fost urmat de întocmirea unei noi fișe de post care cuprinde atribuții de comandă evidente, respectiv fișa postului nr. S/-/28.06.2004, care la pct.5 lit. a, menționează " coordonează și conduce întreaga activitate pe linia. fila 36, dosar fond.
Din probele administrate în cauză, rezultă că intimatul a îndeplinit efectiv atribuții de șef, respectiv a organizat activitatea biroului, relevant în acest sens fiind programul de lucru, fila 37, dosar fond, a stabilit sarcinile pentru subordonați prin întocmirea fișelor de pot pentru fiecare ofițer din subordine, fila 94 și urm. Dosar fond, a coordonat și controlat activitatea personalului din subordine, relevante fiind procesele verbale de control intern, fila 112 și urm. Dosar fond, a făcut aprecierea personalului din subordine - a se vedea aprecierile de serviciu, fila 55, dosar fond, a fost apreciat pentru activitatea de comandă- relevante fiind aprecierile de serviciu, fila 64, dosar fond.
Față de cele expuse, rezultă cert că instanța de recurs a soluționat corect cauza dedusă judecății în limita investirii sale, " in limine litis " și nu a omis nici o greșeală materială sau să fi omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de casare, așa cum prevăd expres dispoz. art.318 pr.civilă pentru a fi admisibilă contestația în anulare formulată în cauză.
Pe cale de consecință, va fi respinsă ca neîntemeiată contestația în anulare formulată de contestator;
Văzând și dispoz. art. 274.pr.civilă;
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge contestația în anulare formulată de SERVICIUL DE TELECOMUNICAȚII SPECIALE, împotriva deciziei civile nr. 3255/22.05.2009, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimat G, având ca obiect drepturi bănești.
Obligă intimata la 100 lei cheltuieli de judecata.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 01 Februarie 2010
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. Jud. -
Tehn./Ex.2/11.02.2010]
Președinte:Marian LunguJudecători:Marian Lungu, Doina Vișan, Ioana Bodri
