Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 7526/2009. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
DOSAR Nr- - drepturi bănești -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA a II A CIVILĂ ȘI PENTRU CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 7526
Ședința publică din data de 18 2009
Completul compus din:
Președinte: JUDECĂTOR 1: Ligia Epure
JUDECĂTOR 2: Carmen Tomescu
JUDECĂTOR 3: Cristina Raicea
Grefier - -
*******
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică din data de 09.12.2009, privind recursurile declarate de pârâții Ministerul Justiției și Curtea de Apel Alba Iulia, împotriva sentinței civile nr.3226/05.05.2009 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, -, G, C, -, -, -, ia, -, și intimații pârâți Ministerul Finanțelor Publice, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Tribunalul Dolj, Tribunalul O l t, Tribunalul Hunedoara, Tribunalul București, Tribunalul Covasna, Tribunalul Satu Mare, Tribunalul Constanța, Tribunalul Gorj, Tribunalul Mureș, Curtea de Apel București, Curtea de Apel Craiova și Curtea de Apel Constanța, având ca obiect, drepturi bănești.
Procedura este legal îndeplinită, fără citarea părților.
Dezbaterile și concluziile părților în cauza de față, au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 09.12.2009, care face parte integrantă din prezenta decizie și când instanța, în vederea deliberării, în conformitate cu prevederile art.260 pr.civ. a amânat pronunțarea cauzei inițial la data de 16.12.2009 și ulterior la data de 18.12.2009.
În urma deliberării, s-a pronunțat următoarea soluție:
CURTEA
Asupra recursului de față.
Prin sentința nr. 3226/05.05.2008 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor și în consecință s-a respins acțiunea față de acest pârât.
S-a admis excepția prescripției dreptului la acțiune pentru perioada august 2000- iulie 2004.
A fost admisă in parte actiunea precizata in contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, TRIBUNALUL DOLJ, TRIBUNALUL O L T, TRIBUNALUL HUNEDOARA, TRIBUNALUL BUCUREȘTI, TRIBUNALUL COVASNA, TRIBUNALUL SATU MARE, TRIBUNALUL CONSTANȚA, TRIBUNALUL GORJ, TRIBUNALUL MUREȘ, CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, CURTEA DE APEL ALBA IULIA, CURTEA DE APEL CRAIOVA, CURTEA DE APEL CONSTANȚA și intervenient CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII.
Au fost admise cererile de interventie formulate de intervenientii - si.
Au fost obligați paratii MINISTERUL JUSTIȚIEI, TRIBUNALUL DOLJ, TRIBUNALUL O L T, TRIBUNALUL HUNEDOARA, TRIBUNALUL BUCUREȘTI, TRIBUNALUL COVASNA, TRIBUNALUL SATU MARE, TRIBUNALUL CONSTANȚA, TRIBUNALUL GORJ, TRIBUNALUL MUREȘ, CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, CURTEA DE APEL ALBA IULIA, CURTEA DE APEL CRAIOVA, CURTEA DE APEL CONSTANȚA sa plateasca reclamantilor si intervenientilor sporul pentru stres si suprasolicitare neuropsihica in procent de 50% din indemnizatia bruta lunara pe perioada iulie 2004-februarie2008 (inclusiv) astfel: - 23138 LEI, -23896 lei, -13884 lei, -11239 lei, -24375 lei, -6233 lei, -11307 lei, -18497 lei, -9056 lei, - 21017 lei, - 24533 lei, - 24539 lei, - 24071 lei, -14207 lei, -21958 lei, -19417 lei, - 22487 lei, - 12255 lei, -21903 lei, G - 21930 lei,-12175 lei, - 22741 lei, - 22591 lei, - 8587 lei, -- 20673 lei, - 14621 lei, -20619 lei, - 20999 lei, - 23612 lei, -24182 lei, -7792 lei, -3642 LEI, -5824 lei, -8483 lei, -21237 lei, - 9033 lei, -24078 lei, -20197 lei, 9099 lei, -7847 lei, -10994 lei, -19881 lei, - 7921 lei, - 19924 lei, -20988 lei, -10614 lei, - 26313 lei, -24011 lei, - 10143 LEI, -22174 lei, - 19755 lei, A-11218 lei, - 24672 lei, -18089 lei, -- 22322 lei, -20239 lei, - 20060 lei, C-4738 lei, -24911 lei, -22024 lei, -21927 lei, - 24533 lei, -22324 lei, - 15899 lei, () -13518 lei - 26492 lei, -10633 lei, -9482 lei, -21396 lei, -6224 lei, -21021 lei, -19776 lei, -23593 lei, -26814 lei, -22992 lei, -10783 lei, -22712 lei, -25400 lei, -22909 lei, -24399 lei, -8410 lei, A-3544 lei, -19473 lei, -24474 lei, -9099 lei, -13819 lei - sumele urmând să fie actualizate de la data întocmirii raportului de expertiză și până la data plății efective a drepturilor salariale respective, precum și la plata în continuare a acestui spor.
A fost obligat paratul Tribunalul Dolj sa efectueze mentiunile corespunzatoare in carnetele de munca ale reclamantilor.
S-a luat act de renuntarea reclamantilor la judecata fata de paratul Tribunalul Ilfov.
A fost disjunsă actiunea formulata de reclamantii,.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Analizand exceptia procesuală invocată, instanta a reținut, cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de către pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, că este intemeiată, astfel că a admis-o și în consecință a respins cererea față de acest pârât având în vedere că acesta nu are atribuții privind plata drepturilor de natură salarială către reclamanți, reclamanții nefiind angajații acestei instituții.
In ceea ce priveste exceptia prescriptiei dreptului la actiune pentru perioada august 2000 - iulie 2004, instanta a constatat ca aceasta este intemeiata urmând sa o admita in consecinta.
Astfel potrivit disp. art. 283 alin.1 lit. c) din Codul Muncii cererile privind plata unor drepturi salariale neacordate se fac in termen de 3 ani de la data nasterii dreptului la actiune.
Având în vedere data formulării cererii de chemare în judecată (10.07.2007) și dispozițiile textului sus menționat, instanța constată că excepția prescripției dreptului la acțiune este întemeiată în ceea ce privește perioada anterioară lunii iulie 2004 și o va admite, cererea de chemare în judecată urmând a fi respinsă ca prescrisă pentru perioada august 2000 - iulie 2004.
Referitor la exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor invocata de parata Curtea de Apel Alba Iulia, din motivarea acestei exceptii instanta a constatat ca in fapt este vorba de exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a acestei parate, intrucat doar unul dintre reclamanti si-a desfasurat activitatea la o instanta din raza de competenta a Curtii de Apel Alba Iulia.
Analizand actele si lucrarile dosarului instanta a constatat ca aceasta parata a fost chemata in judecata doar in ceea ce priveste acordarea drepturilor salariale pentru parata, si numai pe perioada cat aceasta si-a desfasurat activitatea la una din instantele aflate in raza de activitate a Curtii de Apel Alba Iulia si nu pentru a fi obligata la plata drepturilor salariale solicitate de toti reclamantii.
Data fiind aceasta lamurire, instanta a apreciat ca nu se mai impune a se pronunta asupra acestei exceptii.
Analizand cauza pe fond, instanta a reținut ca reclamanții îndeplinesc funcția de personal auxiliar de specialitate in cadrul Judecatoriei Craiova, iar potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea i alte drepturi ale personalului din organele autoritarii judecătorești "pentru risc și suprasolicitare neuropsihica, magistrații și personalul auxiliar de specialitate, beneficiază de un spor de 50% din salariul de baza brut lunar ".
Acest text de lege a fost abrogat prin art. pct.42 din OG nr.83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1996.
Cum OG nr.83/2000 reprezintă o ordonanță ordinară, iar domeniul referitor la salarizare nu putea fi reglementat decât prin lege organică, se constată că au fost încălcate dispozițiile art.114 din Constituția României, în vigoare la acea dată.
Conform prevederilor art.114 alin 1 din Constituția României, în forma anterioară republicării acesteia, Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice, art.72 alin.3 precizând expres care sunt domeniile ce pot fi reglementate prin lege organică, printre acestea fiind cuprinse și cele referitoare la organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanțelor judecătorești, a Ministerului Public și a Curții de Conturi (lit.h) și la regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele și protecția socială(lit.i)
În domeniul raporturilor de muncă, se cuprinde și salariul, ca un element esențial al acestora, astfel că problema salarizării personalului din organele autorității judecătorești, printre care și judecătorii, trebuia reglementată numai prin lege organică, nu printr-o lege ordinară, așa cum s-a procedat, în dezacord cu prevederile constituționale menționate mai sus.
Prin Ordonanța Guvernului nr.83/2000 au fost abrogate mai multe legi organice și ordonanțe de urgență, prin încălcarea principiului ierarhiei actelor juridice, prevăzut de legea nr. 24/2000.
Art. 4 din Lg. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, prevede că "actele normative se elaborează în funcție de ierarhia lor, de categoria acestora și de autoritatea publică competentă să le adopte", iar "categoriile de acte normative și normele de competență privind adoptarea acestora sunt stabilite prin Constituție".
Și prin raportare la dispoz. Legii 24/2000 se constată că prin OG nr. 83/2000 s-au încălcat prevederile art. 114 alin.1 și art. 72 alin. 3 din Constituția României, prin ordonanță neputându-se reglementa salarizarea personalului din organele autorității judecătorești, problemă ce se putea stabili numai prin lege organică.
Conform art. 41 alin. 2 din Constituție, "salariații au dreptul la măsuri de protecție socială".
Acestea privesc securitatea și sănătatea salariaților, regimul de muncă al femeilor și al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe țară, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit precum și alte situații specifice stabilite prin lege"
Art. 53 din Constituție prevede că "exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav." "Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce o atingere existenței dreptului sau a libertății."
Prevederile OG 83/2000 încalcă dispozițiile constituționale menționate mai sus, ca și ale art.1 din Protocolul nr.1 la Convenția Europeană a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece măsura adoptată prin ordonanță nu este proporțională cu situația care a determinat-o, aducând atingere înseși existenței dreptului.
Acest spor reprezintă un bun în înțelesul convenției, având o valoare economică, iar reclamantii nu pot fi lipsiți de proprietatea unui bun decât în condițiile prevăzute de Convenție. Ori, aceste condiții nu sunt îndeplinite, nejustificându-se eliminarea sporului.
Astfel, in cauza Gaygusuz c/Austriei s-a decis ca dreptul la o alocatie de urgenta este un drept patrimonial in sensul art 1 din Protocolul 1.
La data stabilirii acestui drept, în baza art. 47 din Lg.50/1996, legiuitorul a avut în vedere condițiile în care magistrații își desfășoară activitatea, caracterizate ca fiind de risc și suprasolicitare neuropsihică, existente în aceeași formă și astăzi.
De altfel, dispozițiile art.155, 165,236, 239 și 241 pct.1 lit. d din Codul muncii prevăd obligativitatea acordării sporurilor.
Situația este similară celei privind sporul de vechime în muncă, unde Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr. XXXVI/07.05.2007, a admis recursul în interesul legii, stabilind că dispoz.art.33 alin.1 din Lg.50/1996, în raport cu prevederile art.1 pct.32 din OG nr.83/2000, art.50 din OUG nr.177/2002 și art.6 alin.1 din OUG nr.160/2000 se interpretează în sensul că "judecătorii, procurorii și ceilalți magistrați, precum și persoanele care au îndeplinit funcția de judecător financiar, procuror financiar sau de controlor financiar în cadrul Curții de Conturi a României beneficiau și de sporuri pentru vechime în muncă, în cuantumul prevăzut de lege".
În Uniunea Europeană stresul în muncă reprezintă a doua problemă de sănătate legată de activitatea profesională, după afecțiunile dorsale, printre cele mai des întâlnite probleme de sănătate de la locul de muncă.
Acesta afectează 28% dintre angajații UE.
în muncă poate fi cauzat de riscuri psihosociale cum sunt proiectarea activităților, organizarea muncii și management, de exemplu: solicitări profesionale deosebite și posibilități reduse de control asupra propriei activități sau probleme cum ar fi violența și hărțuirea la locul de muncă. Unele riscuri fizice cum sunt zgomotul și temperatura din mediul de muncă pot, de asemenea, să cauzeze stresul în muncă.
Prevenirea stresului în muncă constituie unul din obiectivele formulate în comunicatul Comisiei Europene privind noua strategie în domeniul securității și sănătății în muncă.
Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă a elaborat o serie de fișe informative destinate să ajute la abordarea stresului în muncă și a cauzelor acestuia. Această fișă informativă prezintă o metodă de evaluare și prevenire a riscului, care poate fi aplicată stresului la locul de muncă, precum și cauzelor acestuia.
Fișa este destinată celor care doresc să trateze problema stresului la locul de muncă. "informații suplimentare", de la sfârșitul acestei fișe, conține trimiteri la resurse informative existente, inclusiv la alte fișe informative elaborate de agenție.
Comisia Europeană a pus în aplicare unele măsuri care au scopul de a garanta securitatea și sănătatea lucrătorilor.
Directiva cadru 89/391 prevede reglementări fundamentale în domeniul securității și sănătății în muncă, care afirmă cu claritate obligația angajatorilor de a asigura securitatea și sănătatea la locurile de muncă, inclusiv cu referire la efectele stresului în muncă. Toate statele membre au implementat această directivă în legislația proprie, iar unele dintre acestea au elaborat în completare ghiduri de prevenire a stresului în muncă.
În conformitate cu abordările din directiva cadru, pentru a elimina efectele de durată ale stresului și prin stabilirea angajaților care pot fi afectați: trebuie să se acționeze în mod adecvat pentru evitarea vătămărilor produse de stres.
De altfel, prin decizia nr. 21 din 10.03.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a admis recursul în interesul legii declarat în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din legea nr. 50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată și s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Împotriva acestei sentințe, au declarat recurs pârâții Ministerul Justiției și Curtea de Apel Alba Iulia, criticând-o pentru netemeincie și nelegalitate.
În motivarea primului recurs s-au arătat următoarele:
1. Tribunalul a depășit atribuțiile puterii judecătorești dându-și atribuții de legiferare pe care legea le conferă puterii legiuitoare:
2. Art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești a prevăzut că "Pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar."
Acest text de lege a fost abrogat prin OG nr. 83/2000.
3. În mod greșit, instanța de fond a dispus obligarea Ministerului Justiției la plata drepturilor salariale solicitate de reclamanți, actualizate în funcție de rata inflației la data plății, întrucât, date fiind dispozițiile art. 1088 cod civil, din interpretarea cărora rezultă că reclamanții nu pot pretinde drept echivalent al presupusului prejudiciu încercat prin întârzierea la executare, decât dobânda stabilită de lege, aceasta fiind datorată numai cu începere din ziua cererii de chemare în judecată.
Această cerere a reclamanților nu poate fi primită întrucât se referă la un drept pe viitor, care nu s-a născut încă.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 4, pct. 9.
În motivarea recursului formulat de Curtea de Apel Alba Iulia, s-a arătat că hotărârea este nelegală în privința acordării sporului și în continuare întrucât de la data de 1 ian. 2007 personalul auxiliar a fost salarizat în baza OG nr. 8/2007 prin care a fost abrogată Legea nr. 50/1996, astfel că dispozițiile acestei legi nu pot constitui temei pentru acordarea drepturilor pretinse de reclamantă.
Verificând hotărârea recurată prin prisma criticilor formulate, Curtea reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 129 cod. pr. civ. judecătorul este în drept să ceară părților să prezinte explicații, oral sau în scris, precum și să pună în dezbaterea părților orice împrejurări de fapt ori de drept, chiar dacă nu sunt menționate în cerere sau în acțiune.
De asemenea, judecătorii au îndatorirea să stăruie prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri teminicie și legale, putând ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părțile se împotrivesc.
În continuare, art. 312 cod. pr. civ. menționează că, în situația în care prima instanță a soluționat procesul fără a fi intrat în cercetarea fondului, fiind necesară administrarea de noi probatorii, instanța de recurs este în drept să caseze hotărârea primei instanțe și să dispună trimiterea cauzei spre rejudecare.
În speță, se constată că prima instanță a admis acțiunea și a obligat pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Dolj, Tribunalul O l t, Tribunalul Hunedoara, Tribunalul București, Tribunalul Covasna, Tribunalul Satu Mare, Tribunalul Constanța, Tribunalul Gorj, Tribunalul Mureș, Curtea de Apel București, Curtea de Apel Alba Iulia, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Constanța, fără nici o distincție, către toți reclamanții, la plata sporului de de 50%, pentru perioada iulie 2004 - februarie 2008 inclusiv.
Curtea concluzionează că o astfel de hotărâre reprezintă o soluționare formală a cauzei ce echivalează cu o necercetare a fondului, făcând imposibilă cenzurarea hotărârii de către instanța de recurs, în condițiile în care nu au fost făcute cercetări și nici mențiuni, în dispozitiv, privitoare la data angajării, funcția și locul de muncă al fiecăruia dintre reclamanți, data eventualului transfer de la o instanță la alta, cu determinarea exactă a perioadelor în care au lucrat la diferite instanțe și, eventual, a sumelor cuvenite pentru perioadele respective.
Față de cele arătate anterior, Curtea urmează ca, în temeiul art. 312 cod. pr. civ. să admită recursul și să caseze sentința recurată, trimițând cauza spre rejudecare instanței de fond în vederea lămuririi aspectelor menționate anterior.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de pârâții Ministerul Justiției și Curtea de Apel Alba Iulia, împotriva sentinței civile nr. 3226/05.05.2008 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, -, G, C, -, -, -, ia, -, și intimații pârâți Ministerul Finanțelor Publice, Consiliul Național Pentru Combaterea Discriminării, Tribunalul Dolj, Tribunalul O l t, Tribunalul Hunedoara, Tribunalul București, Tribunalul Covasna, Tribunalul Satu Mare, Tribunalul Constanța, Tribunalul Gorj, Tribunalul Mureș, Curtea de Apel București, Curtea de Apel Craiova Și Curtea de Apel Constanța, având ca obiect, drepturi bănești.
Casează sentința civilă nr. 3226/05.05.2008 pronunțată de Tribunalul Dolj și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 18.12.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. Jud. LE /2 ex./ 12. o2. 2010
Tehn.red. IB / 2 ex /
Jud.fond / R și M
Președinte:Ligia EpureJudecători:Ligia Epure, Carmen Tomescu, Cristina Raicea