Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 753/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 753/
Ședința publică de la 19 August 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE
Judecător
Judecător
Grefier
.-.-.-.-.-.-.-
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamanții, (), împotriva sentinței civile nr. 1848/17.12.2007 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul de fond nr-, în litigiul de muncă intervenit în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, CURTEA DE APEL G, TRIBUNALUL G, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINARII, având ca obiect "DREPTURI ".
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează: dovada de îndeplinire a procedurii de citare cu intimatul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării nu a fost restituită pentru acest termen de judecată; recursul este la al cincilea termen de judecată; părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care:
Curtea apreciază procedura legal îndeplinită cu părțile din proces cu precizarea că intimatul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării - parte intimată în proces, a fost citat pentru ca hotărârea să-i fie opozabilă nefiind astfel prejudiciat în vreun fel.
Totodată, Curtea constată cauza în stare de judecată și având în vedere că recurenții-reclamanți prin cererea de recurs au solicitat judecarea în lipsă, declară închise dezbaterile potrivit dispozițiilor art. 150 Cod procedură civilă, reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului înregistrat la Curtea de APEL GALAȚI - Secția pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale sub nr-;
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1848/17.12.2007 Tribunalul Galația respins acțiunea formulată de reclamanții, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL GALAȚI, TRIBUNALUL GALAȚI, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, ca nefondată.
A admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor.
A respins acțiunea promovată în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor pentru lipsa calității procesuale pasive.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Prin acțiunea formulată și înregistrată la Tribunalul Galați sub nr. 6748/121/08.10.2007 reclamanții, -, -, au solicitat în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL GALAȚI, Tribunalul Galați, Ministerul Finanțelor Publice, cu citarea obligatorie a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, plata despăgubirilor echivalente sporului de confidențialitate de 15%, începând cu luna 2004 până la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești și pe viitor; drepturi ce vor fi actualizate cu indicele de inflație, începând cu data nașterii drepturilor și până la data executării efective a hotărârii, efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă ale fiecărei reclamante și alocarea fondurilor necesare plății sumelor neîncasate.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că fac parte din personalul din unitățile de justiție (fiind personalul de specialitate în cadrul Judecătoriei Galați ), și sunt discriminați, contrar prevederilor art. 1 - 6 din OG nr. 137/2000 și a art. 5 și al art. 154 alin. 3 din Codul muncii, față de restul personalului din sistemul bugetar prin neacordarea sporului de confidențialitate.
De asemenea, au susținut deși conform art. 78 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, sunt obligați să păstreze secretul profesional, confidențialitatea în legătură cu faptele și informațiile despre care iau cunoștință în exercitarea funcției, cu privire la procesele aflate în curs de desfășurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul, sunt discriminați, întrucât nu beneficiază de sporul de confidențialitate de 15% acordat altor categorii de persoane care exercită funcții, ce implică păstrarea confidențialității.
Reclamanții au precizat că potrivit disp. art. 21 al.1 din OG nr. 37/2000, grefierii, în calitate de persoane discriminate, au dreptul să pretindă despăgubiri proporțional cu prejudiciul suferit, potrivit dreptului comun și procedurii prevăzute de OG nr. 137/2000, modificată și completată de Legea nr. 324/2006.
Prin întâmpinare, pârâtul Ministerul Justiției a solicitat respingerea acțiunii, arătând că sporul solicitat nu este stabilit prin lege, iar prin neacordarea sporului de confidențialitate nu s-a creat o situație discriminatorie, deoarece diferitele categorii profesionale nu se află în situații comparabile, care să impună un tratament nediferențiat.
În combaterea susținerilor reclamantelor, s-a folosit de proba cu înscrisuri.
Pârâta Curtea de APEL GALAȚI, prin întâmpinare a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
A învederat că funcționarii publici la care se referă disp. OG nr. 19/2006, aprobată prin Legea nr. 444/2006, sau OG nr. 6/2007, sau Legea nr. 656/2002, au acces la informații clasificate secrete de stat, sau informații clasificate, care intră sub incidența Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate și HG nr. 585/2002 de aplicare a acesteia. Toți acești funcționari publici sau militari, sunt deținători de certificate, pe când personalul auxiliar de specialitate, nu se încadrează în această categorie de funcționari publici.
În acest fel, precizează pârâta că nu sunt întrunite cerințele dispozițiile art. 1 din OG nr. 137/2000, întrucât funcționarii publici menționați pentru a beneficia de sporul de confidențialitate de până la 15%, trebuie să îndeplinească anumite condiții legale prevăzute de aceste acte normative.
În combaterea susținerilor reclamantelor, s-a folosit de proba cu înscrisuri.
La termenul din 22.11.2007 instanța a invocat din oficiu excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice.
Potrivit disp. art. 137.pr.civ. instanța a analizat excepția lipsei calității procesuale pasive invocate.
Potrivit disp. art. 47 al. 4 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite, nu pot fi virate și utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite.
Răspunzător pentru realizarea prevederilor bugetare și repartizarea ordonatorilor principali de credite, a sumele de la bugetul de stat conform destinațiilor bugetare stabilite potrivit legii bugetare, este Guvernul.
Astfel, Ministerul Economiei și Finanțelor, nu poate fi ordonator principal de credite pentru alte instituții sau ministere, care sunt ordonatori principali de credite, între care figurează și Ministerul Justiției, și nu repartizează sume de la buget acestora. Alocarea acestor sume, se realizează potrivit destinațiilor bugetare, conform Legii bugetului de stat, ceea ce conduce la concluzia că Ministerul Economiei și Finanțelor, nu poate fi obligat să efectueze o plată pentru salariații altei instituții.
De asemenea, în acest context, rezultă că Ministerul Economiei și Finanțelor, nu poate avea calitate procesuală pasivă în prezenta cauză, în care se solicită obligarea la plată a unor drepturi constând în sporul de confidențialitate, litigiul de muncă fiind stabilit potrivit disp. art. 282 din Codul muncii, între salariați și angajator.
Față de aceste considerente, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor Publice și a respins acțiunea în contradictoriu cu acesta în acest sens.
Pe fondul cauzei, s-au reținut următoarele:
Pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate, prin Legea nr. 444/2006, se prevede că se acordă un spor lunar de până la 15% din salariul de bază, funcționarilor publici, cu statut special, militarilor angajați pe bază de contract și personalului civil din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.
Dispozițiile art. 15 din nr.OG 6/2007, privind unele măsuri pentru reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici, prevăd ca sporul de confidențialitate se acordă funcționarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului, Ministerul Integrării Europene, Direcțiilor subordonate ministerului delegat pentru comerț din cadrul.
Prin dispozițiile art. 21 din OG nr. 137/2000, se stabilește ca persoana care se consideră discriminată, poate formula acțiune privind acordarea de despăgubiri și restabilirea situației anterioare discriminării.
Salarizarea personalului din sistemul autorității judecătorești și stabilirea drepturilor de care acesta beneficiază, este reglementată prin legi speciale, având un regim de salarizare diferit față de alte categorii de personal.
În acest sens, potrivit disp. OG nr. 27/2006, magistrații beneficiază de indemnizație lunară și alte sporuri.
Personalul auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești, este salarizat potrivit prevederilor art. 3 din OG nr. 8/2007, act normativ care stabilește că salariile de bază pentru această categorie de personal se stabilesc pe baza valorii de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare pe grade sau trepte profesionale în raport de funcția deținută, de nivelul studiilor, de vechimea în specialitate și de nivelul instanței sau al parchetului.
Reclamanții, care își desfășoară activitatea în cadrul Judecătoriei L, sunt îndreptățiți la un salariu stabilit potrivit actelor normative precizate la care se adaugă celelalte sporuri, respectiv sporul de vechime, sporul de fidelitate precum și sporul pentru condiții grele.
În ceea ce privește sporul de confidențialitate, se constată că potrivit Legii nr. 444/2006, acesta se acordă astfel cum restrictiv este prevăzut de art. 3 cadrelor militare în activitate, funcționarilor publici cu statut special, militarilor angajați pe bază de contract și personalului civil din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, prin ordin al ministrului sau al conducătorului instituției centrale din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.
Dat fiind faptul că, reclamanții nu fac parte din aceste categorii de personal, rezultă că nu sunt îndreptățiți să li se acorde sporul de confidențialitate fără a se constata existența unei discriminări față de celelalte categorii.
Dispozițiile OG nr. 137/2000, prevăd că exercitarea drepturilor enunțate în cuprinsul acestui articol, privește persoanele aflate în situații comparabile.
Conținutul concret diferit al atribuțiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate, față de alte categorii profesionale, precum și sistemele diferite de salarizare ale diverselor categorii profesionale, fac să nu poată fi reținută o situație comparabilă între categorii profesionale distincte - magistrați, funcționari publici, demnitari, alți salariați.
Modalitatea de salarizare a personalului auxiliar de specialitate este distinctă de cea reglementată pentru alte categorii profesionale, diferențele fiind motivate de locul și rolul justiției în statul de drept, de răspunderea, complexitatea și riscurile funcției, de incompatibilitățile și interdicțiile prevăzute de lege pentru aceste categorii profesionale, lipsa beneficiului unui drept suplimentar de natură salarială recunoscut altor categorii de salariați, nu presupune plasarea într-o situație discriminatorie. Situația reclamantelor, nu este comparabilă cu cea a altor categorii socio-profesionale, având în vedere că pe lângă obligațiile specifice funcției, salariații din sistemul judiciar, se bucură de o serie de drepturi și beneficii suplimentare, care li se adresează doar lor, nefiind aplicabile altor categorii de salariați arătate chiar de reclamante.
Față de aceste considerente, instanța a respins ca nefondată acțiunea în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL GALAȚI, Tribunalul Galați și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții, -, -, - și solicitând modificarea acesteia și, în rejudecare, admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, pentru următoarele motive:
C puțin în raport de dispozițiile art. nr.OG 19/2006 rezultă în mod clar voința legiuitorului de a se acorda sporul de confidențialitate tuturor categoriilor de persoane din cadrul instituțiilor clasificate și alte informații confidențiale și nu doar cele prevăzute de Legea nr. 444/2006 adică celor din sistemul Agenției Naționale, Ordine Publică și Siguranță Națională.
Însăși nr.OUG 137/2000 prevede, în art. 30 alin. 3 acordarea sporului de confidențialitate de până la 15 % personalului din aparatul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării tocmai în ideea unui tratament echitabil și similar a tuturor categoriilor de persoane din cadrul instituțiilor publice ce gestionează informațiile clasificate sau confidențiale.
Or, deși grefierii, conform art. 78 din Legea nr. 567/2004 sunt obligați să păstreze secretul profesional, confidențialitatea în legătură cu faptele și informațiile despre care iau cunoștință în exercitarea funcției, cu privire la procese aflate în curs de desfășurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul, fiind discriminați întrucât nu beneficiază de sporul de confidențialitate de 15% acordat altor categorii de persoane care exercită funcții ce implică păstrarea confidențialității.
Au solicitat admiterea recursului și, în rejudecare, admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
Nu au indicat temeiul de drept al cererii de recurs.
Intimatul Ministerul Justiției a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
La solicitarea instanței de recurs s-a depus la dosar tabel cuprinzând funcția și perioada lucrată de fiecare reclamant.
Examinând recursul declarat din prisma motivelor invocate de recurenți sub celelalte aspecte de fapt și de drept, în conformitate cu dispozițiile art.304 și 3041.pr.civ. Curtea apreciază că acesta este fondat însă față de următoarele considerente.
În cauză, la data de 15 decembrie 2008, s-a pronunțat decizia nr. 46 Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
În interpretarea și aplicarea unitară a disp. art. 99 alin. 1 lit. d din Legea nr. 303/2004, privind statutul procurorilor și judecătorilor, republicată cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 16 alin. 1,2, din Codul d eontologic al magistraților și a art. 78 alin. 1 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, modificată și completată, raportat la art. 9 din Codul d eontologic al acestora.
S-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15% calculat la indemnizația brută lunară respectiv salariul de bază lunar.
, potrivit art. 329 alin. 3.pr. civilă.
Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 6 decembrie 2007 în Cauza Beian împotriva contra României), rolul unei instanțe supreme este tocmai acela de a reglementa contradicțiile jurisprudenței, fiind mecanismul capabil să asigure coerența practicii, în scopul de a se evita insecuritatea juridică și incertitudinea.
În consecință, față de faptul că s-a pronunțat o decizie ca urmare a promovării recursului în interesul legii asupra interpretării art. 47 din Legea nr. 50/1996, Curtea nu poate da o altă soluție și nu poate emite o altă interpretare contrară deciziei nr. 46/15.12.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
De altfel, prin Decizia nr. 93 din 11 mai 2000, Curtea Constituțională a statuat că, în temeiul art. 329 din Codul d e procedură civilă, scopul reglementării recursului în interesul legii este de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii pe întreg cuprinsul țării. Pentru realizarea acestui scop Curtea Supremă de Justiție se pronunță asupra chestiunilor de drept care au fost diferit soluționate de instanțele judecătorești. Potrivit aceluiași text, dezlegarea dată de instanța supremă acestor probleme de drept este obligatorie pentru instanțe.
" de clar ar fi textul unei dispoziții legale - se arată într-o hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului (cauza " contra Regatului Unit", 1995) - în orice sistem juridic există, în mod inevitabil, un element de interpretare judiciară [.]".
Complexitatea unor cauze poate conduce, uneori, la aplicări diferite ale legii în practica instanțelor de judecată. Pentru a se elimina posibilele erori în calificarea juridică a unor situații de fapt și pentru a se asigura aplicarea unitară a legii în practica tuturor instanțelor de judecată, a fost creată de legiuitor instituția recursului în interesul legii.
Pronunțându-se asupra unui recurs în interesul legii, instanța supremă contribuie la asigurarea supremației Constituției și a legilor, prin interpretarea și aplicarea unitară a acestora pe întreg teritoriul țării, fapt de natură să concretizeze un alt principiu fundamental, prevăzut în art. 16 alin. (1) din Constituție în conformitate cu care: "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări."
Printr-o altă decizie, nr. 528/02.12.1997, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 lit. d) și ale art. 31 din Legea Curții Supreme de Justiție nr. 56/1993, statuând că: "Principiul supunerii judecătorului numai față de lege, potrivit art. 123 alin. (2) din Constituție, nu are și nu poate să aibă semnificația aplicării diferite și chiar contradictorii a aceleiași dispoziții legale, în funcție exclusiv de subiectivitatea interpretării aparținând unor judecători diferiți. O asemenea concepție ar duce la consacrarea, chiar pe temeiul independenței judecătorilor, a unor soluții ce ar putea reprezenta o încălcare a legii, ceea ce este inadmisibil, întrucât legea fiind aceeași, aplicarea ei nu poate fi diferită, iar intima convingere a judecătorilor nu poate justifica o asemenea consecință." De asemenea, Curtea a considerat, prin aceeași decizie, că "Asigurarea caracterului unitar al practicii judecătorești este impusă și de principiul constituțional al egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, deci inclusiv a autorității judecătorești, deoarece acest principiu ar fi grav afectat dacă în aplicarea uneia și a aceleiași legi soluțiile instanțelor judecătorești ar fi diferite și chiar contradictorii".
Curtea Constituțională a reținut, de asemenea, că această soluție legislativă este în concordanță și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la dreptul oricărei persoane la un "proces echitabil", conform art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat (prin hotărârea pronunțată în cauza "Brincat contra Italiei", 1992) că independența judecătorilor este privită în raport cu puterea executivă, fără ca această independență să excludă subordonarea față de alți judecători, dacă aceștia se bucură, ei înșiși, de independență față de puterea executivă.
Astfel, acțiunea promovată de reclamanți este fondată.
Întrucât decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a emis după data pronunțării hotărârii primei instanțe, devin incidente disp. art. 305. Civilă, fiind vorba un înscris nou.
Față de toate considerentele expuse mai sus, se apreciază ca fiind întemeiat recursul declarat de reclamanții, -, -, și - împotriva sentinței civile nr. 1848/17.12.2007 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul de fond nr-, în baza disp. art. 304 indice 1.pr. civilă, și, potrivit disp. art. 312 alin. 1, 2 3. Civilă, se va admite cu consecința modificării în parte a hotărârii recurate și a reținerii cauzei spre rejudecare.
În rejudecare, se va admite în parte acțiunea și se vor obliga pârâții Tribunalul Galați, Curtea de APEL GALAȚI și Ministerul Justiției să plătească reclamanților sporul de confidențialitate de 15% din salariul de bază brut lunar, începând cu luna 2004 la zi și în continuare până la modificarea cadrului legal. Și în ceea ce privește modalitatea de actualizare a prejudiciilor cauzate reclamanților, instanța are în vedere repararea lor integrală așa cum s-a solicitat, prin raportare la consecințele în timp ale inflației asupra sumelor astfel datorate.
O asemenea soluție este menită să asigure o reală despăgubire reclamanților și, în același timp, nu este contrară legii, fiind prevăzută posibilitatea reactualizării drepturilor salariale de care salariatul ar fi trebuit să beneficieze prin dispozițiile art. 161 alin. 4 din Codul muncii referitoare la daunele interese.
Aceste drepturi vor fi calculate proporțional cu perioada lucrată de fiecare reclamant, potrivit tabelului aflat la fila 46 din prezentul dosar.
În ceea ce privește recursul declarat de reclamantele, și instanța reține că acesta nu a fost semnat de recurente deși au fost citate cu mențiunea să se prezinte în instanță pentru a complini lipsa semnăturii urmând să facă aplicarea dispozițiilor art. 3021Cod procedură civilă, conform cărora, cererea de recurs va cuprinde sub sancțiunea nulității printre mențiuni și "semnătura".
În consecință, se va anula recursul declarat de către reclamantele, și potrivit dispozițiilor art. 3021Cod procedură civilă.
Potrivit Decretului nr. 92/1976 se vor efectua mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale recurenților reclamanți conform celor de mai sus.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE recursul declarat de reclamanții, și (), toți cu domiciliul ales în comuna L,-, jud. G, împotriva sentinței civile nr. 1848/17.12.2007 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul de fond nr-.
Modifică în parte sentința civilă nr. 1848/17.11.2007 a Tribunalului Galați și în rejudecare:
ADMITE acțiunea formulată de reclamanții, și () în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în B,-, sector 5, CURTEA DE APEL GALAȚI și TRIBUNALUL GALAȚI, ambele instituții cu sediul în G,-.
Obligă pe pârâți să plătească reclamanților drepturile bănești reprezentând sporul de confidențialitate de 15 % calculat la salariul de bază brut lunar începând cu luna 2004 până la data pronunțării 19.08.2009 și în continuare până la data modificării cadrului legal, proporțional cu perioada efectiv lucrată de fiecare reclamant, drepturi actualizate cu indicele de inflație până la data plății efective.
Obligă pe pârâtul Tribunalul Galați să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților.
ANULEAZĂ recursul declarat de reclamantele, și pentru lipsa semnăturii.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței civile recurate.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de la 19 August 2009.
PREȘEDINTE: Virginia Filipescu | JUDECĂTOR 2: Marioara Coinacel | JUDECĂTOR 3: Mihaela Neagu |
Grefier, |
: - /26.08.2009
: 15 ex.//14 2009
Fond: /
Asistenți judiciari: /
Comunicat 13 ex./18.09.2009
Președinte:Virginia FilipescuJudecători:Virginia Filipescu, Marioara Coinacel, Mihaela Neagu
