Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 792/2009. Curtea de Apel Brasov

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,

DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR. 792/

Ședința publică din 2 iunie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Dorina Rizea

JUDECĂTOR 2: Mihail Lohănel

JUDECĂTOR 3: Roxana Maria

Grefier șef secție

Pentru astăzi a fost amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de pârâții CURTEA DE APEL BRAȘOV, TRIBUNALUL BRAȘOV, MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - PRIN DGFP B - în contradictoriu cu intimații reclamanți, )., și, având ca obiect: "drepturi bănești", împotriva sentinței civile nr. 12/F din 14.01.2009 pronunțată de Curtea de APEL BRAȘOV în dosarul civil nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în cadrul ședinței de judecată din 26 mai 2009, când instanța, având în vedere actele și lucrările dosarului, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, a rămas în pronunțare, încheierea respectivă făcând parte integrantă din prezenta decizie.

Instanța, a amânat pronunțarea pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise la data de 02.06.2009.

CURTEA

Asupra recursurilor civile de față;

Constată că prin decizia civilă nr. 12/F/14.01.2009, Curtea de APEL BRAȘOVa admis acțiunea formulată de reclamanții -, (fostă ), și, în contradictoriu cu pârâții TRIBUNALUL BRAȘOV, Curtea de APEL BRAȘOV, Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor și în consecință: a obligat pârâții 1,2 și 3 la plata către reclamanți a drepturilor salariale restante reprezentând 50% din salariul de bază brut lunar, cu titlu de spor de risc și suprasolicitare neuropsihică, aferent perioadei 4.12.2007 până la rămânerea definitivă și irevocabilă a prezentei sentințe și pentru viitor, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație și dobânda legală. A dispus efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților. A obligat Ministerul Finanțelor Publice să aloce fondurile necesare efectuării plăților.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:

Reclamanții au calitatea de judecători în cadrul Tribunalului Brașov.

Referitor la excepțiile invocate prin întâmpinări de către pârâții din prezenta cauză, acestea au fost soluționate în ședința publică din data de 14.01.2009, cu motivarea corespunzătoare fiecărei excepții.

În ceea ce privește fondul cauzei instanța a apreciat că pretențiile solicitate prin acțiune sunt întemeiate pentru următoarele considerente:

Prin dispozițiile deciziei nr. 21, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în cadrul recursului în interesul legii la data de 10.03.2008, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG83/2000 aprobată prin Legea 334/2001.

În conformitate cu dispozițiile art.329 al. 3 teza finală din Codul d e Procedură Civilă dezlegarea dată problemelor de drept judecate în cadrul unui recurs în interesul legii "este obligatorie pentru instanțe". Ori,problema de drept ce stă la baza pretențiilor din acțiune a fost dezlegată în sensul celor arătate mai sus prin decizia nr.21/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, astfel încât acțiunea va fi admisă potrivit dispozitivului prezentei.

Referitor la plata drepturilor salariale solicitate prin acțiunea dedusă judecății și "pentru viitor", curtea reține că aceasta cerere este întemeiată deoarece drepturile salariale constituie prin excelență "prestări periodice" în înțelesul art. 110 alin. 2 Cod procedură civilă, astfel încât pot fi solicitate și acordate "înainte de termen".

Excepțiile prevăzute de art. 110 Cod procedură civilă, fără a crea un dezavantaj debitorului deoarece acesta nu pierde termenul executării obligației sale, creează un avantaj procesual creditorului care se găsește deja pregătit pentru data împlinirii fiecărui termen al prescripției periodice cu o hotărâre pe care o va putea pune în executare dacă debitorul nu-și îndeplinește de bună voie obligațiile ce-i revin, prevenindu-se astfel o serie inutilă de procese distincte pentru fiecare "" scadentă., această excepție procesuală are menirea de a preîntâmpina păgubirea creditorului prin așteptarea îndeplinirii fiecărui termen al prestației periodice iar hotărârea obținută poate fi executată doar în perioada în care temeiul pretențiilor (contractul sau legea) este în vigoare iar debitorul este ținut de acesta.

Actualizarea sumelor acordate conform indicelui de inflație și a dobânzii legale va fi acordată de către instanță în baza dispozițiilor art.1082 și art.1073 cod civil deoarece prin neplata diferențelor de drepturi de natură salarială s-a creat părții reclamante un prejudiciu constând în diferența de valoare ca urmare a inflației precum și în lipsa de folosință a banilor.

Actualizarea debitului și plata dobânzii legale constituie două drepturi distincte care se cuvin de la data nașterii dreptului principal iar restricția prevăzută de art.1088 Cod Civil nu se aplică obligațiilor rezultând din fapte juridice si din lege, cum este cazul în speță.

Cererea de obligare la efectuarea mențiunilor corespunză-toare în carnetul de muncă al fiecărui reclamant va fi admisă în baza dispozițiilor art. 1 - 8 din Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de muncă.

De asemenea, pârâtul Ministerul Finanțelor Publice a fost obligat să vireze fondurile necesare achitării drepturilor solicitate.

În acest sens curtea a reținut că potrivit nr.HG736/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, instanțele sunt instituții publice finanțate integral de la bugetul de stat, iar potrivit art.131 pct.1 din Legea 303/2004 activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat. Prin art.19 din Legea 500/2002 - privind finanțele publice - se prevede că Ministerul Finanțelor Publice coordonează activitatea de pregătire a proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, astfel încât este necesar ca hotărârea să fie opozabilă acestei instituții care asigură fondurile necesare salarizării puterii judecătorești.

Pentru toate aceste considerente instanța a apreciat că cererea reclamanților este întemeiată și în consecință a fost admisă și pârâții obligați la plata sumelor de bani, așa cum au fost solicitate prin acțiune.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții Curtea de APEL BRAȘOV, Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B, TRIBUNALUL BRAȘOV și Ministerul Justiției.

PârâtaCurtea de APEL BRAȘOVcritică hotărârea pe considerentul că legea actuală de salarizare a magistraților nu cuprinde dispoziții referitoare la acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică.

Referitor la recursul declarat de recurentulMinisterul Economiei și Finanțelor, prin reprezentant legal Direcția Generală a Finanțelor Publice, sentința este criticată pentru faptul că în mod greșit a fost respinsă excepția lipsei calității procesual pasive a acestuia, față de atribuțiile pe care le are, de a elabora proiectul bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget.

Se mai arată în continuarea motivelor de recurs că acest recurent nu poate fi obligat la plata drepturilor salariale ale angajaților altor ordonatori de credite.

În ceea ce privește fondul cauzei se mai arată că sumele solicitate nu pot fi acordate pentru că norma de finanțare a resurselor bugetare și a repartizării acestora pe destinații este înscrisă în legea bugetului, și potrivit acesteia nici o cheltuială nu poate fi angajată, ordonată și plătită dacă nu există o bază legală pentru aceasta, iar pe fond potrivit legislației actuale nu există reglementat acest spor. Apreciază că aplicarea dobânzii legale și actualizarea cu indicele de inflație pentru sumele constând în spor de 50% nu se justifică.

În ceea ce privește recursul declarat de recurentulTRIBUNALUL BRAȘOV, sentința este criticată pentru faptul că în mod greșit a fost angajată răspunderea sa, întrucât nu se poate reține nici o formă a culpei sale pentru că nu avea obligația de a aproba și aloca fonduri de natura celor solicitate de reclamanți,iar parte a drepturilor acordate sunt prescrise.

În ceea ce privește fondul cauzei, sentința este criticată pentru faptul că acțiunea a fost admisă în lipsa unui temei legal și făcută prin înfrângerea voinței legiuitorului, întrucât textul de lege care a consacrat sporul de 50 % a fost abrogat expres.

De asemenea se critică hotărârea și pentru aplicarea greșită a ratei inflației alături de acordarea dobânzii legale.

În cuprinsul motivării se mai face referire la sporul de confidențialitate însă cererea de chemare în judecată nu are un astfel de petit așa încât aceste motive de recurs nu vor fi analizate.

Ministerul Justiției și Libertăților critică sentința numai pe greșita acordare a ratei inflației și data de la care se acordă dobânda legală.

Examinând sentința atacată în raport de criticile formulate instanța apreciază că recursurile sunt nefondate și în consecință vor fi respinse în baza disp. art. 312 Cod procedură civilă pentru următoarele considerente:

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesual pasive invocată de recurentul Tribunalul Brașov, pentru perioada în care nu a avut calitatea de ordonator de credite, instanța nu poate primi această critică, întrucât calitatea procesuală activă sau pasivă trebuia analizată prin prisma raportului juridic dedus judecății, sau, dacă acțiunea poate fi promovată sau nu, în contradictoriu cu respectiva parte. Legitimarea procesuală se raportează la dreptul de a reclama în justiție și la obligația de a răspunde față de pretențiile formulate prin cererea de chemare în judecată. Ori în speță, fiind vorba de un litigiu de muncă, este neîndoielnic faptul că angajatorul are calitate procesual pasivă, chiar dacă pentru un anumit interval de timp, nu a avut calitate de ordonator de credite. Curtea de Apel este instanță cu personalitate juridică, în circumscripția căreia funcționează mai multe tribunale și un tribunal specializat, iar la rândul lor acestea au mai multe judecătorii, iar reclamanta își desfășoară activitatea la TRIBUNALUL BRAȘOV ca judecător. În calitate de angajatori, toți pârâții, au legitimarea unor subiecți pasivi ai încălcării dreptului dedus judecății, și au implicit calitate procesual pasivă.

De asemenea, referitor la prescripția dreptului la acțiune pentru o parte din drepturile solicitate critica este neîntemeiată având în vedere că drepturile au fost acordate numai începând cu anul 2007 și nu 2003 așa cum susține recurenta.

În ceea ce privește recursul declarat de recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor, referitor la critica privind excepția lipsei calității procesual pasive a acestuia, trebuie menționat faptul că din dispozitivul sentinței de fond, rezultă că acest recurent a fost obligat numai să vireze fondurile necesare efectuării plăților, astfel încât este lipsită de relevanță apărarea potrivit căreia între reclamanți și prezenta recurentă nu sunt raporturi de muncă, iar conform atribuțiilor stabilite prin lege, acesta are numai abilitatea de a face propuneri pentru formarea bugetului de stat. Tocmai în temeiul acestei atribuții, instanța de fond a procedat la obligarea de a vira fondurile necesare efectuării plăților, fonduri, pe care urmează să le aibă în vedere cu ocazia elaborării proiectelor de buget, sau în cadrul rectificărilor bugetare. Pentru aceste considerente instanța apreciază că recursul nu este întemeiat și în consecință va fi respins.

În ceea ce privește restul criticilor din toate recursurile, care vizează fondul cauzei, instanța apreciază că acestea sunt nefondate, astfel că pretențiile reclamanților sunt întemeiat, iar prima instanță în mod corecta a admis acțiunea.

Potrivit dispozițiilor deciziei nr. 21, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în data de 10.03.2008, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin legea 334/2001.

În conformitate cu disp. art. 329 al 4 teza finală, conform cu care dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe, se va aprecia, că în mod corect pretențiile reclamanților au fost admise, astfel că restul criticilor din recursuri sunt nefondate, urmând în consecință să fie respinse.

Criticile recurentului Ministerul Economiei și Finanțelor și ale Ministerului Justiției și Libertăților cu privire la acordarea simultană atât a actualizărilor cât și a dobânzii legale pentru același debit, nu pot fi primite.

Practica și doctrina au permis cumulul de dobânzi legale cu despăgubirile.

Se susține că în această situație există două daune distincte, având cauze diferite: una are ca temei juridic art.1088 alin.1 Cod civil, cealaltă art.998 Cod civil.

Astfel, pe lângă dobânda legală ca daună moratorie, creditorul poate pretinde și alte daune ce au caracter compensatorii și care sunt menite să acopere prejudiciul cauzat prin erodarea creanțeidatorată inflației, după ce a ajuns la scadență. Valoarea acestui din urmă prejudiciu ar consta în diferența dintre valoarea nominală a creanței și valoarea sa reală la data executării. Actualizarea în funcție de rata inflației este fundamentată pe natura și scopurile diferite ale celor două instituții; dobânda este prețul lipsei de folosință, iar actualizarea cu rata inflației urmărește păstrarea valorii reale a obligației bănești.

În ceea ce privește critica referitoare la data de la care curge dobânda, instanța constată că în materia obligațiilor extracontractuale cum este cazul în speță părțile neavând un contract de muncă încheiat, punerea în întârziere realizată prin cererea de chemare în judecată nu este imperativă astfel că această dobândă curge de drept.

Față de aceste considerente, în baza art. 312 Cod procedură civilă, recursurile pârâților vor fi respinse.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursurile declarate de pârâții Curtea de APEL BRAȘOV, TRIBUNALUL BRAȘOV, Ministerul Justiției și Libertăților și Ministerul Economiei și Finanțelor, și împotriva sentinței civile nr. 12/F/14.01.2009 a Curții de APEL BRAȘOV.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi 02.06.2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier șef sectie,

Red. /03.06.2009

Dact. /04.06.2009

Jud. fond: -

Președinte:Dorina Rizea
Judecători:Dorina Rizea, Mihail Lohănel, Roxana Maria

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 792/2009. Curtea de Apel Brasov