Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 80/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 80/
Ședința publică din 06 Februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Benone Fuică
JUDECĂTOR 2: Ion Ioneci
JUDECĂTOR 3: Marioara Coinacel
GREFIER - - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului promovat de contestatoarea, domiciliată în P, str. - -,. 2,. 1,. 5, jud. V, împotriva sentinței civile nr.633 din 7.11.2007 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele FILIALA DE FURNIZARE A ENERGIEI ELECTRICE " FURNIZARE MUNTENIA NORD", cu sediul în P, str. -. - nr. 37 - 39,. 45, F1 - F2, jud. P și FILIALA DE DISTRIBUȚIE A ENERGIEI ELECTRICE " DISTRIBUȚIE MUNTENIA NORD" cu sediul în P,- jud.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 4.02.2008 fiind consemnate în încheierea de ședință din aceeași dată când, instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea cauzei la data de 6.02.2008.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 633/7.11.2007 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr-, au fost respinse excepțiile prematurității contestației și a tardivității introducerii contestației invocate de intimata SC de Distribuție a Energiei Electrice Muntenia Nord SA P și excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei SC Furnizare Muntenia Nord SA P, ca nefondate.
A fost respinsă ca nefondată contestația formulată de contestatoarea împotriva deciziei nr. 543/2007 emisă de SC Muntenia Nord SA
Pentru a pronunța hotărârea judecătorească, prima instanță a reținut următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la nr. 1934/91/9.07.2007 pe rolul Tribunalului Vrancea, contestatoarea a chemat în judecată pârâta SC de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice Muntenia Nord SA solicitând:
- obligarea pârâtei să-și precizeze poziția față de contractul de muncă al reclamantei în sensul dacă a emis vreo decizie de sancționare;
- să se constate existența neîntreruptă a raporturilor de muncă dintre părți;
- să fie obligată să-i plătească drepturile salariale aferente lunilor mai și iunie 2007;
- să se constate nulitatea absolută a deciziei nr.543/2007 prin care s-a desfăcut contractul de muncă.
La termenul din 27 septembrie2007 reclamanta a depus o completare la acțiune prin care a solicitat și reintegrarea în funcția avută anterior desfacerii contractului de muncă.
La data de 06 septembrie 2007 reclamanta a precizat și modificat acțiunea în sensul că își menține numai capetele de cerere privind:
- constatarea nulității absolute a deciziei;
- reintegrarea în funcție.
În motivarea acțiunii s-a arătat că decizia este nulă întrucât convocarea pentru cercetarea disciplinară nu a fost transmisă cu cel puțin 5 zile înainte, nu se specifică în convocare că este vorba de o cercetare disciplinară prealabilă ci despre cercetare prealabilă, nu s-a precizat în cuprinsul convocării obiectul cercetării, nu a fost trimisă de persoana împuternicită de angajator să realizeze cercetarea.
S-a mai susținut că decizia este nulă întrucât nu i s-a permis contestatoarei să formuleze apărări și să ofere toate probele.
În decizie nu se evidențiază împrejurările în care s-a comis fapta, nu se analizează apărările contestatoarei și motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de contestatoare.
Decizia este nulă întrucât nu sunt descrise faptele care constituie abatere disciplinară și nu se precizează prevederile din statut sau contract colectiv de muncă care au fost încălcate, ulterior contestatoarea a renunțat la a invoca aceste motive.
Pe fondul cauzei, s-a arătat că sancțiunea este disproporționată în raport cu gravitatea faptelor săvârșite și cu persoana contestatoarei care timp de 23 de ani nu a suferit nici o abatere.
Examinând actele și lucrările dosarului tribunalul a reținut următoarele:
Prin decizia nr.543/31.05.2007 contestatoarea având funcția de economist principal în cadrul Oficiului Comercial Panciu - Distribuție Muntenia Nord SA, a fost sancționată cu desfacerea disciplinară a contractului de muncă pentru abateri disciplinare grave.
Prin dispoziția nr.11/07.05.2007 directorul intimatei a numit comisia de cercetare, prin adresa nr.1453/10.05.2007 semnată de director este convocată contestatoarea pentru 15.05.2007 contestatoarea luând cunoștință de convocare la data de 11.05.2007.
Chiar dacă convocarea nu a fost comunicată cu 5 zile libere înainte, s-a constatat că a fost comunicată în termen rezonabil pentru ca contestatoarea să-și pregătească apărările și un reprezentant, aceasta fiind ulterior asistată în fața comisie de cercetare de reprezentantul sindicatului.
De altfel, termenul de 5 zile lucrătoare pentru comunicarea convocării nu este prevăzut de codul muncii, este prevăzut de contractul colectiv de muncă dar nu sub sancțiunea nulității absolute.
Este adevărat că art.76 din cadrul muncii prevede că, concedierea dispusă cu nerespectarea procedurii prevăzută de lege este lovită de nulitate absolută, dar acest text invocat de contestatoare se referă la concediere și nu la desfacere disciplinară a contractului de muncă și se referă la dispoziția prevăzută de, lege" și nu de contract colectiv de muncă.
Convocarea îndeplinește condițiile prev.de art.267 pct.2 codul muncii în sensul că se specifică data și locul întrevederii, obiectul ca fiind, cercetare prealabilă a deficiențelor constatate în activitatea contestatoarei". Faptul că nu se specifică cercetare disciplinară nu poate duce la o altă concluzie atâta timp cât se menționează,deficiențe în activitate".
Împrejurarea că această convocare este semnată de director nu duce la nulitatea deciziei întrucât cercetarea prealabilă nu a fost făcută de director ci de comisia numită de director prin acea dispoziție din 07.05.2007.
Din procesul-verbal al comisiei de cercetare disciplinară și din nota explicativă rezultă că, contestatoarea a declarat că nu deține documente justificative pentru transferurile de sume din contul unor clienți în contul altora și că nu știe să facă o factură pe concepte. Nu rezultă că și-ar fi făcut alte apărări sau că a solicitat probe și acestea au fost respinse.
În ce privește decizia de sancționare nr.543/2007 s-a constatat că aceasta conține toate elementele prev.de art.268 pct.2 codul muncii.
Este descrisă fapta care constituie abatere disciplinară, sunt menționate susținerile și apărările făcute de contestatoare precum și motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de contestatoare.
Pe fondul cauzei faptele imputate contestatoarei sunt: realizarea fără documente justificative de transferuri de sume din contul unor clienți în contul altor clienți având ca scop stingerea preferențială a datoriilor acestora și modificarea nejustificată a cantităților de energie electrică înscrise în facturile emise către clienți în scopul generării de sume de restituit către clienți pe care ulterior le-a utilizat pentru achitarea facturilor de energie ale altor clienți și proprii.
Prin acțiune reclamanta nu prima faptă respectiv transferurile de sume dar susține că a făcut aceste transferuri la indicația șefei contabile de la Focșani care i-a ordonat să, scape de facturile" neîncasate pentru care urma să se împlinească termenul de prescripție.
Prin urmare - susține reclamanta - că a fost împinsă de departamentul economic de la Focșani să facă această faptă pentru a acoperi neglijența Oficiului Juridic în promovarea în termen legal a unor acțiuni de recuperarea sumelor din facturile neachitate.
Aceste susțineri ale reclamantei nu au fost dovedite și nu sunt de natură a-i înlătura vinovăția.
De altfel în nota explicativă reclamanta a recunoscut fapta și a invocat lipsa de numerar în casierie și nu susținerile expuse mai sus.
Cu privire la modificarea nejustificată a cantităților de energie electrică înscrise în facturile emise către clienți reclamanta a susținut în nota explicativă că nu știe să facă, factură pe concepte".
Această susținere este infirmată de existența amprentei informatice în aplicația informatică, reprezentată de nume utilizator care atestă faptul că operațiunile în sistem îi aparțin, situație constatată de comisia disciplinară. De altfel, reclamanta recunoaște că a urmat cursuri de instruire dar aceste cursuri nu au fost suficiente pentru pregătirea sa.
Tribunalul reținut că reclamanta a săvârșit faptele reținute în sarcina sa și că se face vinovată de săvârșirea acestora.
În raport de aceste fapte și de funcția deținută de contestatoare de economist principal instanța a apreciat că sancțiunea aplicată a fost corect individualizată, faptele săvârșite constituind abateri disciplinare grave.
Pentru aceste motive tribunalul a respins contestația ca nefondată.
Excepția prematurității invocată de intimată a fost respinsă ca neîntemeiată întrucât după introducerea contestației decizia de sancționare a fost comunicată contestatoarei.
Cât privește excepția tardivității formulării contestației și aceasta a fost respinsă ca nefondată întrucât contestația este introdusă în termen.
Decizia de sancționare a fost comunicată la 01.08.2007, contestația fiind introdusă anterior comunicării respectiv la 09 iulie 2007.
Respingându-se contestația ca nefondată nu se mai pune problema reintegrării în muncă și deci nu mai are relevanță a se analiza dacă raporturile de muncă au fost preluate în urma reorganizării de o societate sau alta încât a fost respinsă și excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de SC Furnizare Muntenia Nord SA.
Împotriva sentinței civile a declarat recurs contestatoarea solicitând, pentru motivele de nelegalitate și netemeiniciei invocate, casarea acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare iar, în subsidiar, modificarea în parte, în sensul admiterii contestației, anulării deciziei de desfacere a contractului de muncă și reintegrarea în funcția deținută.
A precizat, mai întâi, obiectul contestației formulate și motivele de nulitate invocate considerând că instanța a răspuns parțial argumentelor expuse privind susținerea nelegalității deciziei.
Cu titlu de motive de recurs a invocat următoarele:
1. încălcarea dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din CEDO, deoarece:
- instanța nu a răspuns criticilor privind neluarea în considerare de către angajator la stabilirea sancțiunii a criteriilor prevăzute de lege precum: comportarea generală în serviciu a salariatului, eventualele sancțiuni disciplinare suferite anterior în condițiile în care pe timpul efectuării serviciului a avut o conduită ireproșabilă și nu a fost sancționată niciodată, a fost determinată să săvârșească greșeli de către alte persoane, faptele fiind săvârșite cu acordul și sub supravegherea superiorilor săi, convocarea la cercetarea disciplinară prealabilă nu a fost întocmită de persoana desemnată de angajator să realizeze cercetarea disciplinară prealabilă ceea ce ar conduce la constatarea nelegalității procedurii de concediere și anularea deciziei, instanța reținând considerente străine de apărările formulate;
- angajatorul nu a analizat toate împrejurările în care fapta a fost săvârșită și identificarea adevăratei cauze a acestora, nu a analizat întregul complex cauzal ce a stat la baza săvârșirii faptei pentru a stabili gradul său de vinovăție, prejudiciul de 1621,23 lei a fost unul minor, atitudinea și circumstanțele personale care ar fi impus aplicarea unei sancțiuni mai puțin grave, prejudiciul a fost recuperat după o procedură pe care nu a contestat-o, situația sa familială.
2. instanța a reținut anumite împrejurări de fapt și de drept greșite precum termenul legal de 5 zile lucrătoare, numirea comisiei de cercetare prin decizia 436/2007 persoana care a numit comisia de cercetare (directorul general) și persoana care a semnat convocarea la cercetarea prealabilă (directorul de sucursală);
3. instanța a reținut argumente lipsite de logică, fără susținere în probele administrate, contrarii și străine de natura pricinii, referitoare la procedura cercetării și aplicarea sancțiunii disciplinare;
4. instanța a tratat cu superficialitate contestația formulată, fapt ce ar rezulta din sintetizarea motivelor contestației în considerentele hotărârii judecătorești;
5. motivele de nelegalitate invocate au privit atât cauza de nulitate absolută și relativă, instanța pronunțându-se doar asupra cazului de nulitate absolută;
6. prin întâmpinare, intimata nu a formulat apărări cu privire la motivele de nulitate a deciziei și nu a contestat situația de fapt expusă;
7. hotărârea nu a fost pronunțată în ședință publică, existând dubii sub acest aspect, motiv pentru care s-a și formulat o cerere de informații adresată Tribunalului Vrancea.
A considerat că, nepronunțându-se asupra unor critici și argumente esențiale ce susțineau nelegalitatea procedurii de aplicare a sancțiunii disciplinare, instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art.105 al. 2 Cod procedură civilă și art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă, motive pentru care s-ar impune casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare.
In continuarea motivelor de recurs, recurenta a reiterat cele arătate mai sus, realizând o încadrare a acestora între cazurile de recurs prevăzute de art. 304 pct. 4,5,7 și 9 Cod procedură civilă și art. 3041proc.civ. aducând critici considerentelor reținute de instanța de fond în hotărârea pronunțată și rezolvarea dată de aceasta motivelor de nulitate relativă și absolută invocate, cât și pentru faptul că nu ar fi răspuns afirmațiilor expuse în fața acesteia.
În relatarea împrejurărilor de fapt ale cauzei considerat decizia ca fiind nulă deoarece nu evidențiază în mod corect împrejurările în care fapta a fost săvârșită iar sancțiunea aplicată este disproporțională în raport cu gravitatea faptelor ce au fost săvârșite.
În drept a mai invocat dispozițiile art. 75 al. 3 din CCM unic la nivel național pe anii 2007 - 2010, art.76, 78, 266 și 267. muncii.
Prin întâmpinare, intimata SC de Furnizare a Energiei Electrice " Furnizare Muntenia Nord" SA Paa rătat că, actele contestate de recurenta - contestatoarea privesc pe intimata SC Distribuție Muntenia Nord SA P, aceasta fiind continuatoarea SC Muntenia Nord SA
A solicitat respingerea acțiunii contestatoarei ca fiind netemeinică și nelegală.
Și intimata SC de Distribuție a Energiei Electrice " Distribuție Muntenia Nord" SA Pas olicitat prin întâmpinare respingerea recursului, apreciind ca fiind legală și temeinică hotărârea instanței de fond.
A considerat decizia de sancționare ca fiind emisă cu respectarea în totalitate a dispozițiilor legale, neexistând cauze care să atragă nulitatea acesteia așa cum a susținut recurenta - contestatoare.
Examinând recursul astfel formulat, pe baza motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente în materie, cât și sub toate aspectele de fapt și de drept în conformitate cu prevederile art. 3041. proc.civ. curtea îl apreciază ca nefondat pentru următoarele considerente:
Prin acțiunea înregistrată sub nr. 1934/91/9.07.2007, contestatoarea a chemat în judecată pe pârâta SC de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice Muntenia Nord SA P solicitând următoarele:
- să fie obligată pârâta să-și manifeste poziția referitoare la raporturile de muncă, să precizeze dacă a emis sau nu vreo decizie sau dispoziție de sancționare a sa cu desfacerea contractului individual de muncă și înțelege să o pună în aplicare ori a revocat o astfel de decizie și să se constate această manifestare de voință a pârâtei;
- să se constate existența neîntreruptă a raporturilor specifice de muncă deoarece decizia de desfacere disciplinară a contractului individual de muncă nu produce nici un efect juridic legal;
- să fie obligată pârâta la plata drepturilor salariale aferente lunilor mai și iunie 2007;
- să se constate nulitatea absolută ori să se anuleze decizia nr.543/2007 emisă de directorul societății pârâte prin care a fost sancționată cu desfacerea contractului de muncă din funcția exercitată în cadrul Oficiului Comercial Panciu - Sucursala de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice Focșani.
Ulterior, prin cererea depusă la data de 06.09.2007 contestatoarea a completat, modificat și precizat acțiunea inițială susținând capetele de cerere privind plata drepturilor salariale solicitate de luna mai 2007 și nulitatea absolută ori anularea deciziei nr. 543/2007 emisă de intimată, pentru următoarele motive:
1) decizia este nulă deoarece convocarea trimisă pentru efectuarea cercetării disciplinare prealabile este nulă;
2) decizia este nulă deoarece așa zisa convocare la cercetarea disciplinară prealabilă nu a fost trimisă de persoana împuternicită de către angajator să realizeze cercetarea;
3) decizia este nulă deoarece nu i s-a permis să formuleze și să susțină toate apărările în favoarea sa, să ofere toate probele și motivațiile în raport cu faptele imputate și despre care a luat cunoștință pentru prima dată la momentul convocării;
4) decizia este nulă deoarece nu evidențiază în mod corect împrejurările în care fapta a fost săvârșită iar sancțiunea aplicată este disproporționată în raport cu gravitatea faptelor săvârșite;
5) și 6) - a renunțat la motivele 5 și 6 de nulitate a deciziei întrucât din examinarea acesteia rezultă că sunt evidențiate faptele care ar constitui abatere disciplinară și dispozițiile legale pe care le-ar fi încălcat;
7) motiv de nulitate menținut parțial, respectiv în ceea ce privește faptul că decizia nu cuprinde motivul pentru care a fost înlăturat întregul complex cauzal și apărările formulate în legătură cu acesta.
Prin cererea depusă la dosar la data de 27.09.2007 contestatoarea și- completat acțiunea solicitând suplimentar reintegrarea la locul de muncă, respectiv repunerea în situația anterioară emiterii actului atacat, ca urmare a anulării lui, conform art. 78 codul muncii.
Prin cererea depusă la data de 11.10.2007, contestatoarea a completat cererea solicitând chemarea în judecată și a pârâtei SC de Furnizare a Energiei Electrice " Furnizare Muntenia Nord SA" P, pentru ca hotărârea judecătorească să-i fie opozabilă, totodată, a formulat cerere de renunțare la capetele de cerere privind constatarea existenței neîntrerupte a raporturilor de muncă și cel privind obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale pe luna mai 2007, instanța rămânând investită doar cu judecata următoarelor capete de cerere:
1) să se constate nulitatea absolută sau să se anuleze decizia nr. 543/2007 de sancționare cu desfacerea contractului individual de muncă din funcția îndeplinită în cadrul Oficiului Comercial Panciu - Sucursala de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice Focșani aparținând SC Muntenia Nord SA;
2) să se dispună reintegrarea sa în muncă.
Față de un asemenea obiect determinat al cererii, instanța de recurs constată că prima instanță, Tribunalul Vrancea, a examinat criticile formulate de contestatoarea cu privire la cauzele de nulitate absolută și relativă invocate, respingând criticile aduse privind decizia de sancționare emisă de intimată.
Potrivit art. 261 al. 1 pct. 5. proc.civ. hotărârea judecătorească trebuie să cuprindă motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.
Asemenea dispoziții instituie pentru instanță obligația de a se referi în motivare la toate capetele de cerere formulate și la considerentele pentru care s-au respins cererile părților.
Motivarea unei hotărâri trebuie să fie clară, simplă, precisă, concisă și fermă, într-un cuvânt să aibă putere de convingere și să ofere o înlănțuire logică a faptelor și regulilor de drept pe baza cărora s-a ajuns la concluzia pronunțată în dispozitiv.
Și Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că prevederile art. 6 din CEDO obligă tribunalele să-și motiveze hotărârile lor, dar această obligație nu trebuie înțeleasă în sensul că trebuie să răspundă în mod detaliat la fiecare argument al părților procesului.
Curtea a subliniat că, pentru îndeplinirea misiunii lor "naturale" de a tranșa un litigiu, tribunalele au nevoie să obțină cooperarea părților care, în măsura posibilului, sunt ținute să-și exprime pretențiile și argumentele în mod clar, neambiguu și rezonabil structurate.
Din moment ce art. 6 obligă jurisdicțiile să-și motiveze deciziile, dar nu și la a răspunde la fiecare argument adresat de părți, Curtea a considerat că prin faptul că nu a răspuns la un simplu argument care nici nu a influențat soluția litigiului, instanța națională nu a adoptat o decizie nemotivată (Decizia din 28 martie 2000, în cauza Janquine C/).
Și, în speță, apreciem că instanța de fond a răspuns criticilor de nulitate invocate de contestatoare, motivarea dată hotărârii fiind corespunzătoare dovezilor administrate, cu arătarea motivelor de fapt și de drept care au format convingerea instanței în pronunțarea unei atare soluții.
Astfel, cu privire la modalitatea convocării în vederea efectuării cercetării disciplinare, aceasta s-a realizat prin adresa nr. 1453/10.05.2007, de care recurenta - contestatoare a luat cunoștință conform mențiunii de pe adresă.
Rezultă că recurenta - contestatoare a fost convocată la data de 15.05.2007 orele l000la sediul SDFEE Focșani, în vederea cercetării prealabile a deficienților constatate în activitatea sa.
De menționat că, anterior convocării fusese întocmită o notă de constatare înregistrată sub nr. 3647/10.05.2007 privind deficiențele constatate în activitatea recurentei - contestatoare, urmare a controlului efectuat în perioada ianuarie 2006 - aprilie 2007 și dispus în baza dispoziției nr. 11/07.05.2007 a directorului SC de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice - Sucursala Focșani.
Recurenta - contestatoare cunoștea despre cele constatate și care priveau activitatea pe care a desfășurat-o în perioada ianuarie 2006 - aprilie 2007, dovadă fiind și răspunsurile date cu ocazia cercetării disciplinare prin nota explicativă întocmită.
Au fost astfel întrunite condițiile prevăzute de 167 al.2 muncii, convocarea salariatului realizându-se în scris cu precizarea obiectului, datei, orei și locului întrevederii.
Chiar dacă convocarea a fost semnată de către directorul sucursalei, o atare împrejurare nu atrage nulitatea actului procedural, interesând satisfacerea rezultatului urmărit, respectiv încunoștințarea părții convocate în scopul prezentării acesteia în vederea efectuării cercetării disciplinare prealabile.
Prin decizia nr. 436/11.05.2007 directorului general al SC Muntenia Nord SA P, a fost constituită comisia de cercetare disciplinară în fața căreia s-a și desfășurat cercetarea disciplinară prealabilă, ocazie cu care recurenta contestatoare nu a formulat obiecțiuni cu privire la modalitatea convocării sale la cercetarea efectuată.
Și sub aspectul termenului, este adevărat că dispozițiile art. 75 al.3 din CCM unic la nivel național pe anii 2007 - 2010 prevăd convocarea în scris a salariatului cercetat, cu cel puțin 5 zile lucrătoare.
În speță convocarea recurentei - contestatoare s-a realizat la data de 10.05.2007 iar ascultarea acesteia s-a realizat de către comisie la data de 15.05.2007.
Deși, în mod strict, în acest interval de timp nu sunt 5 zile lucrătoare, considerăm că termenul stabilit a asigurat în mod rezonabil timpul necesar pregătirii apărării cu ocazia efectuării cercetare disciplinare prealabile.
Nu ne aflăm așadar, după cum susține recurenta - contestatoare, într-o situație de neaplicare a legii și de depășire a atribuțiilor puterii judecătorești pe acest motiv, problema de drept invocată punând în discuție nu neaplicarea sa ci, mai degrabă, interpretarea dată acesteia și efectele juridice astfel produse.
De altfel, dacă recurenta - contestatoare ar fi considerat insuficient un asemenea interval de timp ar fi avut ocazia să solicite la momentul ascultării sale, amânarea cercetării din lipsă de timp și pentru formularea unor apărări corespunzătoare.
Atât prevederile art. 267. muncii cât și cele ale art. 75 al. 1 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel național prevăd în mod expres sancționarea nulității absolute pentru neefectuarea cercetării disciplinare prealabile și nu pentru efectuarea acesteia.
Este adevărat că prevederile art. 76. muncii se referă la concediere, iar aceasta presupune încetarea contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului.
Pentru săvârșirea de către salariat a unor abateri grave sau repetate de la regulile de disciplina muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de muncă, contractul colectiv de muncă aplicabil sau regulamentul intern, concedierea are caracterul de sancțiune disciplinară iar procedura prevăzută de art. 263 - 268. muncii devine aplicabilă (art. 62 al. 11codul muncii ).
Și dispozițiile art. 78. muncii sunt aplicabile însă în măsura în care s-a stabilit efectuarea în mod netemeinic sau nelegal a cercetării și anularea acesteia, cu obligarea angajatorului la plata despăgubirilor prevăzute de lege.
Ca atare aspectele invocate privitoare la convocarea la efectuarea cercetării disciplinare prealabile atrag nulitatea numai în măsura în care au produs o vătămare și care nu poate fi înlăturată decât prin anularea lor, ceea ce nu s-a dovedit.
Cu privire la apărările și motivațiile contestatoarei, formulate cu ocazia cercetării disciplinare prealabile, rezultă dimpotrivă, că acestea au fost analizate de comisia de cercetare conform procesului verbal nr. 3262/24.05.2007, fiindu-i puse la dispoziție, pentru fiecare caz surprins, copii ale facturilor clienților în cauză, în vederea fundamentării răspunsurilor.
Din conținutul aceluiași proces verbal rezultă că s-a răspuns apărărilor formulate de către recurenta - contestatoare cu luarea în considerare a dovezilor privind operațiile efectuate de aceasta pe baza amprentei informatice.
Rezultă că, comisia a analizat toate actele și documentele ce au stat la baza notei de constatare precum și nota explicativă dată de recurenta - contestatoare, constatând că explicațiile formulate nu sunt de natură aoa bsolvi de vinovăția faptelor comise.
De altfel, nici prin motivele de recurs contestatoarea nu săvârșirea faptelor ci faptul că prima instanță nu a expus și analizat circumstanțele în care a ajuns să săvârșească faptele precum și gradul de vinovăție.
Asemenea critici vizează un alt aspect, acela al individualizării sancțiunii disciplinare și față de care, prevederile art. 266. muncii stabilesc angajatorului aplicarea sancțiunii în raport de gravitatea abaterii disciplinare săvârșite de salariat, avându-se în vedere următoarele:
a) împrejurările în care fapta a fost săvârșită;
b) gradul de vinovăție a salariatului;
c) consecințele abaterii disciplinare;
d) comportarea generală în serviciu a salariatului;
e) eventualele sancțiuni disciplinare suferite anterior de către acesta;
Rezultă că asemenea criterii sunt prevăzute în mod cumulativ iar prerogativa aprecierii lor revine angajatorului, care și stabilește sancțiunea disciplinară aplicabilă.
Decizia de desfacere a contractului individual de muncă cuprinde descrierea faptelor imputate și condițiile săvârșirii acestora, constând în realizarea unor documente justificative de transferuri de sume (încasate anterior) din contul unor clienți în contul altor clienți având ca scop stingerea preferențială a datoriilor acestora, modificarea nejustificată a cantităților de energie electrică înscrise în facturile emise către clienți în sistem informatic, prin operații permise profilului său de utilizare în cadrul acestuia, inclusiv operarea pe concepte, în scopul generării de sume de restituit către clienți, pe care ulterior, le-a utilizat pentru achitarea facturilor de energie electrică ale altor clienți și proprii, acestea fiind însoțite de exemple relevante asupra modalității de comitere a faptelor.
Deasemeni, sunt evidențiate motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate în cursul cercetării disciplinare prealabile și prevederile cu caracter normativ încălcate.
Apărările formulate privind faptul că ar fi fost determinată de asemenea acțiuni de către superiorii săi, așa cum a reținut și prima instanță, nu au fost dovedite și nici nu sunt de natură aoe xonera de răspundere, existând posibilitatea sesizării lor și a refuzului încălcării atribuțiilor de serviciu.
Faptele astfel comise și împrejurările comiterii acestora au caracterul unor abateri disciplinare grave iar valoarea considerată redusă a prejudiciului de 1621,63 lei, achitat la acest moment, nu reprezintă decât un element de circumstanțiere a consecințelor abaterii, ce nu poate fi examinat în mod singular, izolat de celelalte criterii de individualizare a sancțiunii.
În aceleași condiții, comportarea generală în serviciu și inexistența unor sancțiuni disciplinare suferite anterior, circumstanțele personale și familiale, nu pot fi examinate decât în întreg complexul circumstanțelor cauzei, al caracterului continuu al faptelor și gradului de vinovăție în comiterea acestora, apreciate ca fiind de o gravitate sporită.
Nici cu privire la critica nepronunțării hotărârii judecătorești în ședința publică, criticile formulate nu pot fi primite.
Din conținutul sentinței civile recurate rezultă că pronunțarea acesteia s-a realizat în ședința publică de la 07 noiembrie 2007, fiind întrunită astfel condiția prevăzută de art. 261 al. 1 pct. 8 Cod procedură civilă.
Sub acest aspect și Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că o asemenea condiție este realizată prin crearea condițiilor de a fi accesibilă tuturor și prin citirea în ședință publică (Decizia din 08 decembrie 1983, în cauza Axen C/).
În consecință, pentru toate considerentele arătate, motivele de recurs invocate de contestatoarea nu se încadrează între situațiile prevăzute de art. 304 pct. 4,5,7 și 9 Cod procedură civilă și art. 3041Cod procedură civilă, iar, în conformitate cu dispozițiile art. 312 al. 1 Cod procedură civilă, recursul astfel formulat împotriva sentinței civile nr. 633/7.11.2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Vrancea, va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de contestatoarea, domiciliată în P, str. - -,. 2,. 1,. 5, jud. V, împotriva sentinței civile nr.633 din 7.11.2007 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr-.
Irevocabilă
Pronunțată în ședință publică, azi 06 Februarie 2008.
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
: /17.03.2008
: /2 ex/18.03.2008
Fond: /
Asistenți judiciari: /
Președinte:Benone FuicăJudecători:Benone Fuică, Ion Ioneci, Marioara Coinacel
