Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 852/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ Nr. 852/2009

Ședința publică de la 29 Iunie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Ana Doriani JUDECĂTOR 2: Manuela Stoica

- - - președinte secție

- - - JUDECĂTOR 3: Monica Maria

- grefier

Pe rol se află soluționarea recursului promovat de reclamanții, și împotriva sentinței civile nr. 636/21.05.2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.

În cauză a formulat cerere de abținere judecător, încuviințată prin Încheierea nr. 221/R/CC/2009, motiv pentru care a fost întocmit Proces verbal de incidență procedurală. La soluționarea cauzei participă judecător - - conform planificării de permanență a secției.

La apelul nominal efectuat în cauză se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Instanța, având în vedere lucrările dosarului și împrejurarea că se solicită judecarea cauzei în lipsă, constată pricina în stare de judecată și o lasă în pronunțare.

CURTEA DE APEL,

Deliberând asupra recursului civil de față;

Constată că, prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Alba sub nr-- prin trimitere de la Tribunalul Hunedoara conform Încheierilor nr. 31/F/CC/31.01.2008 și 157/F/CC/28.03.2008 a Curții de Apel Alba Iulia, reclamanții, și au chemat în judecată pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Hunedoara și Curtea de Apel Alba Iulia solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța:

- să fie obligați pârâții să plătească drepturile salariale cuvenite cu titlu de spor de periculozitate în procent de 15% din salariul de încadrare brut lunar, începând cu data de 1.01.2005 și până la data rămânerii irevocabile a hotărârii, precum și pe viitor, sume ce vor fi actualizate în funcție de rata inflație la data plății efective, cu efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă.

În motivarea acțiunii reclamanții arată că au calitatea de personal auxiliar de specialitate în cadrul Tribunalului Hunedoara.

Potrivit art. 22 alin.1 din nr.OG8/2007, pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare și/sau periculoase trebuie să se acorde sporul solicitat prin acțiune, proporțional cu timpul efectiv lucrat.

Expunerea la pericol rezultă și din formularea art. 77 și urm. din Legea nr. 303/2004.

Conform art. 40 din CCM la nivel național sporul de periculozitate se diferențiază de sporul pentru condiții nocive.

Pârâtul Ministerul Justiției a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, reclamanții beneficiind de acordarea sporului de 15% prev. de art.22 din nr.OG 8/2007, care a fost acordat în urma efectuării unei expertize de specialitate, în care a fost analizată existența cumulativă a condițiilor deosebite, grele sau vătămătoare sau periculoase. Pârâtul arată că prevederile CCm nu sunt aplicabile personalului auxiliar de specialitate întrucât beneficiază de drepturi salariale stabilite prin legea specială, respectiv nr.OG8/2007.

Prin sentința civilă nr. 636/21.05.2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-, s- respins acțiunea formulată de reclamanții în cauză împotriva pârâților Ministerul Justiției, Tribunalul Hunedoara și Curtea de Apel Alba Iulia.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, că reclamanții au calitatea de personal auxiliar de specialitate, în cadrul Tribunalului Hunedoara și că sunt salarizați în conformitate cu dispozițiile nr.OG8/2007.

S-a mai reținut că în prezent aceștia beneficiază, pe baza unei expertize efectuate la locul de muncă, de sporul pentru condiții vătămătoare, respectiv de sporul de condiții nocive, generat de mânuirea dosarelor și a actelor provenite de la diverse persoane și prin intermediul cărora pot fi contactate microbi sau boli.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs, în termenul de 10 zile prevăzut de art.80 din Legea nr.168/1999, reclamanții reclamanții:, și aducându-i critici de nelegalitate și netemeinicie, solicitând casarea acesteia și admiterea cererii de chemare în judecată, așa cum a fost formulată.

În expunerea motivelor de recurs recurenți arătă că instanța de fond a apreciat în mod eronat ca sporul pretins le-a fost acordat, deoarece sporul de care beneficiază este pentru condiții vătămătoare a sănătății și nu pentru riscul vieții și al sănătății recunoscut de art.77 din Legea nr.303/2004 și art.27 din nr.OUG27/2006, pentru care ministerul justiției trebuie să aprobe condițiile periculoase stabilite potrivit legii. Așadar, susțin recurenții ne aflăm în prezența a două categorii de condiții deosebite, respectiv vătămătoare și periculoase, iar gradul de expunere la pericol a vieții și integrității este evident expres și neechivoc în prev. art.22 din nr.OG8/2007 unde se disting cu claritate inclusiv condițiile de invaliditate, acestea fiind corespondente periculozității funcției profesionale.

În drept, au invocat art.304 pct.9 Cod proc.civ.

CURTEA, analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate precum și din oficiu, conform cerințelor art.304 indice 1 Cod procedură civilă și în limitele statuate de art.306 alin.2 cod procedură civilă, reține următoarele:

Recursul este nefondat.

Astfel, reclamanții în calitate de personal auxiliar de specialitate în cadrul Tribunalului Hunedoara, își întemeiază acțiunea în principal pe prevederile art. 22 din nr.OG 8/2007 și art. 40 din CCM la nivel național.

Potrivit art. 22 alin.1 din nr.OG8/2007 " entru p. condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, personalul salarizat potrivit prezentei ordonanțe beneficiază de un spor de 15% din salariul de bază, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții."

Reclamanții susțin că dispoziția legală "pentru condiții deosebite de munca, grele, vătămătoare sau periculoase" instituie două categorii de sporuri pentru două categorii de situații deosebite: cele vătămătoare și cele periculoase.

Pentru a clarifica acest aspect trebuie recurs la tehnica de interpretare logică, gramaticală a unui text de lege.

Dacă formularea în discuție era "pentru condiții deosebite de munca, grele, vătămătoare și periculoase" atunci reclamanții puteau solicita acordarea acestui spor numai dacă toate condițiile enumerate erau îndeplinite.

Dacă legiuitorul folosea formularea fie. fie(sausau/oriori) însemna că reclamanții pot solicita acordarea sporului, cu condiția să se regăsească într-una dintre situațiile reglementate.

Astfel cum este însă formulat textul legal invocat în susținerea acțiunii, prin utilizarea conjuncției "sau" după o enumerare, prin folosirea virgulei, înseamnă că dacă beneficiarul normei se regăsește în oricare dintre situațiile reglementate este îndreptățit să primească sporul.

Prin urmare, judecătorii și personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor beneficiază de acest spor și în situația în care lucrează numai în condiții grele, sau numai în condiții vătămătoare sau numai în condiții periculoase.

Dat fiind modul de redactare, reclamanții sunt îndreptățițila un unic spor de 15%și în situația în care condițiile de muncă întrunesc două sau chiar trei din condițiile deosebite avute în vedere la editarea textului de lege.

În consecință, este corectă susținerea recurenților pârâți că textul de lege menționat nu prevede acordarea acestui spor pentru fiecare situație, cum greșit au interpretat reclamanții.

În ceea ce privește aplicabilitatea prevederilor Contractului Colectiv de Muncă la nivel național, și implicit aplicarea prevederilor din dreptul comun al muncii, la personalul auxiliar de specialitate, trebuie reținut că potrivit art. 1 alin. 2 din Codul Muncii, acesta se aplică și raporturilor de muncă reglementate prin legi speciale, numai în măsura în care acestea nu conțin dispoziții specifice derogatorii, iar la art. 295 se prevede că prevederile codului se aplică și acelor raporturi de muncă neîntemeiate pe un contract individual de muncă în măsura în care reglementările speciale nu sunt complete și aplicarea lor nu este incompatibilă cu specificul raporturilor de muncă respective.

Astfel cum sunt redactate aceste dispoziții, rezultă fără nici un dubiu că nu se poate vorbi de o aplicabilitate a dispozițiilor din CCM în cazul reclamanților deoarece aceștia au o legislație aparte, bine conturată, completă, incompatibilă cu alte reglementări de drept comun.

În acest context, nefiind un spor prevăzut de legea de salarizare personalului auxiliar, în sensul cerut de recurenții-reclamanți, acesta nu poate fi acordat pe cale judecătorească.

În acest sens sunt și Deciziile Curții Constituționale din 3 iulie 2008, prin care s-a statuat că:"prevederile art.1, art.2 alin.3 și art.27 alin.1 din nr.OG137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, sunt neconstituționale, în măsură în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative."( Deciziile nr.818, 819, 820, 821/03.07.2008 Curtea Constituțională).

Altminteri, ar însemna că orice instanță de judecată poate să adauge la lege și, "in terminis", ea să creeze o nouă lege -lex tertia- cea ce este vădit inacceptabil și contravine rolului și funcției puterii judecătorești

De asemenea, nefiind un drept reglementat printr-un act normativ în vigoare nu face obiectul protecției normelor constituționale și normelor europene invocate de recurenți. Art.14 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale așa cum a statuat CEDO, în jurisprudența sa (cazulThimmenoscontra Greciei) nu are o existență independentă, întrucât are efect doar în relație cu drepturile și libertățile protejate de prevederile Convenției și Protocoalele sale", ori dreptul la diverse sporuri nu este în mod evident un drept fundamental, apărat și garantat de Convenție.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 312 alin2 Cod procedură civilă, cu aplicarea art.82 din Legea nr. 168/1999, Curtea va respinge ca nefondate recursul declarat de reclamanții, menținând ca legală și temeinică sentința prima instanței.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanții:, împotriva sentinței civile nr. 636/21.05.2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul civil nr-.

(continuarea minutei deciziei civile nr. 852/2009)

*****

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică din 29 iunie 2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

Tehnored. AD, 02.07.2009, 2 ex.IM

Jud.fond- C,

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

ÎNCHEIEREA NR. 221/R/CC/2009

Ședința camerei de consiliu din 29 Iunie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: - - - judecător

- - - președinte secție

- - - judecător

- grefier

Pe rol se află soluționarea cererii de abținere formulată de doamna judecător, în cauza ce formează obiectul dosarului nr-, privind pe reclamanții recurenți, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției B, Curtea de Apel Alba Iulia și Tribunalul Hunedoara, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.

Completul de judecată s-a constituit potrivit dispozițiilor art. 98 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, prin participarea judecătorului - -, desemnată din lista de permanență a secției.

Procedura este îndeplinită fără citarea părților.

S-a făcut referatul cauzei, după care instanța având în vedere actele dosarului, lasă cererea în pronunțare.

CURTEA DE APEL

Constată că în prezentul dosar doamna judecător a formulat cerere de abținere, motivată de împrejurarea că a participat la soluționarea cauzei la instanța de fond.

În drept invocă art. 24 Cod procedură civilă.

Examinând actele și lucrările dosarului, instanța apreciază că cererea de abținere formulată de doamna judecător este întemeiată, în considerarea dispozițiilor art. 24 Cod procedură civilă care statuează că judecătorul care a pronunțat o hotărâre într-o pricină nu mai poate lua parte la judecata aceleiași pricini în apel sau în recurs și nici în caz de rejudecare după casare.

În cauză se constată că doamna judecător a pronunțat în dosarul nr- al Tribunalului Alba sentința civilă nr. 636/21.05.2008, atacată cu recurs în prezentul dosar, urmând ca pentru acest motiv de incompatibilitate cererea de abținere să fie admisă în temeiul art. 24 Cod procedură civilă, sens în care

DISPUNE

Admite cererea de abținere formulată de doamna judecător în dosarul nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 29 iunie 2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI

ASIGURĂRI SOCIALE

Dosar nr-

PROCES VERBAL

Încheiat azi, 29 iunie 2009

În ședința publică din 29 iunie 2009, dosar nr- - având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție, s-a ivit următorul incident procedural legat de compunerea completului de judecată format din doamnele judecător - -, - - și:

- doamna judecător a formulat cerere de abținere, față de împrejurarea că s- pronunțat în cauză, pronunțând hotărârea atacată cu recurs în prezentul dosar;

- cererea de abținere a fost încuviințată prin Încheierea nr. 221/R/CC/29-06-2009, la soluționarea acesteia participând din completul inițial investit doamnele judecător - - și - - și din planificarea de permanență a secției doamna judecător - -.

- Completul nou constituit din domnele judecător - -, - - și - -, au păstrat cauza spre soluționare.

Președinte, Grefier,

- -

Președinte:Ana Doriani
Judecători:Ana Doriani, Manuela Stoica, Monica Maria

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 852/2009. Curtea de Apel Alba Iulia