Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 861/2009. Curtea de Apel Brasov
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie,de conflicte de muncă și asigurări sociale
DECIZIA CIVILĂ Nr. 861/ Dosar nr-
Ședința publică din 22 iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniel Marius Cosma
JUDECĂTOR 2: Cristina Ștefăniță
JUDECĂTOR 3: Dorina
Grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Tribunalul Brașov, Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B, împotriva sentinței civile nr.10/F din data de 15 august 2008, pronunțată de Curtea de APEL BRAȘOV, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 15.06.2009, când părțile au lipsit, cele constatate fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 22.06.2009.
CURTEA:
Asupra recursului de față:
Constată că prin sentința civilă nr. 10/F/2008 Curtea de APEL BRAȘOVa admis acțiunea formulată de reclamanții și, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Brașov, Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Economiei și Finanțelor, reprezentat în de DGFP B și în consecință:
A obligat pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL BRAȘOV, Tribunalul Brașov să plătească reclamanților sporul de risc și suprasolicitare psihică începând cu 3.12.2007 până la noi dispoziții, spor actualizat cu indicele de inflație și dobânda legală la data plății.
A obligat Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce sumele necesare plăților.
A obligat Curtea de APEL BRAȘOV să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă.
A respins excepția lipsei calității procesual pasive a Ministerul Economiei și Finanțelor.
Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut următoarele:.
Prin decizia nr. 21 din 10 martie 2008, ÎCCJ s-a pronunțat într-un recurs în interesul legii, stabilind astfel că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, se constată că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 %, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000, aprobată prin legea 334/2001.
Reclamanții sunt judecători în cadrul Tribunalului Brașov, și pentru perioada vizată în acțiunea principală au deținut funcția de magistrați.
Având în vedere dispozițiile art. 329 alin. 3 din Cod procedură civilă potrivit cu care dezlegarea dată problemelor de drept prin recurs în interesul legii, devine obligatorie pentru instanțe, se apreciază că în speță sunt incidente dispozițiile recursului în interesul legii, și în consecință acțiunea reclamanților a fost admisă așa cum a fost formulată.
Întrucât reclamanții au înregistrat o devalorizare a sumelor de bani ca urmare a neplății lor, instanța de fond a apreciat că sunt îndreptățiți la actualizarea cu coeficientul de inflație, pentru a se asigura o justă reparație.
Este admisibil și capătul de cerere privind plata dobânzii legale, în ideea acoperirii prejudiciului creat ca urmare a neplății la timp a sumelor datorate.
În cauză a fost invocată excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP B, excepție care a fost respinsă pentru faptul că această parte a fost obligată să pună la dispoziție fondurile necesare plăților în discuție, prin includerea în proiectele de buget, a sumelor de bani necesare executării. Prin urmare, această excepție nu era întemeiată și în consecință a fost respinsă.
În ceea ce privește obligația Curții de APEL BRAȘOV, privind menționarea în carnetul de muncă al reclamanților a acestor drepturi salariale, ca efect al admiterii acțiunii, a fost și acest capăt de cerere.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs de recurenții Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP B și Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL BRAȘOV și Tribunalul Brașov criticându-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Referitor la recursul declarat de recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor, prin reprezentant legal Direcția Generală a Finanțelor Publice B, sentința este criticată pentru faptul că în mod greșit a fost respinsă excepția lipsei calității procesual pasive a acestuia, față de atribuțiile pe care le are, de a elabora proiectul bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget.
Se mai arată în continuarea motivelor de recurs că acest recurent nu poate fi obligat la plata drepturilor salariale ale angajaților altor ordonatori de credite.
În ceea ce privește fondul cauzei se mai arată că sumele solicitate nu pot fi acordate pentru că norma de finanțare a resurselor bugetare și a repartizării acestora pe destinații este înscrisă în legea bugetului, și potrivit acesteia nici o cheltuială nu poate fi angajată, ordonată și plătită dacă nu există o bază legală pentru aceasta.
Pârâții Ministerul Justitiei, Curtea de APEL BRAȘOV și Tribunalul Brașov mai critică sentința și pentru faptul că abrogarea dispozițiilor legale care prevedeau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică magistraților și personalului auxiliar de specialitate reprezintă o problemă de legiferare. Prin abrogarea acestui spor nu s-a ajuns la diminuarea salariului ci dimpotrivă s-a dorit crearea unui sistem de salarizare diferit, bazat pe principii noi. De asemenea este criticată soluția de actualizare a sumelor acordate și de acordare a dobânzii legale de la data scadenței debitului, contrar dispozițiilor art. 1088 cod civil potrivit cărora dobânda curge din ziua cererii de chemare în judecată.
Examinând sentința atacată în raport de criticile formulate instanța apreciază că recursurile sunt nefondate și în consecință vor fi respinse în baza dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește recursul declarat de recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor, referitor la critica privind excepția lipsei calității procesual pasive a acestuia, trebuie menționat faptul că din dispozitivul sentinței de fond, rezultă că acest recurent a fost obligat numai să vireze fondurile necesare efectuării plăților, astfel încât este lipsită de relevanță apărarea potrivit căreia între reclamanți și prezenta recurentă nu sunt raporturi de muncă, iar conform atribuțiilor stabilite prin lege, acesta are numai abilitatea de a face propuneri pentru formarea bugetului de stat. Tocmai în temeiul acestei atribuții, instanța de fond a procedat la obligarea de a vira fondurile necesare efectuării plăților, fonduri, pe care urmează să le aibă în vedere cu ocazia elaborării proiectelor de buget, sau în cadrul rectificărilor bugetare. Pentru aceste considerente instanța apreciază că recursul nu este întemeiat și în consecință va fi respins.
În ceea ce privește restul criticilor din toate recursurile, care vizează fondul cauzei, instanța apreciază că acestea sunt nefondate iar pretențiile reclamanților sunt întemeiate, prima instanță soluționând în mod corect acțiunea.
Potrivit dispozițiilor deciziei nr. 21, pronunțată de ÎCCJ în data de 10.03.2008, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin legea 334/2001.
În conformitate cu dispozițiile art. 329 al 3 teza finală din Codul d e Procedură Civilă dezlegarea dată problemelor de drept judecate în cadrul unui recurs în interesul legii "este obligatorie pentru instanțe". Ori,problema de drept ce stă la baza pretențiilor din acțiune a fost dezlegată în sensul celor arătate mai sus prin decizia nr. 21/2008 a,astfel încât acțiunea va fi admisă potrivit dispozitivului prezentei.
Referitor la plata drepturilor salariale solicitate prin acțiunea dedusă judecății și " pentru viitor", curtea reține că aceasta cerere este întemeiata deoarece drepturile salariale constituie prin excelență " prestări periodice" în înțelesul art. 110 alin. 2 Cod procedură civilă, astfel încât pot fi solicitate și acordate "înainte de termen".
Excepțiile prevăzute de art. 110 Cod procedură civilă, fără a crea un dezavantaj debitorului deoarece acesta nu pierde termenul executării obligației sale, creează un avantaj procesual creditorului care se găsește deja pregătit pentru data împlinirii fiecărui termen al prescripției periodice cu o hotărâre pe care o va putea pune în executare dacă debitorul nu-și îndeplinește de bună voie obligațiile ce-i revin, prevenindu-se astfel o serie inutilă de procese distincte pentru fiecare " " scadentă., această excepție procesuală are menirea de a preîntâmpina păgubirea creditorului prin așteptarea îndeplinirii fiecărui termen al prestației periodice iar hotărârea obținută poate fi executată doar în perioada în care temeiul pretențiilor ( contractul sau legea ) este în vigoare iar debitorul este ținut de acesta
Actualizarea sumelor acordate conform indicelui de inflație și a dobânzii legale va fi acordată de către instanță în baza dispozițiilor art. 1082 și art. 1073 Cod Civil deoarece prin neplata diferențelor de drepturi de natură salarială s-a creat părții reclamante un prejudiciu constând în diferența de valoare ca urmare a inflației precum și în lipsa de folosință a banilor.
Actualizarea debitului si plata dobânzii legale constituie doua drepturi distincte care se cuvin de la data nașterii dreptului principal iar restricția prevăzuta de art. 1088 Cod Civil nu se aplica obligațiilor rezultând din fapte juridice si din lege, cum este cazul in speță.
Față de aceste considerente, în baza art. 312 cod procedură civilă, curtea va respinge recursurile pârâților conform dispozitivului prezentei.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge recursurile formulate de recurenții Ministerul Justiției, Tribunalul Brașov, Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP B împotriva sentinței civile nr.10/F/2008 a Curții de APEL BRAȘOV, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 22.06.2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red./22.06.2009
Tehnoredact./25.06.2009/ 2 ex.
Jud. fond,
Președinte:Daniel Marius CosmaJudecători:Daniel Marius Cosma, Cristina Ștefăniță, Dorina