Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 87/2008. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR.87/2008

Ședința publică din 11 februarie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Manuela Stoica președinte secție

- - -JUDECĂTOR 2: Ana Doriani

- - -JUDECĂTOR 3: Victor Crețoiu

- - -grefier

Pe rol se află pronunțarea asupra recursului declarat pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI, împotriva sentinței civile nr. 1196/14.11.2007 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.

Având în vedere că judecător planificată în ședința de judecată pentru acest termen s-a abținut de la judecarea cauzei, completul de judecată a fost constituit conform procesului verbal din 4 februarie 3008, prin includerea în completul de judecată a judecătorului - -, întrucât la rând în planificarea de permanență a fost judecător iar aceasta se află în concediu de odihnă.

dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 4 februarie 2008,ce face parte integrantă din prezenta decizie.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului de față;

În deliberare se constată că prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Alba sub dosar nr-, reclamanții, și au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Alba și Curtea de APEL ALBA IULIA solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța:

- să fie obligați pârâții să plătească reclamanților sumele reprezentând prima de concediu pe anii 2005-2006, actualizate cu indicele de inflație;

- să fie obligată pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților;

- să fie obligați pârâții la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii au arătat că au calitatea de judecători în cadrul Judecătoriei Alba Iulia și că, potrivit art.41/1 alin.1 din Legea nr.50/1996, sunt îndreptățiți la primă de concediu. Au mai arătat că normele constituționale precum și prevederile Legii nr.24/2000 prevăd posibilitatea restrângerii sau limitării unui drept material sau subiectiv dar nicidecum suspendarea acestuia deoarece un drept câștigat nu poate fi restrâns decât printr-un act normativ de aceeași forță și putere de dispoziție.

Prin nr.OUG177/2002 s-a reglementat salarizarea și alte drepturi ale magistraților iar acest act normativ a fost abrogat prin nr.OG27/2006 modificată prin Legea nr.45/2007.

Întrucât dispozițiile legale prin care s-a suspendat acordarea primei de concediu nu mai sunt în vigoare, reclamanții au arătat că potrivit art.3 Cod civil, instanța poate să extindă interpretarea și aplicarea legii la situații pe care nu le reglementează astfel încât suspendarea, respectiv refuzul plății primei de concediu să nu se transforme într-o măsură cu caracter permanent.

Prin întâmpinarea depusă, conform art.115 proc.civ. pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA, a solicitat respingerea acțiunii reclamanților invocând excepția lipsei calității procesual pasive.

Pârâtul Ministerul Justiției a solicitat prin întâmpinarea depusă, respingerea acțiunii reclamanților ca fiind netemeinică și nelegală deoarece,prin Decizia nr.XXIII/2005 pronunțată în recurs în interesul legii, a statuat că magistrații și personalul auxiliar de specialitate sunt îndreptățiți la prime de concediu, conform art.41/1 alin.1 din Legea nr.50/1996, doar pe perioada 2001-2002 deoarece începând cu data de 1.01.2003, când a intrat în vigoare nr.OUG177/2002, dispozițiile art41/1 alin.1 din Legea nr.50/1996 au fost abrogate.

Prin urmare, pârâtul a susținut că în raport de această situație, acest drept a încetat să mai subziste, nemaiputând fii pretins, începând cu 1.01.2003.

Prin sentința civilă nr.1196/14.11.2007 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-, s-a respins excepția lipsei calității procesual pasive invocată de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA și pe fond, s-a admis acțiune a formulată de reclamanții, și împotriva pârâților Ministerul Justiției, Tribunalul Alba și Curtea de APEL ALBA IULIA și pe cale de consecință:

- pârâții au fost obligați, în solidar, să plătească fiecărui reclamant drepturile salariale cuvenite și neachitate cu titlu de primă de concediu, egală cu indemnizația brută din luna anterioară plecării în concediu, corespondent perioadei 2005-2006, sume ce vor fi actualizate cu rata inflației până la data plății efective.

- pârâta Curtea de APEL ALBA IULIAa fost obligată să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamanților, conform prezentei.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut după examinarea actelor și lucrărilor dosarului, că reclamanții au calitatea de judecători în cadrul Judecătoriei Alba Iulia iar drepturile lor salariale ale acestora, așa cum au fost expres prevăzute de lege, nu pot face obiectul limitării sau neplății acestora în condițiile în care reclamanții sunt supuși unui regim sever de incompatibilități și interdicții.

În ce privește excepția lipsei calității procesual pasive invocată de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA, tribunalul a constatat că este nefondată deoarece acest pârât are calitatea de operator în carnetele de muncă ale reclamanților.

Pe fond, s-a reținut că, din interpretarea actelor normative ulterioare Legii nr.50/1996, rezultă că art.41/1 alin.1 din Legea nr.50/1996 a fost suspendat nicidecum suprimat expres, astfel încât reclamanții sunt îndreptățiți la primele de concediu pe anii 2005-2006.

Referitor la Decizia nr.XXIII /2005 a, invocată de pârâtul Ministerul Justiției în apărare, s-a reținut că nu poate fi invocată deoarece această decizie are forță obligatorie dosar pentru perioada 2001-2004, supusă cercetării și aprecierii judecătorești, nu și pentru perioada ulterioară.

Prin urmare, apreciindu-se că pretențiile reclamanților sunt întemeiate, instanța de fond a admis acțiunea așa cum a fost formulată.

Împotriva acestei instanțe a declarat recurs, în termenul de 10 zile prevăzut de art.80 din Legea nr.168/1999, pârâtul Ministerul Justiției criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând modificarea ei, în sensul respingerii acțiunii reclamanților.

În expunerea motivelor sale de recurs a arătat că soluția instanței de fond este nelegală, prin prisma dispozițiilor art.304 pct.9 proc.civ. deoarece a fost dată cu aplicare greșită a dispozițiilor legale în materie.

În acest context a susținut că instanța de fond nu a avut în vedere Decizia nr.XXIII /2005 a prin care aceasta a recunoscut dreptul la prima de concediu pentru magistrați și personalul auxiliar numai pentru anii 2001-2002.

Ori, față de prevederile art.329 alin.3 proc.civ. potrivit cărora "dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe", soluția pronunțată de către prima instanță încalcă, în opinia recurentului, aceste norme legale.

Întrucât instanța supremă a statuat în decizia indicată mai sus că dispozițiile art.41/1 alin.1 din Legea nr.50/1996, referitoare la dreptul magistraților și al celorlalte categorii de personal salarizat în baza acestei legi, la o primă pentru perioada concediului de odihnă, au fost abrogate începând cu data de 1.01.2003, recurentul apreciază că aceste drepturi nu mai pot fi solicitate pe viitor, începând cu 1.01.2003.

De asemenea s-a apreciat că acordarea sumelor pretinse, actualizate cu indicele de inflație, este nefondată întrucât pe de-o parte, o cerere accesorie celei principale, iar pe de altă parte, potrivit art.1088 cod civil poate fi pretinsă doar dobânda legală.

În drept, a invocat art.304 pct.9 proc.civ. și art.312 proc.civ.

În cauză, pârâta Curtea de APEL ALBA IULIAa solicitat admiterea recursului declarat de pârâtul Ministerul Justiției și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii reclamanților, cu extinderea efectelor recursului și împotriva celorlalți pârâți care au fost obligați în solidar la plata drepturilor salariale.

Verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, atât prin prisma criticilor formulate, conform art.304/1 proc.civ. precum și din oficiu, în limitele stabilite de.306 alin.2 proc.civ. Curtea constată că prezentul recurs este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:

Prin Decizia nr.XXIII /2005, pronunțată de Secțiile Unite ale s-a statuat că, în aplicarea dispozițiilor art. 411alin. 1 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, introdus prin Ordonanța Guvernului nr. 83/2000, magistrații și personalul auxiliar au dreptul la prima de concediu, pe lângă indemnizația de concediu, respectiv la o sumă egală cu indemnizația brută sau, după caz, cu salariul brut din luna anterioară plecării în concediu, numai pentru anii 2001 și 2002, astfel cum a fost reglementată prin dispoziția legală menționată.

De asemenea în considerente s-a statuat că prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 177/2002, intrată în vigoare la data de 1 ianuarie 2003, s-a prevăzut, la art. 50 alin. 2, că "pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se abrogă art. 11și celelalte dispoziții referitoare la salarizarea și alte drepturi ale magistraților și personalului de specialitate juridică asimilat, potrivit legii, acestora, din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești [.], cu modificările și completările ulterioare, precum și orice alte dispoziții contrare" și că începând cu data de 1 ianuarie 2003, când a intrat în vigoare ordonanța de urgență menționată, care a abrogat implicit și dispozițiile art. 411alin. 1 din Legea nr. 50/1996, referitoare la dreptul magistraților și al celorlalte categorii de personal salarizate, în baza acestei legi, la o primă pentru perioada concediului de odihnă acest drept a încetat să mai subziste, nemaiputând să fie pretins, cu începere de la data de 1 ianuarie 2003.

În raport de cele ce preced și față de dispozițiile art.329 alin.3 proc.civ. care reglementează caracterul obligatoriu, pentru instanțele judecătorești, al deciziilor pronunțate în recursul în interesul legii, se constată că aspectele critice invocate de pârât sunt întemeiate și că prima instanță a apreciat în mod greșit că această decizie se referă doar la perioada 2001-2004, nu și la cea ulterioară, respectiv la perioada 2005-2006 în litigiu.

Prin urmare, în conformitate cu art.81 alin.1 din Legea nr.168/1999 coroborat cu art.312 alin.2 proc.civ. Curtea va admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției, cu extinderea efectelor recursului și asupra pârâtei Curtea de APEL ALBA IULIA și pe cale de consecință, va dispune modificarea sentinței atacate, în sensul, respingerii acțiunii reclamanților, și formulată împotriva pârâților Ministerul Justiției, Tribunalul Alba și Curtea de APEL ALBA IULIA.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției împotriva sentinței civile nr.1196/14.11.2007 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr- cu extinderea efectelor recursului și asupra pârâtei Curtea de APEL ALBA IULIA și în consecință:

Modifică sentința atacată în sensul respingerii acțiunii formulată de reclamanții:, și în contradictoriu cu pârâții: Ministerul Justiție, Tribunalul Alba și Curtea de APEL ALBA IULIA.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 11.02.2008.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -.

Grefier,

- -

Președinte:Manuela Stoica
Judecători:Manuela Stoica, Ana Doriani, Victor Crețoiu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 87/2008. Curtea de Apel Alba Iulia