Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 895/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.895
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 5.10.2009
PREȘEDINTE: Mihaela Neagu
JUDECĂTOR 2: Alina Savin
JUDECĂTOR 3: Virginia Filipescu
GREFIER-- -
-.-.-.-
La ordine fiind soluționarea recursurilor declarate de recurenții-pârâți MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE- prin DGFP V și CURTEA DE APEL GALAȚI, împotriva sentinței civile nr.314/28.04.2009 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații-reclamanți, și intimatul-pârât TRIBUNALUL VRANCEA, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care invederează că s-au depus la dosar dovada comunicării motivelor de recurs formulate de recurenta Curtea de Apel și încă 4 exemplare ale motivelor de recurs formulate de această recurentă precum și 5 exemplare ale motivelor de recurs formulate de recurentul Ministerul Justiției, după care:
În cauză a fost formulată cerere de abținere de către doamna judecător, care a fost soluționată prin încheierea din camera de consiliu din 5.10.2009, fiind admisă, completul fiind constituit potrivit planificării de permanență, după care:
Instanța constată cauza în stare de judecată și având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, rămâne în pronunțare.
CURTEA
Prin incheierea din data de 9.01.2009 a Curții de APEL GALAȚIs -a disjuns cererea de intervenție în interes propriu formulată de reclamanții, și, personal auxiliar conex în cadrul Tribunalului Vrancea, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL GALAȚI, Tribunalul Vrancea și Ministerul Economiei și Finanțelor și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, prin reprezentanții legali și au solicitat să li se plătească sporul de confidențialitate de până la 15 % începând cu data de 1.09.2004 și în continuare, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective și să se efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă, iar prin Sentința civila nr. 108/F/11.03.2009 a aceleiași instanțe s-a declinat competența de soluționare a acesteia către Tribunalul Vrancea.
Cauza a fost înregistrata la Tribunalul Vrancea la nr-.
Au arătat reclamanții în motivarea cererii că funcționează în cadrul Tribunalului Vrancea ca personal conex și că beneficiază de dispozițiile aplicabile personalului din unitățile bugetare, care beneficiază de sporul de confidențialitate prevăzut de art. 13 din OUG nr.19/2006, art. 3 din OG nr. 38/2003, art. 13 alin 1 din OUG nr. 123/2003, art. 3 din OG nr. 19/2006, art. 20 alin 3 din Legea nr. 656/2002, art. 15 alin 1 din OG nr. 64/2006 si art. 13 din OG nr. 10/2007.
Prin sentința civilă nr.314/28.04.2009 Tribunalul Vranceaa admis în parte acțiunea formulată de reclamanții, și, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției, Curtea de APEL GALAȚI, Tribunalul Vrancea și Ministerul Economiei și Finanțelor, a obligat pe pârâtă să plătească reclamanților drepturile bănești reprezentând sporul de confidențialitate în cuantum de 15% din salariul de bază brut lunar începând cu data de 1.01.2007 și până la zi, și în continuare, drepturi ce vor fi actualizate cu rata inflației la data plății.
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut că reclamanții funcționează în cadrul Tribunalului Vrancea ca personal conex, fiind salarizați în baza OG 8/2007.
Prin Decizia nr. 46/15.12.2008, admițând recursul în interesul legii ICCJ a stabilit că magistrații și personalul auxiliar din cadrul instanțelor au dreptul la un spor de confidențialitate de 15% calculat la indemnizația brută lunară, respectiv la salariul de bază lunar.
Potrivit art.329 pct.3 Cod proc.civilă dezlegarea dată problemelor de drept judecate în cadrul recursului în interesul legii, este obligatorie pentru instanțe.
Instanța reține că potrivit art.90 ind.1 din Legea nr.567/2004 prevederile prezentei legi se aplică și personalului conex (cu excepțiile indicate în text, dar care nu privesc acest spor). De asemenea, funcțiile ocupate de personalul conex se regăsesc în anexa I din HG 8/2007, așa cum a fost modificată prin Legea nr. 247/2005.
Pentru considerentele de mai sus, a admis în parte acțiunea și a obligat pârâții la plata sporului de confidențialitate începând cu data de 1.01.2007, dată începând cu care personalul conex a fost salarizat ca și personalul auxiliar din cadrul instanțelor și parchetelor, și în continuare, sumele urmând a fi actualizate cu rata inflației la data plății.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Curtea de APEL GALAȚI criticând soluția instanței de fond ca fiind nelegală și netemeinică.
Reclamanții-intimați sunt șoferi în cadrul Tribunalului Vrancea și nu fac parte din categoria personalului auxiliar avut în vedere prin decizia nr.46/15.12.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
În drept, a invocat recurenta Curtea de APEL GALAȚI disp.art.304 pct.9 pr.civ.
Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Vad eclarat recurs împotriva sentinței civile nr.314/28.04.2009 pronunțată de Tribunalul Vrancea criticând soluția instanței de fond doar sub aspectul calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor între reclamanți și recurent neexistând vreun raport de muncă.
De asemenea a mai precizat recurentul că nu se poate dispune obligarea în solidar a tuturor pârâților în contradictoriu cu cererea reclamanților. sunt fie ordonatori principali de credite( Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor Publice) ordonatori secundari( Curtea de APEL GALAȚI ) sau terțiari( Tribunalul Vrancea ) și nu pot fi obligați în mod solidar.
Între Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor Publice nu există raport de solidaritate, acestea având bugete proprii, iar creditele aprobate unui ordonator principal de credite prin legea bugetară anuală nu pot fi utilizate prin finanțarea altui ordonator principal de credite( art.47 al.4 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice).
Ministerul Finanțelor Publice în calitate de ordonator principal de credite nu are cum să asigure altui ordonator principal de credite fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale ale angajaților proprii.
Întrucât la data judecării cauzei nu a fost citat nici Ministerul Finanțelor Publice și nici DGFP V, consideră că i-a fost încălcat dreptul la apărare, motiv pentru care alături de cele invocate mai sus, solicită admiterea recursului, casarea sentinței recurate, admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice în raport de cererea reclamanților.
Ministerul Justiției și Libertăților a declarat recurs împotriva sentinței instanței de fond criticând soluția sub următoarele aspecte:
-Acordarea acestor drepturi salariale constituie o depășire a limitelor puterii judecătorești, iar aceasta a fost constatată și de Curtea Constituțională prin decizia dată în 27 mai 2009
-Nici un act normativ nu acordă categoriei profesionale din care fac parte reclamanții( șoferi ) sporul de confidențialitate
-Nu sunt aplicabile dispozițiile OUG nr.137/2000 privind discriminarea.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate și a celor de ordine publică instanța de recurs reține următoarele:
Reclamanții, personal conex la instanță, șoferi au solicitat acordarea sporului de confidențialitate de 15% începând cu 1.09.2004.Nu și-au motivat cererea în fapt și în drept, dar prin cererea lor au făcut trimitere la cererea inițială formulată de ceilalți reclamanți, respectiv discriminarea.
Instanța de fond a acordat aceste drepturi apreciind că decizia nr.46/15.12.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție are aplicabilitate și pentru reclamanți, personal conex, conf.art.90 ind.1 din Legea 567/2004, anexa I HG 8/2007.
Recursurile declarate sunt fondate.
Decizia nr.46/15.12.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție se referă doar la judecători, procurori, magistrați-asistenți, personal auxiliar de specialitate.
Înalta Curte de Casație și Justiție explică, în cuprinsul hotărârii, și cum anume este lămurită problema de drept cu care a fost dezlegată, respectiv sunt îndreptățiți să primească despăgubiri egale cu sporul de confidențialitate de 15% ca urmare a unei stări de discriminare constatate magistrații și personalul auxiliar ce au acces la dosare, toți salariații indiferent de posturile și funcțiile pe care le ocupă atât timp cât lucrează efectiv în condițiile prescrise de lege care reglementează plata sporurilor respective.Dispozitivul deciziei 46/12008 este explicat și sunt indicat exact criteriile de determinare a acordării acestui spor în cuprinsul considerentelor hotărârii.Prin urmare, nu se poate extinde acordarea acestui spor și la categoria personalului conex, respectiv la șoferi, așa cum sunt reclamanții din prezenta cauză.
Sub aspectul calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor reținem că într-adevăr nu există raporturi de muncă între reclamanți și acest recurent, iar pe de altă parte instanța apreciază că nu se impune obligarea Ministerului Finanțelor la alocarea sumelor necesare pentru achitarea eventualelor drepturi bănești către reclamanți.În ipoteza în care reclamanții ar fi avut câștig de cauză în prezentul dosar, obținerea unei hotărâri judecătorești favorabile împotriva pârâtului Ministerul Justiției și Libertăților și a celorlalți ordonatori de credite, fiind suficientă pentru obținerea drepturilor, iar alocarea acestor fonduri de către Ministerul Finanțelor Publice se face în baza legii și nefiind necesar ca Ministerul Finanțelor să stea în judecată în fiecare dosar în care figurează o instituție bugetară.
De asemenea, după decizia 838/27.05.2009 pronunțată de Curtea Constituțională nu mai pot fi acordate drepturi ca urmare a constatării unui regim discriminatoriu în materie de salarizare, de altfel, nu mai pot nici a fi analizate de către instanța de judecată discriminări izvorâte din lege.
În considerentele deciziei Curtea Constituțională a arătat că atribuțiile instanței de judecată sunt identificarea normei aplicabile, analiza conținutului său și o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, astfel încât legiuitorul aflat în imposibilitate de a prevedea toate situațiile juridice lasă judecătorului investit cu puterea de a spune dreptul, o parte din inițiativă.Activitatea sa este de interpretare a legii, iar judecătorul trebuie să realizeze un echilibru între spiritul și litera legii, între exigențele de redactare și scopul urmărit de legiuitor, fără a avea competența de a legifera, prin substituirea autorității competente în acest domeniu.
În prezenta cauză nu se invocă aplicarea unui drept și prin urmare nu se poate analiza situația discriminatorie reclamantă în cauză. De asemenea, nu are aplicabilitate decizia 46/2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Față de aceste considerente, urmează ca în baza art.312 pr.civ. să fie admise recursurile declarate de Curtea de APEL GALAȚI, Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Justiției și Libertăților împotriva sentinței civile nr.314/28.04.2009 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr-.
Se va modifica în tot sentința civilă nr.314/2009 a Tribunalului Vrancea și în rejudecare:
Se va respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu Ministerul Finanțelor Publice pentru lipsa calității procesuale pasive.
Se va respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu Tribunalul Vrancea, Curtea de APEL GALAȚI și Ministerul Justiției și Libertăților ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de Curtea de APEL GALAȚI, Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Justiției și Libertăților împotriva sentinței civile nr.314/28.04.2009 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr-.
Modifică în tot sentința civilă nr.314/2009 a Tribunalului Vrancea și în rejudecare:
Respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu Ministerul Finanțelor Publice pentru lipsa calității procesuale pasive.
Respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu Tribunalul Vrancea, Curtea de APEL GALAȚI și Ministerul Justiției și Libertăților ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 5.10.2009.
PREȘEDINTE JUDECATOR JUDECATOR
Grefier
Red./28.10.2009
Dact./7 ex/10.11.2009
FOND:.
Asis.jud. -
Președinte:Mihaela NeaguJudecători:Mihaela Neagu, Alina Savin, Virginia Filipescu
