Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 9436/2008. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA
DECIZIE Nr. 9436
Ședința publică de la 30 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Sorin Pascu
JUDECĂTOR 2: Tamara Carmen Bunoiu
JUDECĂTOR 3: Cristina
Grefier-
XXX
Pe rol judecarea recursului formulat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII O împotriva sentinței civile nr. 931/20.05.2008, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul, a lipsit recurenta pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Curtea, apreciind cauza în stare de judecată, acordă cuvântul părții prezente pentru a pune concluzii.
Intimatul reclamant G, solicită respingerea recursului, menținerea sentinței Tribunalului Olt ca temeinică și legală.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr.931 din 20 mai 2008, Tribunalul Olt, a respins excepția tardivității formulată de reclamantul G, și a fost obligată pârâta Casa Județeană de Pensii O la plata sumei de 338l lei reprezentând pensie restantă rezultată din stabilirea ca dată a plății pensiei, data de 29.03.2004.
S-a dispus restituirea onorariului de expert de 400 lei către invocată de pârâta CJP ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că prin sentința nr. 405/24.04.2007 a fost respinsă excepția tardivității formulării contestației, invocată de pârâtă, admisă acțiunea formulată și obligată pârâta la plata pensiei restante pe perioada 29.03.2004 - 25.03.2005. S-a reținut că în conformitate cu dispozițiile Legii 19/2000, petentul a formulat cerere pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă având în vedere perioada lucrată în grupa a I-a muncă.
Casa Județeană de Pensii prin decizia nr. 12553/2004 a respins cererea susținând că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 41 alin.1 din Legea 19/2000.
Decizia emisă de pârâtă a fost modificată prin decizia Curții de APEL CRAIOVA nr. 958/2004 prin care pârâta a fost obligată să emită o nouă decizie cu luarea în calcul a perioadei 20.12.1974 - 22.11.1994, ca fiind lucrată în grupa a I-a de muncă.
Decizia de pensionare a fost emisă la data de 12.10.2005 cu nr. -.
Potrivit art. 83 din Legea 19/2000 drepturile de pensie pentru limită de vârstă se acordă și se plătesc de la data îndeplinirii condițiilor de pensionare dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la această dată.
Instanța de fond a apreciat că drepturile de pensie urmau să fie acordate petentului de la data depunerii cererii de pensionare, motivat de faptul că decizia de respingere a cererii de pensionare a fost modificată de instanța de judecată.
În cauza de față nu s-a contestat modalitatea de stabilire a drepturilor de pensie, ci s-au solicitat drepturile de pensie de la data de la care urmau să fie acordate, respectiv data depunerii cererii.
Instanța de fond a apreciat că acțiunea formulată este o acțiune care vizează acordarea unor drepturi bănești astfel încât se prescrie în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului, respectiv data depunerii cererii de pensionare, respingând astfel excepția tardivității cererii.
Împotriva sentinței instanței de fond pârâta a formulat recurs motivat de faptul că în mod nelegal și netemeinic s-a reținut că decizia a fost contestată în termen deși potrivit art. 88 din Legea 19/2000 necontestată în 45 de zile decizia rămăsese definitivă inclusiv cu privire la data stabilirii drepturilor acordate. În raport de această susținere recurenta a arătat că nu se poate reține în cauză faptul că dreptul se prescrie în termen de 3 ani.
Prin decizia nr. 2047/19.09.2007 a fost admis recursul, casată sentința recurată și trimisă cauza spre rejudecare la instanța de fond. S-a reținut că prima instanță nu a verificat obiectul cererii petentului aspect ce echivalează cu o neanalizare a fondului cauzei. În plus s-a indicat ca în rejudecare să se precizeze temeiul de drept al pretențiilor și de asemenea data la care petentul îndeplinește condițiile de pensionare cu luarea în calcul a grupei I de muncă.
Cauza a fost reînregistrată pe Tribunalului Olt la nr-.
La termenul din 19.02.2008 petentul prin apărător și-a precizat acțiunea în sensul că solicită obligarea pârâtei la plata sumei de 3384 lei pensie restantă pentru perioada 29.03.2004-25.03.2005 având ca temei legal dispozițiile art. 998-999. Civ.
Instanța a reținut că prin decizia nr. 12553/29.03.2004 emisă de pârâtă, petentului i-a fost respinsă cererea de înscriere la pensie, motivat de faptul că nu îndeplinea condițiile de vârstă și de stagiu de cotizare.
Împotriva acestei decizii petentul a formulat contestație ce a fost soluționată irevocabil prin decizia Curții de APEL CRAIOVA nr. 958/2005 pronunțată în dosar nr. 2582/CM/2004,în sensul admiterii contestației și obligarea pârâtei să emită o nouă decizie cu luarea în calcul a perioadei 20.12.1974-22.11.1994 ca fiind lucrată de petent în grupa a I-a de muncă.
În această situație, instanța apreciază că plata pensiei petentului trebuia să înceapă de la data înregistrării cererii la Casa Județeană de Pensii, respectiv 29.03.2004 și nu de la data emiterii unei noi decizii de pensionare, respectiv 25.03.2005, decizie emisă în raport de soluția Curții de APEL CRAIOVA.
Față de această situație instanța nu poate reține apărarea pârâtei potrivit căreia petentului i s-a stabilit pensia pentru munca depusă și limită de vârstă prin decizia nr. -/2005 emisă în baza deciziei Curții de APEL CRAIOVA nr. 958/2005, astfel că raportarea la data de 25.03.2005 s-a făcut în mod incorect în condițiile în care dacă pârâta ar fi analizat faptul că petentul a desfășurat o lungă perioadă de timp activitate în gr. I de muncă, cererea sa de pensionare nu ar fi fost respinsă. În acest sens se rețin dispozițiile art. 167/1 din Legea 19/2000 care prin trimiterea la tabelul nr. 4 presupune în cazul petentului ce a desfășurat activitate în gr.I de muncă, o reducere a vârstei de pensionare cu 10 ani și 10 luni aspect care a și fost reținut în decizia din 14.04.2005.
În ceea ce privește precizarea temeiului formulării cererii respectiv 998-999 civ. instanța va respinge excepția tardivității formulării cererii, excepție invocată de pârâtă, în plus se constată faptul că pârâta nu a făcut dovada comunicării deciziei de pensionare pentru a se stabili o dată de la care să înceapă să curgă termenul de 45 de zile prev. de legea 19/2000 de la care petentul ar fi putut contesta decizia din 2005.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Casa Județeană de pensii O, criticând soluția instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie, întrucât în mod greșit s-a respins excepția tardivității invocată de recurentă și s-a stabilit că plata pensiei intimatului trebuia să înceapă de la data de 29 martie 2004 și nu de la data emiterii unei noi decizii de pensionare, respectiv 25 martie 2005.
Se mai arată că în ceea ce privește excepția tardivității, intimatul avea posibilitatea să conteste decizia în termen de 45 de zile de la comunicare, dar cum nu a făcut acest lucru, decizia de pensionare a devenit definitivă în integralitatea ei, inclusiv data stabilirii drepturilor.
Ultima critica vizează faptul că instanța de fond nu s-a conformat îndrumărilor date de instanța de recurs în primul ciclu procesual.
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 87 din Legea 19/2000, decizia emisă în condițiile art. 86 alin. 1, poate fi contestată la instanța judecătorească competentă în a cărei rază teritorială se află domiciliul asiguratului, în termen de 45 de zile de la comunicare.
Prin urmare, pentru a opera tardivitatea invocată de recurentă, aceasta avea obligația de a face dovada datei la care a fost făcută comunicarea deciziei potrivit art. 87 din Legea 19/2000.
Cum această dovadă nu a fost făcută de către recurentă, contestația introdusă împotriva deciziei de pensionare se apreciază ca fiind făcută în termen legal.
În aceste condiții, prima critică referitoare la greșita soluționare a excepției tardivității, este neîntemeiată.
În ceea ce privește fondul cauzei, criticile sunt de asemenea neîntemeiate.
Potrivit art. 83 alin. 1 din Legea 19/2000 drepturile de pensie pentru limită de vârstă se acordă și se plătesc de la data îndeplinirii condițiilor de pensionare, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 zile de la această dată.
Prin urmare, momentul de la care încep să se acorde drepturile de pensie este cel al îndeplinirii condițiilor de pensionare.
Faptul că acest lucru a fost stabilit printr-o decizie a Curții de Apel, care a modificat soluția de respingere a instanței de fond și a Casei de pensii, nu înseamnă că drepturile urmează să se acorde de la data pronunțării deciziei Curții de Apel, ci de la data îndeplinirii condițiilor de pensionare, recunoscute prin această decizie, dată care este anterioară, respectiv operează de la momentul depunerii cererii, din moment ce în mod irevocabil Curtea a stabilit că intimatului i se cuveneau aceste drepturi, și în mod greșit nu i s-au acordat.
În aceste condiții, în mod corect instanța de fond a stabilit că drepturile de plată a pensiei trebuie acordate începând cu 29 martie 2004 și nu cu 25 martie 2005 cum susține recurenta.
Este neîntemeiată și critica ce vizează faptul că instanța de fond nu ar fi respectat îndrumările date de instanța de recurs în primul ciclu procesual.
Față de aceste considerente și de prevederile art. 312.pr.civ. recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIOVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII O împotriva sentinței civile nr. 931/20.05.2008, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 30 octombrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Red. jud. Grefier,
2 ex. /26.11.2008.
Președinte:Sorin PascuJudecători:Sorin Pascu, Tamara Carmen Bunoiu, Cristina