Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 95/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 95/2009
Ședința publică de la 29 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Victor Crețoiu judecător
- - - JUDECĂTOR 2: Nicoleta Vesa
- - - JUDECĂTOR 3: Monica Maria
- grefier
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de reclamantul, având ca obiect drepturi bănești, împotriva sentinței civile nr.1204/LM/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că s-a înregistrat la dosar întâmpinare din partea intimatei pârâte
Față de actele și lucrările dosarului, instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra cauzei de față;
Prin acțiunea în conflict de drepturi înregistrată la ribunalul Hunedoara sub nr-, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta solicitând obligarea acesteia la plata orelor suplimentare efectuate și neplătite, respectiv 290 de ore, raportat la salariul de bază de 700 lei, avut în acea perioadă, reactualizate cu rata inflației.
Acțiunea este scutită de la plata taxei de timbru conform prevederilor art.285 Codul munci.
În fapt, reclamantul a arătat că pârâta solicită ca pontajele să fie trimise cu 8 ore și pentru zilele de sâmbătă, deși se lucra 9 ore, astfel că solicită a-i fi plătite orele suplimentare lucrate în ziua de sâmbătă, și anume un număr de290 ore.
Pârâta a depus întâmpinare și cerere de chemare în garanție.
Prin întâmpinare a solicitat respingerea acțiunii întrucât reclamantul nu a depășit programul normal de lucru, stabilit, efectuând 40 de ore pe săptămână și anume 35 ore de luni și până vineri și 5 ore sâmbăta.
Prin cererea de chemare în garanție a solicitat ca, în măsura în care acțiunea reclamantului ar fi admisă, să fie obligată chemata în garanție, la plata sumei solicitată de către reclamant.
În motivarea cererii de chemare în garanție s-a arătat că, este persoana vinovată de neorganizarea și nerespectarea programului de lucru, stabilit prin Regulamentul Intern.
Prin sentința civilă nr.1204/LM/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-, s-a luat act de renunțarea la judecata acțiunii formulată de reclamantul împotriva pârâtei J - Z și s-a respins cererea de chemare în garanție formulată de pârâta J împotriva chematei în garanție (fostă ) ca rămasă fără obiect.
A fost obligat reclamantul să-i achite pârâtei suma de 1190 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că la 8.07.2008 reclamantul a depus o cerere prin care a arătat că își retrage acțiunea, astfel că a făcut aplicațiunea dispozițiilor art.246 Cod pr.civilă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, solicitând admiterea acestuia, anularea hotărârii atacate și în rejudecare să i se admită acțiunea.
În expunerea de motive arată în esență că renunțarea la judecată a intervenit în contextul în care între părți a intervenit o înțelegere verbală, însă ulterior pârâta nu și-a mai respectat partea asumată în convenție.
În drept invocă dispozițiile art.282 - 298 Cod pr.civilă.
Prin întâmpinare (8), intimata Jas olicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca temeinică și legală, arătând că renunțarea la judecată nu a fost condiționată de existența unei înțelegeri, care nu s-a materializat printr-un înscris.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate prin prisma aspectelor critice invocate, cât și potrivit art.304/1 Cod pr.civilă, Curtea apreciază recursul de față ca nefondat, urmând a-l respinge în temeiul art.312 Cod pr.civilă, pentru considerentele ce vor fi mai jos expuse:
Potrivit art.246 Cod pr.civilă:
"Reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, fie verbal în ședință, fie prin cerere scrisă.
Renunțarea la judecată se constată prin încheiere dată fără drept de apel.
Dacă renunțarea s-a făcut după comunicarea cererii de chemare în judecată, instanța, la cererea pârâtului, va obliga pe reclamant la cheltuieli.
Când părțile au intrat în dezbaterea fondului, renunțarea nu se poate face decât cu învoirea celelalte părți."
Potrivit literaturii juridice în materia renunțării la judecată, în mod obișnuit, reclamantul uzează de acest drept atunci când constată că împrejurările cauzei nu-i sunt prielnice, fie datorită faptului că nu a propus probe convingătoare, fie că dreptul nu a devenit încă actual.
Renunțarea reclamantului se înfățișează nu numai ca un act unilateral, ci și necondiționat de voința altui participant procesual și ca un important act de dispoziție.
Astfel, în speță, deși se invocă faptul că anterior formulării cererii de renunțare la judecată între părți ar fi existat o înțelegere verbală, niciodată materializată printr-un înscris, acest fapt nu a fost dovedit.
Mai mult decât atât, textul legal anterior menționat nu condiționează renunțarea la judecată de existența unei înțelegeri care dacă nua fost respectată poate conduce la revocarea renunțării, întrucât aceasta ar afecta valabilitatea desistării.
Cu toate acestea, nimic nu îl împiedică pe reclamant ca în interiorul termenului de prescripție să introducă o nouă acțiune în justiție prin care să încerce valorificarea drepturilor sale.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.1204/LM/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 29.01.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red./Thred.
2ex./06 Februarie 2009
Președinte:Victor CrețoiuJudecători:Victor Crețoiu, Nicoleta Vesa, Monica Maria
