Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 978/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 978/2008
Ședința publică din 27 octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mureșan Monica Maria judecător
- - - președinte secție
- - - JUDECĂTOR 2: Stoica Manuela
- - - grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamantul împotriva sentinței civile numărul 531/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care instanța din oficiu pune în discuție nulitatea recursului față de împrejurarea că nu a fost motivat și lasă cauza în pronunțare pe această excepție.
CURTEA DE APEL
Asupra cauzei civile de față;
În deliberare se constată că prin acțiunea de dreptul muncii înregistrată pe rolul Tribunalului Alba, sub dosar nr-, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții " INTERNȚIONAL" Sibiu și Inspectoratul Teritorial d e Muncă A solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța:
- să fie obligată pârâta de ord. 1 să plătească reclamantului suma de 7358 RON, cu titlu drepturi salariale, compusă din suma de 6966 RON reprezentând contravaloarea a 724 ore efectuate suplimentar și din suma de 392 RON reprezentând indemnizația aferentă unui număr de 7 zile concediu de odihnă neefectuat și neplătit;
- să fie obligată pârâtul A să efectueze mențiunile cuvenite în carnetul de muncă la reclamantului.
În motivarea acțiunii sale a arătat că prin sentința civilă nr.663/23.05.2007 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-, rămasă definitivă și irevocabilă, s-a constatat existența raportului juridic de muncă între reclamant și societatea pârâtă, pe perioada 7.11.2006 - 1.03.2007.
Întrucât, în acest interval, reclamantul a prestat activitate ca și conducător auto taxi și a efectuat peste programul normal de lucru, un număr de 724 ore suplimentare care nu i-au fost plătite, reclamantul a solicitat obligarea angajatorului la plata lor.
De asemenea a mai arătat că în perioada cât a prestat activitate, nu a beneficiat de concediu de odihnă astfel încât este îndreptățit a primi o compensare în bani a concediului de odihnă neefectuat.
Cererea introductivă de instanță nu a fost motivată în drept.
Prin întâmpinarea depusă, pârâta " INTERNAȚIONAL" AIa solicitat respingerea acțiunii reclamantului ca fiind nefondată și obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.
În apărare, pârâta a susținut că a achitat toate drepturile salariale cuvenite reclamantului, că salariul de încadrare la acestuia a fost de 370 RON, pe perioada noiembrie -decembrie 2006 și de 528 RON, pe perioada ianuarie - februarie 2007 și că nu a existat nici o cerere de acordare a concediului de odihnă din partea reclamantului, astfel că nu i se cuvine compensarea în bani a celor 7 zile solicitate.
mai arătat că scriptul depus de reclamant nu constituie o probă concludentă întrucât nu emană de angajator iar calculul orelor suplimentare este haotic și stabilește în mod unilateral și nefondat, un tarif orar de 7 lei/oră în contextul în care nu se face dovada exactă a orelor suplimentare efectuate de reclamant.
În drept, a invocat art.115-118 Cod proc.civ.
Prin sentința civilă nr.531/9.- pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-, s-a admis, în parte, acțiunea de dreptul muncii formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta " INTERNAȚIONAL" A I și pe cale de consecință:
- pârâta a fost obligată să plătească reclamantului contravaloarea zilelor de concediu de odihnă neefectuat, aferent perioadei 7.11.2006-1.03.2007;
- s-au respins în rest pretențiile reclamantului.
Totodată, s-a respins acțiunea formulată de reclamant în contradictoriu cu pârâtul A.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin sentința civilă nr.663/2007 a Tribunalului Alba s-a constatat că între reclamant și societatea pârâtă s- încheiat un raport juridic de muncă, în intervalul 7.11.2006-1.03.2007, în temeiul căruia reclamantul prestat activitatea ca și conducător auto, în regim de taxi, că salariul acestuia a fost de 370 RON lunar, în perioada noiembrie - decembrie 2006 și de 528 RON lunar, în perioada ianuarie - februarie 2007 și că toate aceste drepturi salariale i-au fost achitate integral.
Legat de programul de lucru la reclamantului, instanța de fond a reținut că acesta fost organizat în regim flexibil, în sensul că pe autoturismul repartizat de societate reclamantului lucra acesta împreună cu un alt coleg și că și că fiecare îl avea la dispoziție timp de 24 ore timp în care își organiza activitatea. S-a mai reținut că din rolele jurnal rezultat timpul efectiv lucrat de către reclamant și că potrivit Normelor de aplicare a Legii nr.38/2003, timpul de lucru al unui taximetrist este de 48 ore săptămânal, respectiv de maxim 12 ore pe zi, timpul de lucru zilnic fiind definit ca intervalul cuprins între momentul începerii primei curse și momentul finalizării ultimei curse.
În consecință, din probele administrate în cauză, prima instanță a reținut că deși reclamantul avea autovehiculul la dispoziție timp de 24 ore, acesta nu lucra consecutiv 24 de ore și că avea posibilitatea să respecte atât normele vizând timpul de odihnă obligatori cât și gestionarea timpului de lucru, conform acelorași norme.
Prin urmare, s-a constatat că reclamantul nu dovedit efectuarea orelor suplimentare solicitate și că sub acest aspect acțiunea acestuia este nefondată.
Referitor la compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat, s-a reținut că reclamantul pretențiile reclamantului sunt întemeiate deoarece acesta avea dreptul la 7 zile de concediu de odihnă, că nu l-a efectuat și că la plecarea din societate, aceasta trebuia să i-l plătească, raportat la numărul de zile cuvenite și la venitul realizat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termenul de 10 zile prevăzut de art.80 din Legea nr.168/1999, reclamantul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Instanța din oficiu, a constatat la termenul de judecată din 27.10.2008, că recursul declarat de reclamantul nu este motivat în fapt și în drept, în condițiile art.302 și 303 alin.1 și 2 Cod proc.civ.
Potrivit art.303 alin.1 Cod proc.civ. recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs iar la alin.2, se prevede că termenul pentru depunerea motivelor se socotește de la comunicarea hotărârii, chiar dacă recursul s-a făcut mai înainte.
Cum în cauză, hotărârea primei instanțe a fost comunicată reclamantului la data de 24.06.2008 (74), termenul de 15 zile pentru motivarea căii de atac promovate, a început să curgă de la această dată.
Întrucât reclamantul nu s-a conformat acestei dispoziții legale, cu caracter imperativ, și nu s-au ivit motive de ordine publică, care să fie puse în discuția părților din oficiu, Curtea în conformitate cu art.306 alin.1 Cod proc.civ. va constata nulitatea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
(continuarea minutei deciziei civile nr.978/27.10.2008)
DECIDE
În temeiul art.306 alin.1 Cod procedură civilă, constată nul recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.531/9.05.2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 27 octombrie 2008.
Președinte, Judecător, JUDECĂTOR 3: Doriani Ana
Grefier,
- -
Red.SM
Tehnored.TM/ 2 ex
Jud. C
Președinte:Mureșan Monica MariaJudecători:Mureșan Monica Maria, Stoica Manuela, Doriani Ana
