Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 1032/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIE Nr. 1032
Ședința publică de la 30 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Părău JUDECĂTOR
- - - - JUDECĂTOR
- - - - JUDECĂTOR
GREFIER -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Astăzi la ordine au venit spre pronunțare recursurile civile promovate de recurenții-pârâți MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE, INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE și INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN împotriva sentinței civile nr.461/D din 20.03.2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din 28 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi.
CURTEA
DELIBERÂND
Asupra recursurilor de față reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 461/20.03.2009 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-:
S-a admis excepția prescripției dreptului la acțiune pentru prima de concediu aferentă anului 2004 și pentru sporul de fidelitate pentru perioada 05.12.2004-13.03.2005.
S-a admis în parte acțiunea civilă având ca obiect " drepturi bănești", formulată de reclamanții - -, -, () -, R, -, -, -A, -, -, -, -, (), -, --, -, -, -, -, -, -, G, HG, G, G, G, G, în contradictoriu cu pârâți MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE,INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE,INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN
Au fost obligați pârâții să plătească reclamanților contravaloarea primelor de concediu egale cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu actualizate cu indicele de inflație la data plății astfel:reclamanților - -,R, G, G, HG, -, -, -A, G, -, G, -, -, -, (), -, -, pentru anii 2005-2007.
- reclamanților:, - -, (), -, G, -, -, pentru anii 2006-2007 și reclamantului pentru anul 2007.
Au fost obligați pârâții să achite reclamanților drepturile bănești reprezentând sporul de fidelitate cuvenit în funcție de vechimea fiecăruia actualizat cu indicele de inflație la data plății astfel:
-reclamanților: -, R, G, G, HG, -, -, -A, G, -, G, -, -, -, (), începând cu 13.03.2005 la zi.
-reclamanților: -, -, începând cu 15.07.2005 la zi.
-reclamantului, începând cu 17.09.2007 la zi.
-reclamanților, începând cu 03.11.2005 la zi.
-reclamanților: - -, (), -, -, începând cu 01.08.2006 la zi.
-reclamantei, începând cu 01.01.2006 la zi,
-reclamantului G, începând cu 03.01.2006 la zi.
-reclamanților: și, începând cu 15.08.2006 la zi.
-reclamanților, începând cu 15.10.2006 la zi.
-reclamanților, începând cu 23.10.2006 la zi.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată cu nr.1549/110/13.03.2008 la Tribunalului Bacău reclamanții - - au chemat în judecată în calitate de pârâți pe MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE, INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE, INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN B, pentru a fi obligați la plata primelor de concediu pe anii 2004-2007 și la plata sporului de fidelitate de până la 20% din salariul de bază, de la data de 05.12.2004 și până în prezent. Actualizate cu indicele de inflație până la plata efectivă.
În susținerea acțiunii s-au depus 5 sentințe pronunțate în cauze similare.
Pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii.
Asupra acțiunii de față s-au reținut următoarele:
Instanța a soluționat mai întâi având în vedere art.137 Cod procedură civilă excepțiile ce fac de prisos cercetarea fondului, respectiv excepția prescripției dreptului la acțiune, excepție invocată din oficiu de instanță.
În speță, termenul de prescripție a dreptului la acțiune este cel de 3 ani reglementat de art.283 al.1 lit. C din Codul muncii care începe să curgă pentru prima de concediu de la data scadentei plății dreptului salarial cuvenit.
Constatând că în cauză nu a intervenit nici un caz de întrerupere a termenului de prescripție instanța va admite excepția și va respinge acțiunea ca prescrisă pentru prima de concediu aferentă anului 2004 și pentru sporul de fidelitate pentru perioada 05.12.2004-13.03.2005.
Reclamanții au calitatea de personal contractual civil, fiind salariații B fapt ce rezultă din contractele individuale de muncă depuse la dosar.
Legea nr. 138 din 20 iulie 1999 reglementează salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții.
Potrivit art. 47 personalul civil din ministerele și instituțiile centrale prevăzute laart. 1beneficiază de drepturile salariale reglementate în legislația aplicabilă în sectorul bugetar și de unele drepturi salariale prevăzute în prezenta lege iar în art.49 se arată că,personalul civil din ministerele și instituțiile centrale prevăzute laart. 47, care desfășoară activități în condiții similare cu cele ale cadrelor militare, beneficiază de primele, sporurile și indemnizațiile acordate acestora, potrivit prevederilor aplicabile cadrelor militare în activitate.
În baza legii 138/1999 polițiștii erau cuprinși în categoria cadrelor militare pentru ca apoi în baza legii 360/2002 să li se confere statutul de funcționari publici. Ulterior prin OG. 38/2003 s-a reglementat salarizarea funcționarilor publici cu statut special, adică a polițiștilor.
În noua reglementare art.37al.(2) păstrează dreptul polițiștilor la o primă de concediu egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu.
Potrivit art.6din această ordonanță, pentru activitatea desfășurată în instituțiile din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, în calitate de militar, polițist, funcționar public și personal contractual, polițiștilor li se acordă un spor de fidelitate de până la 20% din salariul de bază, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului de interne.
Conform textelor legale invocate se consideră că nu poate fi reținută o diferențiere între personalul contractual civil și cel cu statut de funcționar public atâta timp cât ambele categorii de personal desfășoară activități similare.
Activitățile desfășurate de reclamanți în temeiul contractului individual de muncă nu pot fi considerate similare cu cele desfășurate de un polițist.
Cu toate acestea, însă între cele două categorii profesionale se pune semnul egalității de către lege, atât timp cât prin HG501/1994, acestea beneficiază de norma de hrană, indemnizația de dispozitiv de luptă, precum și de sporul cuvenit pentru condiții de pericol deosebit.
În ceea ce privește acordarea primei de concediu, instanța a reținut că acordarea acesteia a fost suspendată prin legile bugetare anuale. Având în vedere că legea 486/2006 privind bugetul pe anul 2007 nu a mai făcut nici o referire la suspendarea acordării acestor drepturi și, constatând că suspendarea exercitării dreptului nu echivalează cu înlăturarea lui, atâta timp cât prin nici o dispoziție legală nu s-a prevăzut încetarea dreptului instanța apreciază că acțiunea reclamanților este întemeiată. A admite contrariul ar însemna o golire de conținut a normei juridice, interpretare ce contravine dreptului de proprietate consacrat de art.1 din Protocolul 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului potrivit căruia orice persoană trebuie sa se bucure de respectul bunurilor sale, in cazul de față în noțiunea mai largă de "bun" intrând nu numai bunurile corporale ci și drepturile si interesele care constituie active.
Prin suspendarea dreptului pe perioada 2004-2006 nu se poate considera că acesta nu mai există pentru perioada respectivă deoarece s-ar încălca principiul constituțional care garantează realizarea drepturilor acordate, precum și dispozițiile art.53 din constituția României revizuită, privind cazurile când se poate restrânge exercițiul unui drept.
În acest sens este și decizia XII/30.10.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție în soluționarea recursului în interesul legii prin care se stabilește dreptul polițiștilor la prima de concediu pentru perioada 2004-2006, decizie cu putere de lege pentru instanță și în ceea ce privește personalul civil contractual în ceea ce privește interpretarea legii, dată fiind similitudinea stabilită în considerentele mai sus expuse.
Față de cele mai sus arătate instanța urmează a admis în parte acțiunea si a obligat pârâtele la plata drepturilor bănești cuvenite prin raportare la data la care au început raporturile de muncă cu eliminarea perioadei pentru care dreptul la acțiune s-a prescris.
Împotriva acestei sentințe au promovat recursuri Inspectoratul de Poliție Județean B, Inspectoratul General al Poliției Române și Ministerul Administrației și Internelor, recursuri declarate și motivate în termen, legal scutite de plata taxei de timbru și înregistrate pe rolul Curții de Apel Bacău sub nr-.
A fost criticată hotărârea pe considerent că este lipsită de temei legal. S-a susținut, în esență, că drepturile salariale cuvenite personalului civil contractual al Inspectoratului de Poliție al Județului B sunt prevăzute de OUG24/2000 și nu în OG38/2003, care se referă la salarizarea polițiștilor. Actul normativ citat - OUG24/2000 - nu instituie dreptul la spor de fidelitate, respectiv la prima de concediu pentru această categorie de personal.
Curtea, analizând recursurile prin prisma motivelor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului și a dispozițiilor art. 304, 3041,312 Cod pr. civilă, constată că acestea sunt nefondate pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Reclamanții din prezenta cauză au calitatea de personal civil contractual, normele de salarizare fiind cuprinse în OUG24/2000 privind sistemul de stabilire a salariului de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar, act normativ ce nu prevede dreptul la prima de concediu și nici la sporul de fidelitate pentru categoria din care fac parte reclamanții-intimați.
Potrivit art. 1 din OG38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, acest act normativ se aplică funcționarilor publici cu statut special, denumiți polițiști din unitățile Ministerului d e Interne aflate sub incidența Legii 36/2002 privind statutul polițiștilor, iar conform art. 6 pentru activitatea desfășurată în instituțiile din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, în calitate de militar, polițist, funcționar public și personal contractual, polițiștilor li se acordă un spor de fidelitate de până la 20% din salariul de bază, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului de interne.
În interpretarea corectă a acestui text de lege, sporul de fidelitate se cuvine numai polițiștilor.
Rezultă că în temeiul dispozițiilor legale de mai sus, pentru a beneficia de spor de fidelitate, se cere a fi îndeplinită calitatea de polițist și nu cea de personal civil contractual.
În ceea ce privește prima de concediu sunt incidente dispozițiile art. 37 alin.2 din OUG38/2003, care prevede în mod expres dreptul polițiștilor la prima de concediu.Apoi, prin decizia XII din 05.02.2007 instanța supremă, soluționând recursul în interesul legii, a stabilit că, în aplicarea dispozițiilor art. 37 alin.2 teza I-a din OG38/2003 cu modificările și completările ulterioare, prima de concediu se cuvine polițiștilor pentru perioada 2004 - 2006. Este evident că prin decizia anterior evocată, instanța supremă a statuat asupra îndrituirii doar a polițiștilor la prima de concediu și nicidecum a personalului contractual.
Față de considerentele de mai sus, cu aplicarea dispozițiilor art. 304 pct.9 Cod pr. civilă și art. 312 Cod pr. civilă, va admite recursurile, va modifica în parte sentința recurată, va respinge acțiunea ca nefondată pentru perioada de după 13 martie 2005; va menține dispozițiile privitoare la prescripția extinctivă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile civile promovate de recurenții-pârâți MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE, INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE și INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN împotriva sentinței civile nr.461/D din 20.03.2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Modifică în parte sentința civilă nr.461 din 20 martie 2009 Tribunalului Bacău în sensul că:
Respinge acțiunea ca nefondată pentru perioada de după 13 martie 2005.
Menține dispozițiile privitoare la prescripția extinctivă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 30 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
red.sent. /
red.dec. /06.10.
tehnored. /80 ex./07.10.
Președinte:Daniela PărăuJudecători:Daniela Părău, Sorina Ciobanu, Liliana Ciobanu
