Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 10477/2008. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 10477

Ședința publică de la 04 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Sorin Pascu

JUDECĂTOR 2: Tamara Carmen Bunoiu

JUDECĂTOR 3: Cristina

Grefier:

Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta SC SA- GRUP, împotriva sentinței civile nr. 4482 din 02.07.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, având ca obiect "drepturi bănești".

La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns intimatul reclamant personal, lipsind recurenta pârâtă SC SA- GRUP.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, învederându-se că, recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, după care, apreciindu-se cauza în stare de judecată, se acordă cuvântul părții prezente asupra pricinii.

Intimatul reclamant, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței Tribunalului Dolj, conform motivelor expuse în întâmpinare.

CURTEA

Asupra cauzei de față;

Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 08.11.2007 reclamantul a chemat în judecată pe pârâtul. pentru ca prin hotărârea ce va pronunța acesta să fie obligat la plata către reclamant a sumelor reprezentând contravaloarea drepturilor salariale reactualizate cuvenite și neacordate,aferente anilor 2004- 2006.

In motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că în calitate de salariat al pârâtei are dreptul să beneficieze, conform art. 168 din Contractul Colectiv de Munca, de o suplimentare a drepturilor salariale in cuantum de un salariu de bază mediu pe cu ocazia fiecărei sărbătorilor de Paște și C pentru perioada 2005-2007.

A mai susținut reclamantul că posibilitatea inaplicării prevederilor prevăzute în contractul colectiv de muncă care prevăd o suplimentare a drepturilor salariale cu ocazia sărbătorilor de Paște și C echivalează cu recunoașterea implicită a arbitrariului care domnește în marile companii care nu își execută obligațiile asumate prin contractele colective de muncă.

A solicitat sa fie obligată pârâta la plata drepturilor salariale neacordate precum și la plata actualizării cu indicele de inflatie a contravalorii drepturilor salariale cuvenite si neacordate, conform tabelului anexat prezentei cereri.

In dovedirea cererii, reclamantul a anexat în fotocopii, carnet de munca, extrase din contractele colective de munca aferente anilor 2004, 2005, 2006.

In drept, și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art.166 Codul Muncii, precum și pe diispozițiile art. 168 și 187 din contractul olectiv de muncă.

Pârâta a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat exceptia prescriptiei dreptului la actiune, conform dispozitiilor art. 283 alin. 1lit.e Codul Muncii.

Potrivit art. 283, al. 1 din Codul Muncii "Cererile in vederea solutionarii unui conflict de munca pot fi formulate: e) in termen de 6 luni de la data nasterii dreptului la acțiune, in cazul neexecutarii contractului colectiv de munca ori a unor clauze ale acestuia."

Având in vedere faptul ca dreptul la suplimentarile salariale solicitate rezulta din contractul colectiv de munca, si ca prin prezenta cerere s-au solicitat suplimentarile pretins cuvenite cu ocazia sărbătorilor de Paști și C din anii 2005, 2006 și 2007, considerat prezenta actiune ca fiind prescrisa.

Pe fond a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiată, in conditiile in care Societatea a achitat toate drepturile salariale in conformitate cu prevederile CCM.

Începand cu anul 2003 partile au prevazut in mod expres includerea sumelor suplimentare in salariul de baza; dupa anul 2003, partile au reglementat mentinerea masurii privind includerea sumelor suplimentare in salariul de baza, atat reprezentantii salariatilor cat si instantele investite cu solutionarea unor astfel de litigii au confirmat includerea in salariul de baza a sumelor suplimentare precum si acordarea acestora catre salariati, oricum, modalitatea de calcul invocata in sustinerea actiunii este gresita atat timp cat se raporteaza la nivelul salariului mediu brut la nivel de Societate iar promovarea prezentei acțiuni este prematura in raport cu prevederile contractuale care, eventual, ar putea justifica dreptul la actiune.

Partile au stabilit o procedura care trebuie parcursa prealabil declansarii unui litigiu in fata unei instanțe judecatoresti, prin infiintarea unei comisii paritare in baza Anexei nr. 2 la CCM;

Pârâta a mai susținut că părțile contractului colectiv de muncă au interpretat dispozițiile cuprinse în art. 168 interpretarea fiind concretizată în " Nota asupra precizării situației primelor de Paști și C " act care stabilește că începând cu anul 2003 având în vedere faptul că primele au fost incluse în salariile de bază ale angajaților prevederile art. 168, al. 1 au rămas fără obiect.

În cauză, instanța a dispus efectuarea unei expertize contabile care să stabilească dacă primele de Paști și de C începând cu 01.03.2003 au fost incluse în salariu; în cazul în care nu au fost incluse expertul urmând a calcula diferența de drepturi salariale reprezentând cuantumul acestor prime conform CCM-lui aplicabil; sume ce vor fi reactualizate cu indicele de devalorizare a leului de la data când trebuiau primite și până la data plății efective.

Prin concluziile raportului de expertiză, expertul a conchis în sensul că nu a putut verifica și calcula drepturile solicitate deoarece nu i-au fost puse la dispoziție de către pârâtă documentele solicitate.

Tribunalul Dolj prin sentința nr. 4482/02.iulie 2008 admis acțiunea precizată formulată de reclamantul cu domiciliul în C,-, jud. D, împotriva pârâtei SC SA B cu sediul în B, sector 1, lor, nr. 239.

A obligat societatea pârâtă la plata către reclamant a drepturilor bănești reprezentând suplimentări salariale corespunzătoare sărbătorilor de C pentru anii 2004, 2005 precum și a celor de Paște pentru anii 2005, 2006 calculate la nivelul unui salariu de bază mediu pe societate conform CCM - urilor aplicabile și indexate în raport de indicele de inflație de la data nașterii dreptului și până la data plății efective.

A obligat pârâta in favoarea reclamantului la plata sumei de 101,70 RON, reprezentând onorariu expert.

Pentru a se pronunța astfel tribunalul a avut în vedere următoarele considerente:

Instanța va respinge excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârât cu privire la aplicabilitatea disp. art. 283 al. 1 lit. e) din Codul Muncii, apreciind că în cauză sunt aplicabile disp. art. 283 al. 1 lit. c Codul Muncii care prevăd termenul de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, cum este cazul în speța de față.

Pe fondul cauzei, instanța reține că potrivit art.168 al.1 din Contractul colectiv de muncă la nivelul unității pe anul 2004 "Cu ocazia sărbătorilor de Paști și C salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe .Cu minim 15 zile înainte de fiecare eveniment pentru care se acordă suplimentările vor începe negocierile cu în vederea stabilirii valorii concrete, modalității de acordare, condițiilor, criteriilor și beneficiarilor."

Prin alin. 2 s-a menționat ca,Pentru anul 2003 suplimentările de la alin.1 vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, conform modalității și în condițiile negociate cu ".

Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate pe anul 2005 menține textul alin. 1 al art.168, aducând o modificare de conținut alin. 2, în sensul consemnării faptului că,în anul 2003 suplimentările salariale de la alineatul 1 al prezentului articol au fost introduse în salariul de bază al fiecarui salariat .

Același text se regăsește, în ultima formă menționată, în Contractul colectiv de muncă pe anul 2006.

Pentru anul 2007, textul păstrează același conținut ca în contractele precedente.

Prin,Nota asupra precizării situației primelor de Paște și C prevăzute în art. 168 din CCM al A" din 06.11.2007 și semnată de reprezentanți ai patronatului și federației sindicale, se dă o interpretare textului în discuție, potrivit voinței părților la data semnării contractului.

Potrivit art. 168 al. 1 din Contractul colectiv de muncă la nivelul pe anul 2004 "cu ocazia sărbătorilor de Paști și C salariații SC SA vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale".

Deci, voința părților a fost ca aceste prime de Paște și de C să fie materializate sub forma unor suplimentări salariale.

Împotriva sentinței a declarat recurs pârâta criticând- ca nelegală și netemeinică.

În motivele de recurs, recurenta invocă greșita respingere a excepției prescripției dreptului la acțiune cu motivarea că sub aspectul drepturilor salariale de orice natură sunt incidente dispoz. art. 283 al.1 lit.c, din Codul Muncii, deși suplimentările salariale au fost solicitate în temeiul 2004,2005,2006, 2007, astfel că acțiunea este supusă termenului de prescripție de 6 luni.

Cu referire la fondul cauzei, recurenta arată că instanța de fond a interpretat greșit prevederile art. 168 din CCM, precum și nota Comisiei paritare prin raportare la Lg. 130/1999 și la dispozițiile Codului muncii.

Soluția instanței de fond este greșită, deoarece în anul 2003, primele de Paști și de C au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat conf. Art. 168 al. 2 din CCM, iar această creștere salarială a fost menținută și în anii 2004-2007.

Prin decizia Comisiei Paritare înregistrată 5140/31.08.2007 s-a constatat că sumele pe care pârâta le datora cu acest titlu au fost incluse în salariul de bază și nu s-a propus o interpretare a CCM.

Edificatoare este în acest sens adresa nr. 2919/12.11.2007 din care rezultă evoluția salariului mediu de bază pe în intervalul anilor 2003-2007.

Pentru a evita orice interpretări contrare în privința intenției reale a părților comisia paritară a adoptat această decizie intitulată "Notă asupra precizării situației primelor de Paști și C prevăzute în art. 168 din al SA" prin care s-a confirmat faptul că intenția reală a părților semnatare a CCM a fost aceea că începând cu anul 2003 suplimentările salariale să fie incluse în salariul lunar de bază al angajaților.

Aceste suplimentări au fost incorporate în salariul de bază în urma negocierii dintre societate și sindicat, astfel că din elemente variabile au devenit elemente fixe, fiind acordate permanent pe întreaga perioadă 2003 - 2007. Dovada introducerii în salariul de bază al acestor suplimentări este evidențiată prin faptul că salariile de bază au avut o evoluție crescătoare.

În drept se invocă dispoz. art. 3041și art. 312.pr.civlă solicitându-se admiterea recursului, casarea sentinței recurate, iar pe fondul cauzei respingerea acțiunii.

Se invocă necesitatea administrării probei cu expertiză tehnică judiciară pentru dovedirea susținerilor din întâmpinare și a criticilor formulate în recurs, pentru a se verifica creșterea salariului mediu brut pe în anii 2004-2007 și natura drepturilor salariale.

Recurenta a depus la dosar concluzii scrise.

Curtea constată a fi nefondat recursul pentru următoarele considerente:

Dreptul la acțiune cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata drepturilor salariale se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.

Rezultă din modalitatea de redactare a art. 168 din CCM că dreptul suplimentar acordat cu ocazia sărbătorilor de Paști și C este un drept de natură salariară.

Dispoziția cuprinsă în art. 283 lit. e din reglementează dreptul material la acțiune în cazul neexecutării CCM, ori a unor clauze ale acesteia, altele decât drepturile salariale, întrucât în privința acestora, legiuitorul a dat o reglementate distinctă și anume, aceea cuprinsă la lit. caa celuiași art.- 283 din și ca urmare termenul de prescripție este cel reglementat de disp. art. 283 lit. c din

Nu trebuie omis faptul că tot în Codul Muncii legiuitorul a statuat că dreptul la acțiune cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate, normă cuprinsă în art. 166 al. 1 din.

Pe fondul cauzei criticile recurentei sunt nefondate pentru următoarele argumente:

CCM pe unitate pentru anul 2004 - 2007 stabilește în cuprinsul art. 168 că, angajații cu ocazia sărbătorilor de Paști și C, vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SNP.

La alin. 2 al art. 168, se precizează că, pentru anul 2003, suplimentările de la alin.1 vor introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.

Contractele colective de muncă pe unitate negociate și aplicabile la nivelul SNP pe anii 2004-2007 au menținut dispoz. art. 168 al.1.

Al. 2 al art. 168 fost însă modificat în sensul că " în anul 2003 suplimentările salariale de la al. 1 al prezentului articol au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat".

Coroborând dispoz. art. 168 din CCM pe anul 2004 cu dispoz. art. 168 din CCM pentru anii 2005-2007, Curtea apreciază că părțile semnatare ale la nivelul SNP au înțeles să păstreze pentru salariați beneficiul suplimentărilor salariale prev. de al. 1 art. 168 din CCM, iar în cursul anilor 2004-2007 respectivele suplimentări nu au mai fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, așa cum s-a întâmplat pentru anul 2003.

Prin adresa Comisiei paritare din 2007 se arată că părțile semnatare confirmă faptul că în redactarea art. 168 al. 1 și 2, la momentul negocierii colective, voința comună a părților a fost aceea că începând cu anul 2003, primele de Paști și de C să fie introduse în salariile de bază ale fiecărui angajat, iar prin "Nota asupra precizării situației primelor de Paști și de C prev. în art. 168 din CCM al SA" din data de 31.08.2007 și semnată de reprezentanți ai Patronatului și ai Federației Sindicale se dă o interpretare textului în discuție potrivit voinței părților la semnarea contractului.

Conf. Art. 1 al. 1 din Lg. 130/1999, CCM este convenția încheiată între patron sau organizația patronală pe de o parte și salariați reprezentați prin sindicate ori prin alt mod prevăzut de lege de cealaltă parte, prin care se stabilesc clauze privind condițiile de muncă, salarizarea, precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă.

Art. 31 din Lg.130/1999 dispune că, poate interveni modificarea clauzelor CCM pe parcursul executării lui în condițiile legii, ori de câte ori părțile convin acest lucru, modificări care trebuie comunicate în scris organului la care se păstrează CCM și devin aplicabile de la data înregistrării sau la o dată convenită de părți.

Norma prevăzută de art.31 din Lg. 130/1999 este o normă permisivă care dă posibilitatea modificării clauzelor CCM ori de câte ori părțile convin acest lucru cu respectarea formalităților ce trebuiesc îndeplinite, dar numai pe parcursul executării CCM, interpretarea și reformarea conținutului unei clauze urmând să-și producă efecte până la momentul încetării efectelor contractului.

Instanța de fond a apreciat în mod corect că interpretarea clauzei cuprinse în art. 168 al.1 și 2 fin CCM la nivel de unitate s-a realizat după momentul încetării efectelor fiecărui contract colectiv de muncă anual și cu încălcarea dispoz. art. 31 din Lg. 130/1999, și astfel nu poate produce efecte care să înlăture conținutul explicit al prevederii.

Chiar dacă Nota Comisiei Paritale ar fi apreciată ca o normă legală de modificare a dispozițiilor, se constată că printr-o astfel de interpretare ulterioară, recurenta recunoaște că suplimentările salariale trebuiau incluse în salariul de bază al salariaților și ulterior anului 2003, însă nu a făcut dovada că aceste drepturi salariale care se raportează la salariul de bază mediu pe SNP au fost achitate salariaților.

Proba cu expertiză solicitată de recurentă în recurs este inadmisibilă în raport de dispoz, art. 305 cod pr.civ. și nu se impune casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare în vedere administrării acestei probe de către prima instanță, întrucât cauza a fost analizată pe fond, în cauză nefiind aplicabile dispoz. art. 81 din L 168/1999 raportat la art. 312 alin.5 cod pr.civ.

Se constată astfel, că instanța de fond a interpretat corect dispoz. art. 168 al. 2 din Contratele colective de muncă pe anii 2004-2007, că voința reală a părților contractante a fost aceea că drepturile prev. la alin. 1 au fost incluse în salariile angajaților doar pentru anul 2003.

Având în vedere aceste considerente, în temeiul art. 312 Cod pr. civilă urmează a se respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de pârâta SC SA- GRUP, împotriva sentinței civile nr. 4482 din 02.07.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant.

Deciziei irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 04 2008.

Președinte,

- -

Judecător,

- - -

Judecător,

-

Grefier,

Red.

2 ex/5.01.2009

Tehn.red.

Președinte:Sorin Pascu
Judecători:Sorin Pascu, Tamara Carmen Bunoiu, Cristina

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 10477/2008. Curtea de Apel Craiova