Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 1097/2010. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 1097

Ședința publică de la 15 Februarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Florența Carmen Cojocaru

JUDECĂTOR 2: Lucian Bunea

JUDECĂTOR 3: Marin

Grefier

**************

Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamantul Sindicatul Învățământului Preuniversitar O pentru, împotriva sentinței civile nr.1796 din 20 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-pârâți Consiliul Local al Orașului, Primarul Orașului - Instituția Primarului, având ca obiect drepturi bănești.

La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.

Procedura nelegal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este declarat și motivat în termenul legal și s-a solicitat de către recurenta reclamantă Sindicatul Învățământului Preuniversitar O, în temeiul art 242 pr.civ, judecarea cauzei în lipsă.

Constatându-se cauza în stare de judecată, s-a trecut la soluționare.

CURTEA

Asupra recursului de față;

Tribunalul Olt prin sentința civilă nr.1796 din 20 noiembrie 2008 respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamant Sindicatul Învățământului Preuniversitar O, în contradictoriu cu pârâții Primarul Orașului - Instituția Primarului și Consiliul Local al Orașului.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că:

Reprezentații reclamantului îndeplinesc funcția de cadre didactice la Școala cu clasele I-VIII și conform cărților de identitate au domiciliul în orașul S, fiind nevoiți să se deplaseze la și de la locul de muncă cu mijloace de transport în comun sau cu autoturismul proprietate personală.

Analizând textul de lege care reglementează modalitatea de decontare a cheltuielilor de transport efectuate de cadrele didactice, anume art.104, alin.(3),din Legea nr.128/1997, cu modificările și completările ulterioare, instanța a reține că personalul didactic din unitățile de învățământ de stat care nu dispune de locuință și căruia nu i se poate oferi o locuință corespunzătoare în localitatea unde are postul i se va deconta cheltuielile pe mijloacele de transport în comun, din localitatea de reședință la locul de muncă și de la locul de muncă în localitatea de reședință, în cazul în care nu există mijloace de transport în comun între localitatea de reședință și sediul unității de învățământ, urmează a i se deconta contravaloarea a 7,5 de benzină Premium la 100 km parcurși, dacă transportul se face cu autoturismul proprietate personal.

De asemenea s-a reținut că potrivit acelui text de lege decontarea sau plata echivalentă a costurilor de transport se efectuează de către autoritățile administrației publice locale din unitatea administrativ - teritorială pe raza căreia se află unitatea de învățământ la care își desfășoară activitatea cadrul didactic, în urma solicitărilor adresate autorităților administrației publice locale.

Față de aceste dispoziții legale s-a apreciat că nu au fost îndeplinite de către reprezentații reclamantului condițiile prevăzute de lege, respectiv formularea solicitărilor către autoritățile administrative locale pe raza căreia unitatea de învățământ își desfășoară activitatea. Astfel s-a constatat că solicitarea acestor drepturi în instanță este neîntemeiată, instanța, pe cale de consecință a respins acțiunea ca neîntemeiată și cererea cu privire la acordarea acestor drepturi pentru viitor, având în vedere că sumele cu acest titlu nu sunt certe, lichide și exigibile.

Împotriva sentinței a declarat recurs reclamantul, criticând-o ca nelegală, fiind pronunțată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.

In motivele de recurs susține că, nu au fost analizate probele administrate în dosar prin care s-a făcut dovada, în cauză că autoritățile nu au îndeplinit nici una din obligațiile impuse de lege, respectiv asigurarea unei locuințe corespunzătoare sau decontarea cheltuielilor de transport, de la domiciliul la locul de muncă și retur.

Recursul este fondat.

Potrivit dispozițiilor art. 28 alin. 2 din Legea nr. 54/2003, sindicatele pot reprezenta în justiție pe membrii săi, în vederea soluționării unor conflicte de muncă intervenite între aceștia și angajatorii lor.

În asemenea situație, sindicatul nu are calitate procesuală proprie cum este în cazul conflictelor izvorâte în legătură cu contractele colective de muncă, ci numai calitatea de reprezentat al membrilor săi.

Or, în cauză cererea de chemare în judecată a fost formulată de reclamantul Sindicatul Învățământului Preuniversitar O, solicitând obligarea pârâților la plata cheltuielilor de transport la locul și de la locul de muncă pentru personalul didactic din Școala cu clasele I - VIII, județul O, fără a nominaliza numele și prenumele reclamanților pentru care solicită drepturile și nici dacă aceștia l-au mandatat să promoveze acțiunea.

Cum pe parcursul soluționării litigiului la fond, membrii de sindicat pentru care sindicatul a promovat acțiunea, nu au fost conceptați și citați judecarea acțiunii s-a făcut cu încălcarea formelor de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. 2 din Codul d e procedură civilă.

Față de cele prezentate, Curtea în temeiul art. 304 punct. 5 din Codul d e procedură civilă va admite recursul, casa sentința și va trimite cauza spre rejudecare la aceiași instanță conform art. 312 alin. 3 din același act normativ.

În rejudecare, instanța de fond va concepta și cita reclamanții în numele cărora a formulat acțiunea sindicatul și va stabilii, în raport de probele administrate dacă aceștia îndeplinesc condițiile legale pentru a beneficia de contravaloarea cheltuielilor de transport, solicitate prin acțiune.

Se va stabili, prin probele ce vor fi administrate, dacă reclamanții s-au deplasat, în perioada, arătată în acțiune, de la reședința lor la grădinița unde pretind că au desfășurat activitate și retur, precum și mijlocul de transport cu care au făcut deplasarea.

Tribunalul urmează a avea în vedere la soluționarea litigiului și adresa nr. 1230/24.08.2009 emisă de Școala cu clasele I VIII, potrivit căreia reclamanții au primit contravaloarea călătoriilor efectuate, conform actelor depuse în acest sens până în luna decembrie 2008, precum și cauzele pentru care pârâții apreciază că reclamanții nu mai sunt îndreptățiți la decontarea cheltuielilor de transport.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de reclamantul Sindicatul Învățământului Preuniversitar O pentru, împotriva sentinței civile nr.1796 din 20 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-pârâți Consiliul Local al Orașului, Primarul Orașului - Instituția Primarului, având ca obiect drepturi bănești.

Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare la aceiași instanță.

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 15 Februarie 2010.

Președinte,

- - -

Judecător,

- -

Judecător,

-

Grefier,

3ex/

Red.jud./02.03.2010.

/

Președinte:Florența Carmen Cojocaru
Judecători:Florența Carmen Cojocaru, Lucian Bunea, Marin

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 1097/2010. Curtea de Apel Craiova