Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 122/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 122
Ședința publică de la 14 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Elena Stan
JUDECĂTOR 2: Cristina Raicea
JUDECĂTOR 3: Florica Diaconescu
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului formulat de reclamantul SINDICATUL C PENTRU, împotriva sentinței nr. 1743/05.05.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta SC C SA, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns consilier juridic pentru intimata pârâtă SC C SA, lipsind recurentul reclamantul SINDICATUL C PENTRU.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind cereri de formulat se acordă cuvântul părții prezente pentru a pune concluzii asupra recursului de față.
Consilier juridic pentru intimata pârâtă SC C SA, pune concluzii de respingerea recursului ca nefundat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței pronunțată de Tribunalul Dolj.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr. 1734/05.05.2009 Tribunalul Dolj, a respins excepțiile inadmisibilității prematurității formulării cererii și prescripției dreptului material la acțiune, invocate de pârâta Energetic C
S-a respins acțiunea precizată formulată de reclamantul reprezentat de SINDICATUL C, jud. D, în contradictoriu cu pârâta C
A fost obligat reclamantul la plata către pârâtă a sumei de 300 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Reclamantul este angajat al unității pârâte cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată.
Prin prezenta acțiune astfel cum a fost precizată, reclamantul solicită prima de vacanță prevăzută de art. 123 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de ramură energie electrică, termică, petrol, gaze, valabile pe anii 2005 - 2007 și primele de Paști, de C, de ziua Meseriei și de aprovizionare toamnă-iarnă prevăzute de art. 176 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de ramură energie electrică, termică, petrol, gaze,valabile pe anii 2005 - 2007, drepturi aferente anilor 2005 - 2007.
Potrivit art. 123 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură " Pe lângă indemnizația aferentă concediului de odihnă, salariații vor primi o primă de vacanță de minimum 75% din indemnizația brută de concediu de odihnă, astfel încât acest ajutor în valoare netă să nu reprezinte mai puțin de 75% din indemnizația de concediu în valoare netă", iar potrivit art. 176 alin. (1) "Cu ocazia unor evenimente anuale, Paște, ziua meseriei, C, precum și în luna octombrie (pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă), salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale, sub forma unui adaos, în sumă fixă".
Asupra excepției inadmisibilității acțiunii invocată de pârâtă, instanța a constatat că este neîntemeiată deoarece chiar dacă contractul colectiv de muncă pentru anii 2005 - 2007 pe care își întemeiază reclamanții pretențiile nu mai este în vigoare, drepturile salariaților născute în baza acestora pot fi solicitate în termenul de prescripție astfel cum este reglementat prin disp.art.283 C muncii.
Cu privire la excepția prematurității acțiunii invocată de pârâtă, determinată de faptul că nu s-a procedat mai întâi la încercarea de soluționare pe cale amiabilă în comisia mixtă patronat-sindicat, procedură prevăzută de art. 5 pct. 30 din CCM la nivel de unitate ca fiind obligatorie, instanța reține că este neîntemeiată deoarece nu se poate îngrădi accesul reclamanților la justiție, nu se poate încălca dreptul reclamanților de a se adresa instanței, drept garantat de art. 21 din Constituție și art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, procedura de conciliere nefiind un obstacol în promovarea unei cereri în fața instanțelor de judecată.
Cu privire la excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâtă, întemeiată pe dispozițiile art. 283 lit. e din Codul muncii, potrivit căruia cererile ce au ca obiect neexecutarea contractului colectiv de muncă sau a unor clauze ale acestuia se pot formula în termen de 6 luni de la data nașterii dreptului la acțiune, instanța a constatat că este neîntemeiată deoarece drepturile solicitate de reclamanți au natură patrimonială și izvorăsc din raportul de muncă, termenul de prescripție aplicabil fiind de 3 ani în conformitate cu prevederile art. 283 lit. c din Codul Muncii.
Instanța a respins excepțiile invocate de pârâtă prin întâmpinare.
Pe fondul cauzei, instanța a constatat din probele administrate că pârâta a acordat reclamanților drepturile solicitate prin includerea lor în salariul de bază și nu se face vinovată de încălcarea vreunei prevederi legale sau contractuale.
Experții au precizat că drepturile bănești solicitate au fost calculate angajaților doar în perioada anterior intrării în vigoare a HG nr.103/2004 privind unele măsuri pentru restructurarea activității de producere a energiei electrice și termice pe bază de lignit prin care a fost înființată și societatea comercială pârâtă,apreciind că metodologia pentru determinarea salariilor brute de bază conform grilei de salarizare valabilă începând cu 01.01.2003 ( anexa 3 la CCM pe 2003) este valabilă până la data la care s-a înființat prin HG 103/2004 noua societate comercială. Însă, analiza din punct de vedere juridic a legalității acordării sau păstrării drepturilor, revine instanței de judecată.Expertul are sarcina de a da lămuriri asupra unor împrejurări de fapt în calitatea de specialist..
Astfel, introducerea acestor drepturi în salariul de baza avut ca suport legal art. 137 din Contractul colectiv de munca la nivel de ramura, care prevedea că " prin contractele colective de munca încheiate la nivel de agent economic, unele sporuri și/sau adaosuri pot fi incluse în salariul de baza".
De asemenea, în același contract încheiat la nivel de ramura se prevedea la art. 176 alin. (6) că fiecare din adaosurile de mai sus( de Paști, Ziua, C și in luna octombrie) se acorda in condițiile in care prin contractele colective de munca încheiate la nivel de agent economic, nu s-a convenit introducerea lui in salariul de bază.
mixte administrație - sindicate nu pot fi trecute cu vederea chiar daca au fost făcute pe perioada când unitatea avea alta denumire, deoarece prin Hotărârile de Guvern prin care aceasta și-a schimbat denumirea s-a stipulat clar ca unitățile nou înființate prin reorganizarea celeilalte preiau toate drepturile și vor fi ținute de toate obligațiile fostei unități, iar personalul angajat al fostei unități se redistribuie noii societăți și se consideră transferat.
Drepturile prevăzute de art. 176 din Contractul Colectiv de Muncă, respectiv suplimentarea drepturilor salariale sub forma unui adaos in suma fixă in luna octombrie au fost introduse in salariul de bază începând cu 01.05.1994 când unitatea purta titulatura de RENEL, în urma negocierii mixte administrație - sindicat.
Astfel, în Contractul Colectiv de Munca pe anul 1992-1993 la art. 57 era prevăzut că Pentru asigurarea aprovizionării de toamnă - iarna se va acorda fiecărui salariat un ajutor material echivalent clasei 4 de salarizare din grila RENEL din luna in care se plătește. Ajutorul se va acorda in prima Jal unii octombrie, iar începând cu anul 1994 in Contractul Colectiv de munca încheiat la nivel de unitate la art. (7.20) nu mai este menționat acest drept.
Prin nr.HG 365/1998, RENEL s-a transformat in prin reorganizare. In urma acestei hotărâri toate drepturile câștigate de personal au fost păstrate la noua unitate. In cărțile de munca ale angajaților apar aceste negocieri salariale care se păstrează in continuare, salariul de baza nemaifiind modificat de atunci decât în sensul creșterii.
In anul 2000, prin HG nr.627, s-a transformat în SC SA Prin această restructurare toate drepturile salariale câștigate anterior s-au păstrat in continuare conform art. 36 alin (1) și a art. 43 alin (1).
In anul 2002 cu procesul verbal nr. 11/20.12.2002 privind negocierea la nivel de unitate pe anul 2003 dintre administrație si organizațiile sindicale ale unității Federația energetica si Federația termoF. au stabilit introducerea in salariile de baza a următoarelor adaosuri in suma fixa existente in contractul colectiv de munca al SC SA începând cu 01.01.2003: ontravaloarea unei cote de energie conform. Art. 4.90 din CCM; daosul pentru Paste conform. Art. 4.88 (1) lit. a; adaosul pentru ziua energeticianului conform. Art. 4.88 (1) lit. b; adaosul pentru C conform. Art. 4.88 (1) lit. c; rima p. de vacanta.
In anul 2003 s-a negociat CCM care este valabil doi ani, atica 2003 si 2004.
HG. nr. 103/2004 a prevăzut desființarea SC SA și înființarea noii unități SC Energetic C SA. căreia i s-a aplicat contractul colectiv de muncă al aprobat prin act adițional la CCM din anul 2003 înregistrat la Direcția Generală de Munca si Protecție Sociala cu numărul 4442/06.07.2004. Prin aceasta prelungire cu act adițional a CCM 2003 al SC SA cele doua confederații sindicale care au semnat împreună cu administrația acest act adițional au recunoscut continuitatea înțelegerilor avute împreuna sub o altă denumire a unității.
In anul 2005 avut loc o noua negociere a Contractului Colectiv de Munca. La art. 1.2 s-a prevăzut " Contractul colectiv de munca SC Energetic C SA are la baza: CCM la nivel național, CCM la nivel de ramura, CCM la nivel SC SA și legislația in vigoare". La art. 4.86 s-a stabilit că reprezintă vechime neîntrerupta in SC Energetic C, inclusiv vechimea în fostele unități, RENEL, SC SA. ceea ce înseamnă ca și negocierile salariale obținute sub diverse titulaturi s-au păstrat.
În cărțile de munca ale salariaților sunt evidențiate aceste negocieri salariale care s-au păstrat pana in prezent, singurele modificări fiind cele de indexare a grilei de salarizare cu coeficientul de creștere salariala negociat. Daca aceste drepturi salariale nu ar fi fost păstrate ar fi trebuit să se micșoreze aceste salarii de baza ceea ce nu s-a întâmplat de la înființarea RENEL și pana in prezent, întrucât salariile angajaților nu au mai fost diminuate cu sumele ce ar reprezenta prima de vacanță și primele de Paști, C, Ziua Meseriei și aprovizionare toamnă-iarnă.
Susținerea reclamantei în sensul că pârâta a încălcat prevederile contractului colectiv de muncă la nivel de ramură nu poate fi reținută de instanță deoarece potrivit art. 137 din contractului colectiv de muncă la nivel de ramură s-a prevăzut că "prin contractele colective de muncă încheiate la nivel de agent economic, unele sporuri și/sau adaosuri pot fi incluse în salariul de bază", iar potrivit art. 176 alin. 6 din contractului colectiv de muncă la nivel de ramură se prevede că "fiecare din adaosurile prevăzute de acest articol se acordă în condițiile în care prin contractele colective de muncă la nivel de agent economic nu s-a convenit introducerea lui în salariul de bază".
Având în vedere că drepturile bănești sub forma unui adaos in suma fixă reprezentând prima din luna octombrie au fost introduse in salariul de bază începând cu 01.05.1994, iar drepturilor bănești sub forma unui adaos in suma fixă reprezentând ontravaloarea unei cote de energie conform. Art. 4.90 din CCM; daosul pentru Paste conform. Art. 4.88 (1) lit. a; adaosul pentru ziua energeticianului conform. Art. 4.88 (1) lit. b; adaosul pentru C conform. Art. 4.88 (1) lit. c; rima p. de vacanta au fost introduse in salariul de bază începând cu 01.01.2003 instanța a constatat că nu mai pot fi acordate încă o dată,motiv pentru care a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Instanța a apreciat că menținerea acestor drepturi în cuprinsul contractelor colective de muncă la nivel de ramură pe anii 2005-2007 nu reprezintă altceva decât consfințirea faptului că ele se acordă în continuare prin modalitatea includerii lor în salariul de bază al angajaților astfel cum s-a convenit în anul 2003, însă acordarea lor an de an prin includerea în salariu nu poate fi admisă, fiind evident faptul că prevederile succesive au vizat păstrarea drepturilor câștigate de salariați în forma convenită în anii 1994 și, respectiv 2003 și nicidecum adăugarea succesivă la salariu a acestor beneficii.
Relevant în acest sens este și procesul verbal nr. 6821/14.03.2008 prin care părțile din speța de față au declarat că revendicările solicitate prin adresa 345/20.02.2008 cât și cele consemnate în procesul de negociere reprezentând prima de vacanță, aprovizionarea toamnă-iarnă, primele de Paști și C, sunt declarate de ambele părți implicate fără obiect și nu se justifică,procesul-verbal menționat fiind rezultatul negocierilor dintre administrație și Uniunea Sindicatelor Energetice și Sindicatului C.
În conformitate cu art. 274 alin1 Cod procedură civilă, instanța a obligat reclamantul să plătească pârâtei suma de 300 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariul de expert.
Instanța a respins excepția inadmisibilității acțiunii, excepția prematurității formulării cererii și excepția prescripției dreptului material la acțiune, excepții invocate de pârâtă, iar pe fondul cauzei a respins cererea precizată formulată de reclamant, ca fiind neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul SINDICATUL C PENTRU, criticând-o ca nelegală și netemeinică.
În acest sens, Sindicatul C, a criticat sentința pentru faptul că instanța de fond a înlăturat concluziile raportului de expertiză în sensul că salariatul nu a mai primit drepturile solicitate începând cu data înființării unității prin HG nr. 103/2004, fără a motiva acest lucru.
În schimb instanța face trimitere la modul de calcul al drepturilor salariale solicitate începând cu 1992-1993 când nu exista SC C SA.
Astfel concluzia că drepturile salariale au fost incluse în salariul de bază este eronată deoarece perioada în discuție este alta decât cea analizată de instanță și anume 2005-2007.
O altă critică vizează faptul că instanța de fond nu a ținut cont de prevederile art. 287 codul muncii referitoare la sarcina probei ce revenea pârâtului și care nu a făcut nici o dovadă a susținerilor sale cu acte scrise.
Astfel, angajatorul nu a dovedit pentru fiecare angajat cum a făcut calculul salariului de bază, adaosurilor pretinse de salariați și includerii acestora în salariul de bază, problemă pe care a avut-o de rezolvat și expertul și pe care nu a făcut-o, anexa la raportul de expertiză fiind una generală și nu corespunde perioadei pentru care s-au solicitat drepturile salariale și nu este însoțită de statele de plată sau de fișele de calcul ale salariilor.
Cu privire la adaosul din luna octombrie se reține în mod greșit că acesta ar fi fost primit încă din anul 1994 prin includerea în salariu.
Instanța nu a aplicat dispoz. art. 176 alin.1 din CCM la nivel de ramură energie electrică, gaze și petrol pe anii 2005-2007 potrivit cu care salariații beneficiau de o suplimentare a drepturilor salariale sub forma unui adaos în sumă fixă și de asemenea nu a analizat nici dacă intimata a respectat dispoz. art.8 alin.2 din Legea 130/1996 privind contractul colectiv de muncă care dispune că, contractele colective de muncă nu pot conține clauze care să stabilească dreptul la un nivel inferior celui stabilit prin contractele de muncă încheiate la nivel superior.
O altă critică a vizat faptul că a fost nesocotite dispoz. art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, neasigurându-se un proces echitabil, în condițiile în care singura probă din dosar este expertiza contabilă și aceasta a fost favorabilă recurentului reclamant.
Recursul se respinge.
in examinarea sentinței, prin prisma criticilor invocate și potrivit art.304/1 Cod procedură civilă, Curtea constată că acestea nu pot fi primite, neputându-se încadra în cazurile expres și limitativ prevăzute de lege.
Astfel, cu privire la primul motiv de recurs, se observă că instanța a avut în vedere și celelalte probe, nu numai raportul de expertiză, la dosarul cauzei existând confirmarea de primire a convocării, expertiza fiind de specialitate contabilă.
Nici cel de-al doilea motiv nu este întemeiat, fiind luate în considerare toate probele, procesele verbale și protocoalele încheiate între societate și sindicat, precum și Contractul Colectiv de Muncă pe anul 2003, grilele de salarizare.
Expertiza deși a ajuns la concluzii favorabile recurentului, în sensul că drepturile salariale solicitate nu au fost introduse în salariul de bază, instanța nu a dispus omologarea, având în vedere grilele de salarizare aplicabile pe perioada dedusă judecății, iar acestea reprezentau în fapt grila valabilă începând cu data de 01.01.2003 majorată de la an la an cu un anumit procent negociat de parteneri de dialog social.
Aspectele reținute de instanță privind grilele de salarizare se coroborează cu celelalte probe, respectiv procesele verbale și protocoalele încheiate între părți și au fost analizate grile pentru perioada 2003-2007, astfel că nu poate fi primită critica că instanța analizează altă perioadă decât cea în discuție, respectiv 1992-1994.
De altfel, recurentul și-a însușit mențiunile din procesul verbal nr. 6821 din 14.03.2008 încheiat între reprezentantul recurentului și patronat, semnând actul în cauză, din care se desprinde că, solicitările ce vizau sporurile și adaosurile, nu sunt fundamentate, act prin care s-a soluționat conflictul de interese.
privind CCM pe anul 2008, reprezintă înțelegerea părților.
Cu privire la criticile privind CCM pe anul 2005-2007, nu se mai poate invoca o eventuală nelegalitate a clauzelor acestora putând fi introdusă o acțiune de anulare numai pe perioada existenței acestora.
Recurentul face trimitere și la dispozițiile art. 176 alin. 1 din CCM pe ramură, critică nefondată, atâta timp cât alin. 6 al aceluiași articol stabilește că "fiecare din adaosurile indexate, se acordă în unitățile în care prin CCM încheiat la nivel de agent economic, nu s-a convenit introducerea lor în salariul de bază".
Pârâta a făcut dovezi că, aceste sporuri și adaosuri, au fost cuprinse în salariul de bază, constatarea instanței de fond fiind corectă și prin prisma dispozițiilor art. 137 din CCM pe ramură.
Aceste aspecte sunt concretizate în probele aflate la dosarul cauzei (procese verbale, protocoale și CCM -uri).
Instanța a avut în vedere întreg probatoriul efectuat în cauză, inclusiv negocierile între părți privind noul contract colectiv de muncă, începând cu 11.02.2005, în care sens s-a convenit aplicarea grilei valabile începând cu 01.01.2005, moment la care se aplicau prevederile CCM, iar grila valabilă reprezenta grila convenită la negocierile din decembrie 2002, valabilă de la 01.01.2003, majorată cu 7% pentru 2004 și 2005- proces verbal din 18 februarie 2009.
Nu se poate reține, nici încălcarea dreptului la un proces echitabil potrivit art.6 din Convenție, în condițiile în care instanța a făcut o interpretare și aplicare corectă în cauză a prevederilor legale relevante în soluționarea justă a cauzei, fiind respectat termenul rezonabil impus de normele europene.
În consecință, se constată că, nici unul dintre motivele expuse prin cererea înaintată, nu este întemeiat și nu există nici motive de ordine publică, care potrivit art.306 alin.2 Cod procedură civilă pot fi puse în dezbaterea părților din oficiu, astfel că va fi respins recursul în baza art. 312.pr.civ. și menținută hotărârea, ca fiind temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul SINDICATUL C PENTRU, împotriva sentinței nr.1743/05.05.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât SC C SA.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 14 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
21.01.2010
Red.jud.-
2 ex./AS
Președinte:Elena StanJudecători:Elena Stan, Cristina Raicea, Florica Diaconescu
