Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 126/2010. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE CIVILĂ Nr. 126/
Ședința publică de la 10 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Pîrvulescu
JUDECĂTOR 2: Cristina Ștefăniță
JUDECĂTOR 3: Mihail Lohănel
Grefier - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamantul sindicatul centralizări telecomenzi Feroviare împotriva sentinței civile nr. 1644/26 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul civil cu același nr.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 4 februarie 2010, când părțile prezente au pus concluzii conform celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru data de 10 februarie 2010.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Constata ca, prin sentința civila nr 1644/2009 Tribunalul Brașova dispus următoarele:
A respins acțiunea formulată de către reclamantul Sindicatul Feroviare B, în numele membrilor săi de sindicat, cu domiciliul ales la Cabinetul de Avocat " " situat în Municipiul B,-,.1,.A,.2, județul B în contradictoriu cu pârâții: Compania Națională de Ferate "CFR " - cu sediul în Muncipiul B,- și Sucursala Regională de Ferate B, cu sediul în Municipiul B-,județul B.
Pentru a pronunța aceasta sentința, instanța a reținut următoarele:
Salariații sunt membri ai Sindicatului Feroviare B, fiind angajați ai pârâtei Sucursala Regională de Ferate
În conformitate cu dispozițiile art.32 din contractul colectiv de muncă la nivel de unitate pe anii 2005-2006 și 2007-2008 pentru munca desfășurată în cursul unui an calendaristic, după expirarea acestuia, personalul companiei va primi un salariu suplimentar echivalent cu salariul de bază de încadrare din luna decembrie a anului respectiv. Salariul suplimentar se poate acorda și trimestrial, în baza hotărârii Consiliului de Administrație, luată cu acordul delegaților aleși ai sindicatelor. In acest caz,cuantumul anual al salariului suplimentar va fi echivalent cu un salariu de bază mediu lunar realizat.Din veniturile realizate, fondul necesar pentru acordarea acestui salariu se constituie lunar în cadrul fondului de salarii, în procent de până la 10 % din fondul de salarii realizat lunar.
După cum se arată și în dispoziția enunțată, fondul necesar pentru acordarea salariului suplimentar se constituiedin veniturile realizateînsă bugetele de venituri și cheltuieli ale CNCF "CFR" -SA aprobate conform prevederilor art.22 alin.(1) din HG nr. 581/1998 pentru anii 2005, 2006, 2007, nu au permis constituirea fondurilor necesare pentru acordarea acestor salarii suplimentare.
În perioada 2006-2008 CNCF "CFR"-SA nu a înregistrat profit, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar- 51-73, fapt ce nu a permis acordarea salariului suplimentar.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art.32 din contractul colectiv de muncă la nivel de unitate pe anii 2005-2006 și 2007-2008 instanța a respins acțiunea ca fiind neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs Sindicatul Feroviare, solicitând admiterea recursului si modificarea sentinței prin admiterea pretențiilor reclamantului care a acționat in numele membrilor de sindicat, in sensul obligării pârâților Compania Naționala si Sucursala Regionala de sa plătească salariile suplimentare pe anii 2006,2007,2008, actualizate cu rata inflației de la data scadentei până la plata efectivă.
Se arata ca sentința este netemeinica si nelegala intrucat nu a interpretat corect dispozițiile art. 32 din la nivel de unitate pe anii respectivi, nerespectând voința părților la negociere.
S-a apreciat greșit ca acordarea acestor drepturi salariale este condiționată de realizarea profitului, in realitate, din modul de formulare a clauzei contractuale, rezultând ca acordarea dreptului este imperativa. Dispozițiile la nivel de unitate prevedeau acordarea acestor salarii suplimentare prin constituirea unui fond necesar din totalul veniturilor realizate si nu din profitul realizat de societate.
Se invocă dispozițiile art. 304 pct. 9.pr. civ.
Analizând recursul formulat, instanța constata ca este fondat. Sentința pronunțată s-a axat pe o interpretare greșită a normelor contractuale si a voinței părților din la nivel de unitate. Sunt aplicabile astfel dispozițiile art. 304 indice 1 si 304 pct. 9 Cod procedură civilă raportat la art. 312 Cod procedură civilă.
Dreptul la plata salariului suplimentar in cursul unui an calendaristic este expres prevăzut in la nivel de unitate pe anii 2005-2006 si 2007- 2009 in clauza de la art. 32, care prevede acordarea unui salariu suplimentar echivalent cu salariul de baza de încadrare din luna decembrie a anului respectiv. Acesta se poate acorda si trimestrial, in baza hotărârii Consiliului de administrație, luata cu acordul sindicatelor.
La alin 3 al acestui articol se prevede ca " din veniturile realizate, fondul necesar pentru acordarea acestui salariu se constituie lunar în cadrul fondului de salarii, în procent de până la 10% din fondul de salarii realizat lunar."
La art 33 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de unitate se prevăd criteriile care condiționează acordarea salariului suplimentar cu trimetere la anexa 6. Aici singura condiționare la acordarea acestui drept este conduita salariatului, care nu trebuie sa aibă sancțiuni disciplinare in perioada aferenta acordării acestuia.
Așadar, negocierea acestui drept este cât se poate de clară, acordarea lui nefiind condiționată de eventuale imposibilități financiare invocate de pârâte apărute in decursul derulării raporturilor de munca. Încercarea intimatei pârâte de a justifica neacordarea acestui drept printr-un motiv considerat obiectiv de aceasta, respectiv acela că nu a mai înregistrat profit ci pierderi si astfel nu poate constitui fondul de salariu, nu exonerează intimata de la răspunderea executării obligațiilor contractuale inserate la art 32 si 33 din -ul la nivel de unitate despre care s-a făcut vorbire, nu poate schimba voința părților la negociere inducâd o acordare condiționată a acestui drept de realizarea profitului. Daca ar fi fost aceasta voința angajatorului la negociere, atunci constituirea fondurilor necesare acordării salariului suplimentar nu ar fi fost realizata din totalul veniturilor realizate - așa cum s-a stipulat, ci din profitul realizat.
Aceasta este greșala instanței de fond care a acceptat apărarea pârâtelor fara a verifica din evidentele contabile, diferența dintre cele doua noțiuni: total venit realizat si profit - ultimul fiind constituit din diferența matematica dintre totalul veniturilor realizate si totalul cheltuielilor.
În ceea ce privește imposibilitatea executării obligației contractuale datorită intervenirii unor evenimente economice financiare ce nu puteau fi prevăzute, Curtea reține că la data negocierii contractelor colective de muncă, pe anii 2006 - 2008, dispozițiile OUG nr.79/2001 privind întărirea disciplinei economico-financiare erau demult în vigoare, astfel încât la negocierea și stabilirea tuturor drepturilor salariale cuvenite salariaților au fost avute în vedere bugetele de venituri și cheltuieli anuale adoptate cu aprobarea forurilor competente, precum și rezultatele financiare ale companiei și fondurile salariale stabilite în funcție de toate elementele prevăzute de lege.
În altă ordine de idei recurenta nu poate invoca în susținerea intereselor sale propria sa culpă de a fi negociat drepturi salariale cu încălcarea unor prevederi legale iar, pe de altă parte susținerea potrivit căreia, acordarea acestor drepturi salariale ar afecta fondul de salarii, este lipsită de orice dovezi.
Prin urmare, hotărârea atacată este dată cu aplicarea greșită a dispozițiilor legale și contractuale aplicabile, astfel încât în baza. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, art. 304 indice 1 si 304 pct. 9 Cod procedură civilă raportat la 312 Cod procedură civilă recursul reclamantului va fi admis, sentința va fi modificata in sensul celor din dispozitiv, intimatele urmând a plăti drepturile menționate, ținând cont de prevederile anexei 6 din care îngrădesc acordarea salariului suplimentar pentru salariații care au avut sancțiuni disciplinare, aceasta verificare ținând de executarea deciziei si fiind atributul exclusiv al intimatelor pârâte.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurentul Sindicatul centralizări Feroviare B împotriva sentinței civile nr. 1644/2009 a Tribunalului Brașov pe care o modifică în tot, în sensul că:
Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Sindicatul Feroviare B în contradictoriu cu pârâții Compania Națională de Ferate " CFR SA" și cu Sucursala Regională de Ferate B și în consecință:
Obligă pârâtele să plătească angajaților - membri ai Sindicatului reclamant salariile suplimentare aferente anilor 2006,2007,2008 actualizate cu rata inflației până la plata efectivă, cu respectarea art 32(1) și 33(1) și a anexei 6 din CCM pe anii 2007 - 2009 și respectiv a art. 32 din CCM pe anii 2005 - 2006.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 10 Februarie 2010
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red AP 19.02.2010
Tehnored AG 27.02.2010/ 6 ex
Jud fond N /M
Președinte:Anca PîrvulescuJudecători:Anca Pîrvulescu, Cristina Ștefăniță, Mihail Lohănel
