Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 1436/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 1436
Ședința publică de la 18 Martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marin Panduru
JUDECĂTOR 2: Ioana Moțățăianu
JUDECĂTOR 3: Marian Lungu
Grefier: - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâții CONSILIUL LOCAL M și PRIMARUL MUNICIPIULUI M - INSTITUȚIA PRIMARULUI, împotriva sentinței civile nr. 2235/22.11./2007, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant și intimata pârâtă DIRECȚIA PUBLICĂ M, având ca obiect "drepturi bănești".
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, învederându-se cererea scrisă de la dosar, prin care s-a solicitat judecarea în lipsă, după care, apreciindu-se cauza în stare de judecată, s-a trecut la soluționare.
CURTEA
Asupra recursului.
Prin sentința nr. 2235/22.11./2007, în dosar nr- s-a admis acțiunea formulată de petentul, impotriva intimatelor Primarul Orașului M, Primăria Orașului M, Consiliul Local M și Direcția Publică M cu sediul în M, jud.
S-s dispus obligarea intimatelor la plata către petent a sporului de dispozitiv în procent de 25% din salariul de bază pe perioada 01.01.2005-16.05.2005, sume actualizate la data plății efective.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut:
Petentul a fost salariat in cadrul Direcției Publice M din cadrul Consiliului Local M și a solicitat obligarea pârâților Primăria Orașului M, Primarul Orașului M și Consiliul Local M ca în conformitate cu Ordinului MAI nr.496/28.07.2003 să i se acorde indemnizația de dispozitiv de 25% din salariul de bază.
Conform acestui ordin indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice, prin personal civil înțelegându-se funcționarii publici și personalul contractual din
În cauză au relevanță juridică și dispozițiile OUG192/2002 privind reglementarea drepturilor de natură salarială ale funcționarilor publici, aprobată prin /2003, nr.OUG 163/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Administrației și Internelor, nr.HG 281/1993 cu privire la salarizarea personalului din unitățile bugetare.
În acest ordin se arată la pct.31.1 că personalul civil din MAI beneficiază de drepturile prevăzute de lege cu excepția celor din Administrația publică care beneficiază doar de drepturile prevăzute în reglementările în vigoare ce se aplică pentru toți salariații bugetari.
În speță sunt incidente și prevederile art.13 din Legea nr.138/1999 conform căruia "cadrele militare în activitate, militarii angajați pe bază de contract și salariații civili beneficiază de o indemnizație de dispozitiv lunară de 25% din solda de funcție, solda de grad, solda de merit, indemnizația de comandă și gradații, respectiv din salarilul de bază".
S- mai specificat în ordin că personalul civil din administrația publică beneficiază doar de dreptul prevăzut la art.13, deci de indemnizația de dispozitiv și nu beneficiază de celelalte drepturi prevăzute de lege.
Conform art.16 din Constituția României "cetățenii sunt egali în fața legii și a autorițății publice, fără privilegii și discriminări"
Legea nr. 188/1999 reglementează un singur statut al funcționarului public, adică aceleași drepturi și obligații ale funcționarului public, fără deosebire raportat la instituție.
În art. 29 din Legea nr188/1999 cu modificările și completările ulterioare este reglementat dreptul funcționarilor publici la un salariu compus din: salariul de bază, sporul pentru vechime în muncă, suplimentul postului, suplimentul gradului.
Conform alin.2 al art. 29 funcționarii publici beneficiază de prime și alte drepturi salariale, iar în alin.3 se dispune că salarizarea funcționarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici.
În alin.2 al art.1 din nr.OUG 92/2004 se prevede că sistemul de salarizare a funcționarilor publici urmărește crearea premiselor pentru implementarea din anul 2006 sistemului unitar de salarizare a funcționarilor publici.
Acest sistem unitar de salarizare cuprinde salariile de bază, sporuri, premii, stimulente și alte drepturi.
Instanța a reținut că sporul de dispozitiv s-a acordat funcționarilor publici din prefecturi, personalului angajat în aceste instituții, dar administrație publică realizează în primul rând consiliile locale și consiliile județene, funcționarii publici din prefecturi și din consiliile județene și locale sunt salarizați în baza acelorași acte normative, beneficiază de aceleași drepturi salariale.
Este în spiritul Convenției Europene, al Constituției României, al Legii nr. 188/1999 și a celorlalte acte normative amintite ca, personalul din consiliile județene și locale să nu fie discriminat din punct de vedere al indemnizației de dispozitiv, față de cel din prefecturi.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâții CONSILIUL LOCAL M și PRIMARUL MUNICIPIULUI M - INSTITUȚIA PRIMARULUI,criticând-o pentru nelegalitate întrucât prima instanță în mod greșit a reținut calitatea sa procesuală pasivă, deși acesta nu este parte în contractul de muncă.
Pe fondul cauzei, recurenții critică sentința, precizând că instanța de fond a reținut în mod eronat faptul că prevederile Ordinului MAI nr. 496/2003 se aplică și salariaților din administrația publică locală.
Fiind dat în aplicarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar, Ordinul MAI nr. 496/2003 nu se referă la angajații din cadrul administrației publice locale.
În drept, recurenții și-au întemeiat recursul pe dispozițiile art. 304 pct. 8 și și 9 din Codul d e procedură civilă.
Recursul se admite pentru următoarele considerente:
Se constată din verificarea carnetului de muncă, precum și a contractului individual de muncă, dovezi administrate la instanța de fond, că raportul de muncă a intervenit între reclamant - în calitate de angajat și Direcția de Servicii Comunale M - în calitate de angajator.
Cererea de chemare în judecată are ca obiect plata unor drepturi salariale, iar salariul reprezintă un element esențial al contractului individual de muncă.
Potrivit art.40 alin. 2 lit. c) din Codul muncii, angajatorul are obligația să acorde salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil și din contractele individuale de muncă.
Cum obligația de plată a drepturilor salariale, fie decurgând din lege, fie din contractul individual de muncă aparține angajatorului,raportul de muncă având caracter personal,iar recurenții nu au această calitate deoarece contractul individual de muncă a fost încheiat începând cu data de 01.01.2005 cu DIRECȚIA DE SERVICII COMUNALE M,Curtea constată că în mod greșit instanța de fond a dispus obligarea CONSILIULUI LOCAL AL ORAȘULUI la plata indemnizației de dispozitiv începând cu această dată.
Prin urmare, excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de recurent este întemeiată, iar sentința instanței de fond a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii fiind incident motivul prevăzut de art. 304 pct.9 din Codul d e procedură civilă.
Pentru perioada anterioară acestei date, când intimata a avut calitatea de salariata a serviciului public din cadrul Consiliului Local, așa cum rezulta din conținutul carnetului de munca, si deci avea calitatea de angajat al recurentei, Curtea constată că instanța de fond în mod greșit a obligat recurentul la plata indemnizației de dispozitiv în cuantum de 25 % din salariul de bază deoarece Ordinul Ministerului Administrației și Internelor nr.496/2003 a fost dat în aplicarea Legii nr.138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar,care în art.1 prevede că dispozițiile prezentei legi se aplică personalului militar și civil din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului d e Interne, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază, Serviciului de Telecomunicații Speciale și Ministerului Justiției.
Intimata a solicitat acordarea sporului de dispozitiv invocând prevederile. nr. 496/28.07.2003.
Dar acest ordin a modificat. 275/2002 care stabilește condițiile de aplicare a anumitor prevederi legale referitoare la salarizarea personalului militar si civil din Ministerul d e Interne.
Odată cu modificările structurale survenite ca urmare a reorganizării in Ministerul Administrației si Internelor, prin. 496/2003 s-au adus modificări in ceea ce privește acordarea indemnizației de dispozitiv si personalului civil ce-si desfășoară activitatea in domeniul administrației publice.
Ordinul definește personalul civil ca fiind funcționarii publici si personalul contractual din. Administrației si Internelor, urmând a se observa structura organizatorica, astfel cum a fost stabilita prin HG725/2003.
De altfel, Ordinul, fiind un act normativ de stabilire a unor masuri tehnico-organizatorice, detalieri si concretizări ale dispozițiilor legale superioare, emis in speța de fata de către ministrul Administrației si Internelor, in realizarea propriilor atribuții specifice si pentru aplicarea dispozițiilor legale referitoare la propriul domeniu de reglementare, nu-si găsește aplicabilitate in cazul autorităților administrației publice locale, care se bucura de autonomie proprie si care are propria autoritate deliberativa si executiva.
Salarizarea personalului contractual din sectorul bugetar nu se poate realiza decât in limitele propriei legislații de reglementare si nu prin preluarea unor instituții care-si găsesc aplicabilitate in alte domenii de activitate, ca urmare a aplicării principiului prestabilirii salariilor personalului din autoritățile si instituțiile publice prin lege.
In concluzie, atâta timp cât ordinul respectiv nu vizează categoria salariaților din administrația publica locala este evident faptul că reclamanta nu poate invoca prevederile acestui ordin, cu privire la solicitarea sa de acordarea sporului de dispozitiv.
Față de aceste aspecte,Curtea în baza art.312 Cod procedură civilă raportat la art.304 pct.9 Cod procedură civilă admite recursul formulat de recurentul CONSILIUL LOCAL M și PRIMARUL MUNICIPIULUI M - INSTITUȚIA PRIMARULU,să modifice sentința în sensul că se respinge acțiunea reclamantului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâții CONSILIUL LOCAL M și PRIMARUL MUNICIPIULUI M - INSTITUȚIA PRIMARULUI, împotriva sentinței civile nr. 2235/22.11./2007, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant și intimata pârâtă DIRECȚIA PUBLICĂ
Modifică sentința în sensul că respinge acțiunea reclamantului.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 Martie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. Jud.
Ex.4/20.03.2008
/ și
St.
Președinte:Marin PanduruJudecători:Marin Panduru, Ioana Moțățăianu, Marian Lungu
