Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 1478/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 1478
Ședința publică de la 26 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Mitrancă
JUDECĂTOR 2: Manuela Preda Popescu
JUDECĂTOR 3: Corneliu
Grefier
*************************
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanții, - ia, împotriva sentinței civile nr. 2519/22.06.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-pârâți SC SA și Federația Sindicatelor Libere și Independente, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru intimata-pârâtă SC SA, avocat, lipsind recurenții reclamanți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Instanța, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra recursului.
Avocat pentru intimata pârâtă, a solicitat respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței ca temeinică și legală.
CURTEA
Asupra recursului civil de față,
Prin sentința nr. 2519 din 22 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr- s-a respins acțiunea formulată de petenți, - ia, împotriva intimaților - Membru Grup și Federația Sindicatelor Libere și Independente.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut:
Potrivit art. 140 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură energie electrică, termică, petrol, gaze "cota de participare la profitul anual precum și condițiile de diferențiere vor fi prevăzute în contractele colective de muncă încheiate la nivele inferioare".
In contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate în anul 2004-2007 privitor la cota de profit s-a prevăzut că " modalitatea concretă de acordare, precum și condițiile de diferențiere vor fi stabilite prin negociere cu "(art. 139)
Se constată că, art. 139 si art. 140 din contractele colective de muncă enunțate nu prevăd în mod concret, ce cotă de participare la profit revine salariaților, ci stabilesc în mod generic dreptul salariaților la cotă parte din profit net al societății, dar condițiile de diferențiere urmau a fi negociate cu.
Prin urmare, atâta timp cât nu s-au stabilit în concret condițiile de diferențiere, în lipsa oricăror negocieri, instanța nu se poate substitui voinței părților, întrucât s-ar încălca principiul libertății contractuale.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții apreciind hotărârea instanței de fond ca netemeinică și nelegală.
În motivarea recursului, se arată că dreptul la cota de profit a fost negociat încă din anul 1998 în cotă de 10%.
Mai invoca recurenții faptul că potrivit art. 7 din contractul colectiv de muncă 2004-2007 drepturile salariaților prevăzute în contract colectiv de muncă nu pot să reprezinte cauza reducerii altor drepturi care au fost recunoscute anterior, iar dacă pe cale legală sau convențională au fost recunoscute alte drepturi mai mari pentru salariați, se vor aplica acestea.
Susține recurenții că orice negociere ar fi putut avea ca obiect numai majorarea cuantumului negociat de 10%.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea apreciază recursul ca fiind nefondat și urmează să îl respingă, pentru următoarele considerente:
Reclamanții au invocat în cererea de chemare în judecată ca izvor al dreptului pretins dispozițiile art. 139 din contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul unității, potrivit căruia:
"Cota de participare a salariaților SA la profitul anual, modalitatea concretă de acordare, precum și condițiile de diferențiere vor fi stabilite prin negociere cu ".
Din modalitatea de redactare, se constată ca, la momentul negocierii acestei clauze, partenerii sociali au stabilit vocația salariaților de a beneficia de o cotă din profitul unității.
Nu a fost negociat un drept pur și simplu, ci unul afectat de o condiție suspensivă, de îndeplinirea căreia depinde nașterea dreptului subiectiv în favoarea salariaților. Condiția este aceea a realizării negocierilor, negocieri care însă nu s-au realizat.
Atâta timp cât nu este stabilită, individualizată cota de participare la profit prin contractul de muncă, fie colectiv sau individual, nu se poate reține existența unui drept al salariaților de a beneficia de o sumă de bani cu titlu de cotă de participare la profitul unității.
Obligația prevăzută în contractul colectiv de muncă, de a se stabili acordarea unor beneficii salariaților, reprezentând cota de participare la profit, nu se confundă cu obligația de plată a acestuia întrucât presupune existența negocierii și concretizarea dreptului, ce a format obiectul înțelegerii părților.
Este adevărată susținerea recurenților referitor la aplicarea dispozițiilor art. 7 și 9 din contractul colectiv de muncă, însă reclamantul nu este titularul unui drept pur și simplu, dreptul nefiind născut și actual în lipsa realizării condiției negocierii.
Cum cererea de chemare în judecată vizează o perioadă de timp determinată expres, respectiv anii 2004 - 2007, perioadă în care condiția nu a fost îndeplinită, Curtea constată că acesta nu a fost în perioada respectivă titularul dreptului dedus judecății.
Constatând astfel că, recurenții nu sunt beneficiarii unui drept bănesc reprezentând cota de participare la profit, în condițiile art. 154 și urm. Codul Muncii, se constată că sunt neîntemeiate criticile formulate.
În consecință, în temeiul dispozițiilor art. 312 din Codul d e procedură civilă, Curtea urmează să respingă recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanții, - ia, împotriva sentinței civile nr. 2519/22.06.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-pârâți SC SA și Federația Sindicatelor Libere și Independente,
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 26 Februarie 2010.
Președinte, - - | Judecător, - --- | Judecător, - |
Grefier, |
Red. Jud.
2 ex/IE/10.03.2010
fond:
Președinte:Mihaela MitrancăJudecători:Mihaela Mitrancă, Manuela Preda Popescu, Corneliu
