Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 1751/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
Decizie nr. 1751/
Ședința publică din 25 noiembrie 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului declarat de reclamanții, B și, cu domiciliul ales în Tg.M,-, împotriva sentinței civile nr.794 din 4 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursul este declarat și motivat în termenul legal prevăzut de lege și este scutit de la plata taxei de timbru, s-a cerut judecarea în lipsă, conform prevederilor art.242 alin.2 Cod procedură civilă, după care:
Instanța în temeiul art. 32 pct. 1 Cod procedură civilă dă citire încheierii de cameră de consiliu nr. 156/CR din 25 noiembrie 2009, prin care s-a admis declarația de abținere formulată de grefierii, -, și.
Prin ordinul de serviciu nr.62 din 20 noiembrie 2009, s-a dispus delegarea doamnei grefier la Tribunalul Mureș, la această curte de apel, pentru a participa în calitate de grefier de ședință la soluționarea dosarului nr- al Curții de Apel Târgu -
Față de actele și lucrările dosarului, instanța constată că recursul este în stare de judecată și ca atare reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința nr.22 din 12 februarie 2009 Curții de Apel Tg-M, s-a declinat în favoarea Tribunalului Mureș, competența de soluționare a cauzei ce formează obiectul dosarului nr-.
Tribunalul Mureș, prin sentința civilă nr.794 din 4 iunie 2009 respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice și a Ministerului - și Libertăților; a respins acțiunea civilă având ca obiect un conflict de drepturi formulată de reclamanții, B, și, în contradictoriu cu pârâții Curtea de Apel Tg-M, Ministerul - și Libertăților, Ministerul Finanțelor Publice, cu citarea obligatorie Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, cu opinie separată a asistentului judiciar în sensul admiterii acțiunii.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive instanța a constatat că potrivit Legii nr.500/2002 și a HG nr.208/2005 și HG nr.386/2007, Ministerul Economiei și finanțelor coordonează acțiunile care sunt responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, cum ar fi: pregătirea proiectelor legilor anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție.
Astfel, rolul Ministerului Economiei și Finanțelor, este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat, în baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și elaborarea proiectelor de rectificare a acestor bugete.
De asemenea, calitatea procesuală a Ministerului Economiei și Finanțelor se justifică și prin dispozițiile art.1 din OG nr.22/2002, aprobată prin Legea nr.288/2002, potrivit cărora executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, în temeiul titlurilor executorii, se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă.
Cu privire la fondul cauzei, tribunalul a reținut că reclamanții fac parte din categoria personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor, grefieri și grefieri arhivari, raporturile de muncă ale acestora fiind guvernate de Codul muncii, conform dispozițiilor art.1 și 295 alin.2 din acest cod.
Pentru a determina existența unei situații discriminatorii trebuie examinat dacă există o diferență de tratament juridic, criteriile ce sunt avute în vedere la stabilirea acestei diferențe de tratament, efectul acestor diferențe asupra drepturilor persoanelor și, nu în ultimul rând verificarea motivelor ce justifică instituirea unui astfel de tratament, ceea ce presupune și constatarea existenței sau inexistenței identității de situații în care se află categoriile de personal comparabile.
Astfel, s-a constatat o distincție netă între categoriile de personal auxiliar comparate sub aspectul atribuțiilor pe care le îndeplinesc fiecare.
Atribuțiile grefierului de ședință sunt prevăzute de art.54 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor de judecată aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.387/2005 potrivit căruia a)participă la ședințele de judecată, îndeplinind atribuțiile prevăzute de lege și de prezentul regulament, sub controlul președintelui completului de judecată; b)întocmește conceptele pentru citarea părților din proces; c) întocmește actele de procedură dispuse de completul de judecată; d) completează borderourile și predă corespondența pentru expediere; e)completează condica ședințelor de judecată, în care se trec dosarele din ședința respectivă, în ordinea înscrisă în lista cauzelor, cu următoarele mențiuni:numărul curent, numele sau denumirea părților, numărul dosarului și obiectul cauzei, termenul acordat, cu indicarea motivului amânării cauzei; în cazul amânării pronunțării, se va indica data acesteia; f) comunică hotărârile judecătorești în termenul prevăzut de lege; g)tehnoredactează hotărârile judecătorești și alte lucrări repartizate de conducerea instanței; hotărârile vor cuprinde, în final, inițialele redactorului, ale tehnoredactorului, data tehnoredactării și numărul de exemplare; la instanțele de control judiciar se trece, în plus, compunerea completului de judecată a instanței a cărei hotărâre este supusă controlului judiciar, cu indicarea, dacă este cazul, a caracterului reformării; h)transcrie înregistrările audio sa stenogramele ședințelor de judecată, în condițiile legii, (2) Grefierul de ședință îndeplinește, în limita funcției, orice alte sarcini de serviciu date de președintele instanței sau de președintele completului de judecată.
Atribuțiile grefierului arhivar sunt prevăzute de art.62 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.387/2005 potrivit căruia: a) primesc, înregistrează și repartizează la secții și la celelalte compartimente actele de sesizare a instanței, dosarele de la celelalte instanțe și restul corespondenței; b) expediază dosarele soluționare și corespondența; c)primesc și înregistrează dosarele intrare, țin evidența acestora și a circulației lor; d) întocmesc conceptele pentru citarea părților din procese, întocmesc citațiile pentru primul termen și urmăresc expedierea acestora; e)pun dosarele la dispoziția publicului și țin evidența persoanelor care primesc dosarele spre studiu; f) pregătesc dosarele pentru ședințele de judecată și asigură circulația acestora în cadrul instanței, precum și trimiterea lor la alte instanțe; g) informează persoanele care au calitate de părți ori sunt împuternicite de acestea, conform legii, asupra datelor solicitate în dosarele în care acestea sunt direct interesate; h) la judecătorii și tribunale înaintează instanțelor superioare dosarele în care s-a declarat apel sau recurs, iar la secții, le predau la registratura generală pentru înaintare; i) asigură păstrarea în buna stare a dosarelor și registrelor; j) păstrează, pe ani, dosarele soluționate, mapele de hotărâri, registrele și condicile de ședință; k) participă anual la activitatea de arhivă și întocmesc lista dosarelor aflate în conservare în arhiva instanței; l) participă anual la activitatea de triere a dosarelor arhivate, la expirarea termenului de păstrare. (2) Grefierul arhivar registrator îndeplinesc, în limitele funcției, și alte atribuții stabilite de președintele instanței sau al secției, potrivit legii.
S-a reținut că aceste atribuții sunt total diferite de atribuțiile specialistului IT prev. de art.67 alin.3 și 4 din același regulament aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.387/2005.
Instanța de fond a constatat de asemenea diferențieri și sub aspectul condițiilor studiilor necesare pentru numirea în funcția de grefier, respectiv în funcția de grefier informatician constatând că nu simpla apartenență la o categorie socio-profesională a impus instituirea unui tratament juridic diferențial ci împrejurări concrete, obiective și personale care pot constitui premisele unui astfel de tratament fără a avea semnificația unei discriminări.
Instanța de fond a luat în considerare deciziile 818 din 3 iulie 2008 și nr.1325 din 4 decembrie 2008 Curții Constituționale și a procedat la respingerea acțiunii formulate de către reclamanți precum și a excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții invocând disp.art.1 alin.2 și art.295 alin.1 Codul muncii și cele ale art.5 din același act normativ, precizând că este necesar să se constate discriminarea vădită existentă între reclamanții grefieri și grefierii informaticieni specialiști IT.
Se arată că grefierii informaticieni specialiști IT au ajuns să fie remunerați dintr-o culpă legislativă la nivelul unui judecător cu 3 ani vechime la judecătorie iar reclamanții recurenți să aibă o remunerare mult sub nivelul acestora ceea ce nu se potrivește cu responsabilitățile celor din urmă care sunt și mai multe și mai însemnate.
Se arată că o parte a personalului auxiliar de specialitate (specialist IT) care are același statut, aceleași drepturi și obligații stabilite prin Legea nr.567/2004 să fie plătită potrivit anexei de salarizare pentru magistrați în timp ce restul personalului auxiliar de specialitate să fie plătit în continuare potrivit anexei și grilelor stabilite de OG 8/2007 pentru salarizarea personalului auxiliar.
Se invocă prev.art.14 din Convenția Europeană a drepturilor omului arătându-se că are prioritate față de dreptul intern considerând că recurenții grefieri sunt îndreptățiți să beneficieze de diferențierea de salarizare de care beneficiază efectiv colegii specialiști IT care sunt și ei personal auxiliar de specialitate.
DGFP M, în întâmpinarea formulată a solicitat respingerea recursului ca nefondat arătându-se că Ministerul Finanțelor Publice nu are legitimitate procesuală pasivă față de raportul juridic dedus judecății, iar în ce privește fondul cauzei se arată că există distincție netă între categoriile de personal auxiliar care au atribuții total diferite ceea ce atrage respingerea acțiunii formulată de reclamanți, susține intimata.
În întâmpinarea depusă de Ministerul - și Libertăților se solicită respingerea recursului declarat arătându-se că deciziile 818, 819 și 820 din 3 iulie 2008 ale Curții Constituționale precum și decizia nr.1325 din 4 decembrie 2008 Curții Constituționale sunt aplicabile în speță și că în mod corect instanța de fond a reținut că nu există discriminare iar discriminarea nu poate fi constatată împotriva unei dispoziții legale exprese, existând o diferențiere de salarizare bazată pe criterii obiective.
Se arată că în mod corect s-a apreciat că atribuțiile reclamanților sunt diferite față de atribuțiile exercitate de celelalte categorii de personal auxiliar față de care pretind că sunt discriminați și nu se poate reține existența discriminării nefiind în prezența unor situații identice sau comparabile.
Examinând recursul dedus judecății prin prisma prevederilor art.304 ind.1 pr.civ. se constată că este nefondat urmând a se respinge avându-se în vedere următoarele considerente:
Reclamanții au calitatea de personal auxiliar de specialitate cu atribuțiile prevăzute la art.54 din Regulamentul de ordine interioară pentru grefierul de ședință, la art.62 din același regulament pentru grefierul arhivar, atribuții care sunt total diferite de atribuțiile specialistului IT prevăzut de art.67 alin.3 și 4 din același Regulament aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.387/2005.
Este indiscutabil faptul că reclamanții au alte atribuții decât cele ale specialistului IT, au diferențieri în ce privește condițiile de numire în funcția de grefier, sau grefier informatician, se încadrează la alte articole ale aceluiași regulament de ordine interioară al instanțelor de judecată și ca urmare în mod firesc și salarizarea acestora este diferențiată în funcțiile de situațiile juridice diferite ale grefierilor vis-a-vis de grefierii informaticieni fără a exista o stare de discriminare.
Așa fiind, se constată că instanța de fond a apreciat în mod just referitor la aplicabilitatea art.14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale faptul că acesta nu interzice legiuitorului național posibilitatea de a reglementa în mod diferențiat situațiile juridice diferite ale persoanelor angajate la aceeași unitate.
Așa fiind, se va respinge recursul declarat și se va menține ca legală și temeinică hotărârea atacată considerând că diferențierea de salarizare se bazează pe criterii obiective constând în condițiile specifice prevăzute pentru ocuparea unei funcții, natura funcției, atribuțiile și responsabilitățile acesteia, vechimea, fără a exista o stare de discriminare, nefiind în situații identice reclamanții grefieri și grefierii specialiști IT.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții, B, și, toți cu domciliul ales în tg-M,-, județul M, împotriva sentinței civile nr.794/4 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Mureș, Secția civilă, în dosar nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 25 noiembrie 2009.
PRESEDINTE JUDECĂTORI: Nemenționat
-
GREFIER
Red.
Tehnored.
31 exp.
21.12.2009.
Jud.fondM.-
Asist.jud.-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
