Drepturi bănești. Jurisprudență.
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA
HOTĂRÂRE Nr. 6
Ședința publică de la 09 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Lucian Bunea
JUDECĂTOR 2: Marin Panduru Antoaneta Popa
Asistent Judiciar - -
Asistent Judiciar
Grefier
Pe rol judecarea acțiunii formulată de reclamanții, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL CRAIOVA, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, TRIBUNALUL DOLJ, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns consilier juridic pentru pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, lipsind reclamanții și pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, TRIBUNALUL DOLJ, CURTEA DE APEL CRAIOVA și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat, se acordă cuvântul părții prezente pentru a pune concluzii.
Consilier juridic solicită în principal admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, iar pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată
CURTEA
Asupra acțiunii de față.
Reclamanții, au chemat în judecată pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL CRAIOVA, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, TRIBUNALUL DOLJ arătând următoarele:
Ca detin funcția de grefier-arhivar la Judecătoria Craiova și considera că exista discriminare în raport cu grefierii, grefierii statisticieni și grefierii documentariști cu studii medii în ceea ce privește coeficienții de multiplicare ce se aplică acestora din urmă.
Astfel, începând cu luna ianuarie 2007 legea specială de salarizare aplicabilă personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești este nr.OG8/2007, ordonanță care a fost aprobată cu modificări prin Legea nr.247/2007.
La art.3 alin.1 din nr.OG8/2007 se prevede că " de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești se stabilesc pe baza valorii de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare, pe grade sau trepte profesionale,în raport de funcția deținută,de nivelul studiilor, de vechimea în specialitate, precum și de nivelul instanței sau al parchetului".
Potrivit art.3 al.4 din același act normativ coeficienții de multiplicare pentru stabilirea salariilor de bază sunt prevăzuți la lit.A din Anexele nr.Ia,Ib și Ic.
Potrivit art.3 al.1 din legea nr.567/2004 cu modificările și completările ulterioare "Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești este format din: grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari și grefieri registratori"
Începând cu data intrării în vigoare a Legii nr.567/2004, potrivit art91, există o singură categorie de grefieri, care îndeplinesc funcții diferite: grefieri de ședință, grefieri arhivari, grefieri registratori.
Art.6 al.2 din Codul Muncii consacră pentru toți salariații principiul că pentru muncă egală și pregătire profesională să fie retribuiți în mod egal, principiu ce se regăsește în dispoz. art.23 din declarația Universală a Drepturilor Omului.
Se apreciază că dispozițiile art.3 al.1 și 4 din nr.OG8/2007 cu modificările și completările ulterioare sunt contrare acestor principii în măsura în care se face distincție în privința coeficienților de multiplicare aplicabili grefierilor pe de parte și grefierilor arhivari pe de altă parte.
Prin urmare, personalul auxiliar de specialitate format din grefieri arhivari este tratat inegal din punct de vedere al salarizării, discriminat fără un criteriu obiectiv și rațional, motiv pentru care se solicită admiterea acțiunii, așa cum a fost formulată.
Cu privire la aspectul atribuțiilor concrete de serviciu ale grefierilor se arata că legiuitorul nu a făcut nici diferențiere de salarizare între grefierii cu studii medii, indiferent dacă aceștia se numesc grefieri de ședință, grefieri statisticieni sau grefieri documentariști( anexele nr.1 la OG Nr.8/2007), deși în mod evident există atribuții diferite. Această diferențiere s-a făcut numai față de grefierii arhivari și cei registratori.
Se arată că există discriminare, prin neacordarea coeficientului de salarizare aferent corpului profesional al grefierilor cu studii medii,întrucât conform Directivei 200/EC/78 privind crearea cadrului general în favoarea tratamentului egal privind ocuparea forței de muncă și condițiile de angajare în vederea definirii și constatării discriminării directe, tratamentul diferențiat trebuie analizat prin prisma unor persoane aflate în situații doar comparabile și nu neapărat în situații chiar similare, de remarcat fiind faptul că deși reclamanții au fost scoși din cadrul personalului conex ( prin Legea nr. 567/2004) și încadrați în corpul grefierilor cu studii medii, totuși prin nr.OG8/2007, salarizarea grefierilor arhivari și registratori a fost lăsată în continuare la nivelul personalului conex, făcându-se astfel o discriminare evidentă în cadrul corpului grefierilor cu studii medii, astfel din moment ce reclamanții sunt într-o situație identică ci nu doar comparabilă cu restul grefierilor cu studii medii, rezultă că reclamanții nu pot fi tratați diferit, în mod discriminatoriu față de restul personalului.
Ministerul Justiției, prin întâmpinarea depusa precizează in esența următoarele:
Ca dispozițiile art. 2 alin.1 si 2 si ale art. 27 din OG nr. 137/2000, au fost declarate neconstituționale.
Diferența de salarizare aplicata nu este arbitrara, ci are la baza criterii obiective privind pregătirea profesionala diferita, specializata, precum si atribuțiile de serviciu concrete ale diferitelor categorii de personal auxiliar.
Ca funcția de grefier nu este identica cu cea de grefier arhivar ori cu cea de grefier informatician sub aspectul naturii funcției, complexității atribuțiilor, elemente care determina si o salarizare diferita a acestor categorii.
DGFP D pentru MEF, prin întâmpinarea depusa a arătat in principiu următoarele:
Pe cale de excepție a invocat lipsa calității procesuale pasive, motivat pe faptul ca intre reclamanți si parata nu exista raporturi juridice de munca, angajatorul fiind Ministerul Justiției.
Pe fond a invocat prevederile Deciziei nr. 819/2008 a Curții Constituționale, precum si faptul ca diferența de salarizare aplicata are la baza criterii obiective privind pregătirea profesionala diferita, specializata, precum si atribuțiile de serviciu concrete ale diferitelor categorii de personal.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța retine următoarele:
Potrivit art. 3(1) din OG 8/2007, salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea se stabilesc pe baza valorii de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare, pe grade sau trepte profesionale, în raport de funcția deținută, de nivelul studiilor, de vechimea în specialitate, precum și de nivelul instanței sau al parchetului.
In anexele la actul normativ precizat s-au prevăzut coeficienții de multiplicare aplicabili la valoarea de referința sectoriala in valori diferite, in raport grad/treapta, nivelul studiilor si funcția deținuta.
Funcțiile sunt cele prevăzute de 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate si anume: grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari, informaticieni si registratori.
Legiuitorul a stabilit in cadrul categoriei, in mod general numita personal auxiliar de specialitate, o diversitate de funcții, având in vedere multitudinea atribuțiilor de serviciu care corespund fiecărei funcții in parte, precum si pregătirii profesionale cerute in raport de funcțiile respective.
Condițiile de studiu cerute in raport de funcția respectiva sunt cele prevăzute in 567/2004, in timp ce atribuțiile de serviciu aferente funcțiilor sunt cele prevăzute in Regulamentul de ordine interioara al instanțelor judecătorești.
o politica de competente diversa sub aspectul atribuțiilor si pregătirii necesare, legiuitorul a stabilit si o politica de salarizare graduala aferenta funcțiilor stabilite.
Potrivit art. 27 al 1 din OG nr. 137/2000 republicată, persona care se consideră discriminată poate formula, în fața instanței de judecată, o cerere pentru acordarea de despăgubiri și restabilirea situației anterioare discriminării.
Potrivi dispozițiilor art. 2 alin.(1) din OG nr. 137/2000, "prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice".
Potrivit art. 2 alin. 3 din OG nr. 137/2000 republicată, sunt discriminatorii prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1), față de alte persoane, în afara cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate și necesare.
Reclamanți au susținut, în esență, faptul că există două situații comparabile, tratate juridic diferit, fără nici o justificare obiectivă.
La analiza unei cereri în despăgubiri întemeiate pe ideea de discriminare, judecătorul trebuie să verifice dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: (1) existența unui tratament diferențiat între situații comparabile sau analoage manifestat prin deosebire, excludere, restricție sau preferință, (2) existența unui criteriu de discriminare, potrivit art. 2 alin. 1 din OG nr. 137/2000, (3) tratamentul diferențiat trebuie să aibă drept scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate a unui drept recunoscut de lege, (4) tratamentul diferențiat să nu fie justificat obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop să nu fie adecvate și necesare.
Examinând cererea de chemare în judecată prin prisma condițiilor expuse mai sus, Curtea constată că situațiile invocate de reclamanți nu sunt comparabile, cu atât mai puțin analoage, fiind diferite sub aspectul complexității atribuțiilor de serviciu exercitate efectiv si sub aspectul condițiilor de studii cerute de lege pentru funcțiile respective.
Prin urmare modul de organizare a muncii stabilirea atribuțiilor sunt prerogative exclusive ale angajatorului, care va organiza munca salariaților în funcție de experiența, eficiența și pregătirea profesională a acestora.
Pe de alta parte, se retin si considerentele, cuprinse in Decizia nr. 819/2008 a Curtii Constitutionale, potrivit cu care, referitor la prevederile art.1, art.2 alin.3 si art. 27 alin. 1 din OUG nr. 137/2000 se arata: " un asemenea inteles al dispozitiilor ordonantei, prin care se confera instantelor judecatoresti competenta de a desfiinta norme juridice instituite prin lege si de a crea in locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse in alte acte normative, este evident neconstitutional, intrucat incalca principiul separatiei puterilor in stat.
Ca atare, Curtea Constitutionala a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile respective sunt neconstitutionale in masura in care din acestea s-ar desprinde intelesul ca instantele judecatoresti au competenta sa anuleze ori sa refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerand ca sunt discriminatorii si sa le inlocuiasca cu norme create pe cale judiciara sau cu prvederi cuprinse in alte acte normative.
In ceea ce priveste calitatea procesuala pasiva a Ministerului Economiei si Finantelor se constata ca drepturile salariale sunt grefate pe existenta raporturilor de functie nascute intre angajator si salariat. Ori intre reclamanti si parata MEF nu exista astfel de raporturi, situatie in care instanta constata ca aceasta nu are calitate procesuala pasiva, exceptia fiind intemeiata.
In consecinta, in raport de cele mai sus aratate, instanta va respinge actiunea formulata de reclamanti.
Opinia asistentilor judiciari este conforma cu hotararea si considerentele acesteia.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge acțiunea formulată de reclamanții, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL CRAIOVA, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, TRIBUNALUL DOLJ, având ca obiect drepturi bănești.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 09 2008.
- - - -
Asistent Judiciar - -
Asistent Judiciar
Grefier -
Red. Jud.07.10.2008
Tehn./Ex.13
Președinte:Lucian BuneaJudecători:Lucian Bunea, Marin Panduru Antoaneta Popa
