Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 2042/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA
DECIZIE Nr. 2042
Ședința din Camera de Consiliu din data de 02 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Corneliu Maria
JUDECĂTOR 2: Dorina Stoichin
JUDECĂTOR 3: Florica Diaconescu
Grefier - -
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică din data de 19.martie 2008, privind recursurile declarate de recurenții pârâți MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMOEI ȘI FINANȚELOR și G PENTRU MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, împotriva sentinței civile nr.1456 din 11.09.2007, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, )., CURTEA DE APEL CRAIOVA și TRIBUNALUL GORJ, având ca obiect drepturi bănești.
Procedura este legal îndeplinită.
Dezbaterile și concluziile părților în cauza de față, au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 19 martie 2008, care face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA
Asupra recursurilor de față.
Prin sentința nr. 1456 din 11.09.2007, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr- s-a admis în parte acțiunea, formulată de petentii, (), împotriva intimaților Curtea de Apel Craiova, Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor Publice, și Tribunalul Gorj.
S-a dispus obligarea intimaților la plata către petenti a drepturilor banesti reprezentand sporul de stabilitate in raport de vechimea in magistratura pentru perioada 01.10.2004-30.04.2007, astfel: - 1557 lei, () -2899 lei, - 827 lei, sume ce au fost actualizate cu indicele de inflatie la 30.04.2007, urmand sa fie actualizate la data platii efective.
S-a respins cererea pentru petentii, si.
S-a dispus obligarea intimatei Tribunalul Gorj să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale petentilor, () si prin evidentierea acordarii procentuale a sporului de stabilitate.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut:
Referitor la capătul de cerere având ca obiect acordarea sporului de stabilitate sau fidelitate în raport cu vechimea continuă în magistratură, instanța a reținut că petentii sunt judecători la Tribunalul Gorj. Petentii au indeplinit urmatoarele functii anterior: (), avocat 09.10.1995-15.02.1996, avocat 01.04.1997-01.02.1998, 01.08.1991-01.03.1992-jurist novus, 09.03.1992-01.09.1994 avocat, 15.04.1997-19.04.2006-avocat, 01.07.2002-05.05.2006- avocat, 01.01.1988-18.06.1990-jurisconsult, 01.08.1970-11.11.1970 procuror, 11.11.1970-21.12.1972-secretar primaria N, 01.01.1973-01.01.1975- consilier juridic, 01.03.1977-31.03.1977-consilier juridic.
Sporul de stabilitate în magistratură a fost instituit prin art 5 din Legea 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești care are următorul conținut: magistrații beneficiază de un spor de stabilitate în magistratura în raport cu vechimea efectivă în funcția de magistrat, calculat la salariul de baza, după cum urmează:
- de la 5 la 10 ani - 10%;
- de la 10 la 20 de ani - 15%;
- peste 20 de ani - 20%.
Prin Ordonanța nr. 83 din 29 august 2000 pentru modificarea și completarea <LLNK 11996 50 11 201 0 17>Legii nr. 50/1996privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești articolul 5 primit următorul cuprins:" magistrații beneficiază de un adaos la indemnizația de încadrare lunară, în raport cu vechimea efectivă în funcțiile prevăzute la art. 42 și <LLNK 11992 92 11 202 43 37>art. 43 alin. 2 din Legea nr. 92/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, calculat în procente la indemnizația bruta de încadrare "
Potrivit art. 86 din Legea 303/2004(în vigoare la data pronunțării hotărârii), constituie vechime în magistratura perioada în care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) sau magistratul-asistent a îndeplinit funcțiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, magistrat-asistent, auditor de justiție, judecător financiar, judecător financiar inspector, procuror financiar și consilier în secția jurisdicțională a Curții de Conturi, grefier cu studii superioare juridice sau personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), precum și perioada în care a fost avocat, notar, asistent judiciar, jurisconsult, consilier juridic sau a îndeplinit funcții de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului, Curții Constituționale, Avocatului Poporului, Curții de Conturi sau al Consiliului Legislativ.
Art. 104 din aceeași lege precizează expres că judecătorii și procurorii în funcție, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) care au beneficiat de vechime în magistratura potrivit <LLNK 11992 92 11 201 0 17>Legii nr. 92/1992pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările și completările ulterioare, isi păstrează aceasta vechime.
Dar, conform art. 44 alin.1 din Legea 92/1992(forma actualizată până la 01.07.2003) constituie vechime în magistratura perioada în care o persoana a îndeplinit funcțiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică în Ministerul Justiției, în Institutul Național al Magistraturii, judecător la Curtea Constituțională, judecător financiar ori procuror financiar la Curtea de Conturi, magistrat-asistent la Curtea Suprema de Justiție, la Curtea Constituțională sau la Curtea de Conturi, funcții de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat sau departamentale, în laboratoarele de expertize criminalistice, în Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Romane, funcții didactice în învățământul superior juridic, funcția de ministru al justiției, secretar de stat ori de secretar general și secretar general adjunct în Ministerul Justiției, funcții de specialitate juridică în instituția Avocatul Poporului, notar, avocat, jurisconsult sau consilier juridic. Perioada în care o persoana a avut calitatea de auditor de justiție constituie vechime în magistratura, în condițiile prevăzute la art. 78 alin. 3.
Totodată, prin Hotărârea CSM nr. 122 din 30 martie 2005 se stabilește că vechimea continuă în magistratură prev, de art.80 alin.1 din Legea 303/2004 privind statutul magistraților-devenit art. 81 alin.3 după modificare-constituie perioada în care magistratul sau persoana asimilată acestuia a îndeplinit funcțiile prev. de art. 85 din lege (devenit art. 86 după modificarea operată prin Legea 247/2005), în mod neîntrerupt, în ultimii 20 de ani înainte de data pensionării sau eliberării din funcție pentru alte motive neimputabile.
Coroborând dispozițiile legale amintite mai sus cu prevederile art.16 alin.1 din Constituția României, art.14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 7 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art 26 din Pactul Internațional cu privire la drepturile civile și politice ratificat de România prin Decretul 212/1974 publicat în BO 146/1974 care reglementează principiul nediscriminării și cel al egalității în drepturi, instanța constată că petenta are vechime continuă în magistratură, fiind astfel îndreptățită la acordarea sporului de stabilitate.
Având în vedere concluziile raportului de expertiză, instanța a obligat intimații la plata către petenti a sporului de stabilitate pentru perioada 01.10.2004-30.04.2007 astfel: -1557 lei, -2899 lei, -827 lei, sume ce au fost actualizate cu indicele de inflatie la 30.04.2007, urmand a fi actualizate la data platii efective.
De asemenea instanta a constatat ca in conformitate cu concluziile expertizei contabile efectuata in cauza pentru trei dintre petenti respectiv, intimatii au calculat corect drepturile banesti astfel incat nu sunt diferente neplatite.
La pronunțarea acestei soluții instanța a avut în vedere și mențiunile din carnetul de muncă (filele nr. 5-47).
Intimatul Tribunalul Gorja fost obligat să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale petitionarilor prin evidentierea acordarii procentuale a sporului de stabilitate.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor- Direcția Generală a Finanțelor Publice
Recurentul Ministerul Justiției a criticat pentru nelegalitate sentința pronunțată, invocând prevederile art. 304 pct.9 din pr.civilă și a susținut în esență următoarele:
Sporul de stabilitate în magistratură a fost instituit prin art. 5 din Lg. nr.50/1996 și s-a acordat în raport de vechimea efectivă în funcția de magistrat.
Arată că prin nr.OG 83/2000 a fost modificat art.5 din Lg. nr.50/1996 în sensul că în raport cu vechimea efectivă în funcțiile prevăzute la art. 42 și art.43 alin.2 din Lg. 92/1992, magistrații beneficiază de un adaos la indemnizația de încadrare lunară, iar din ianuarie 2003, prin intrarea în vigoare a OUG nr.177/2002 s-a prevăzut în art.4 că" magistrații beneficiază, în raport cu vechimea efectivă în funcțiile de judecător, procuror, magistrat asistent la Curtea Supremă de Justiție sau personal asimilat magistraților, de o majorare a indemnizației.
Recurentul invocă și dispozițiile art.85 din Lg. 303/2004 enunțând textul de lege care statuează asupra vechimii în magistratură și concluzionează că intimații-reclamanți au îndeplinit alte funcții decât cele prevăzute în art. 4 din OUG nr. 177/2002 făcând confuzie între" vechimea în magistratură" și " vechimea în funcțiile prevăzute expres și limitativ prev. de art.4 din OUG nr. 177/2002.
Arată, de asemenea, că legiuitorul a înțeles că din multitudinea de funcții ce constituie vechime în magistratură, să se acorde un spor suplimentar doar pentru anumite funcții enumerate limitativ la art.4 din OUG nr. 177/2002.
Recurentul arată și că Hotărârea CSM nr. 122/30.03.2005 avută în vedere de instanța de fond, esta dată în aplicarea art. 80 al.1 din Lg. 303/2004 și nu a art. 4 din OUG nr. 27/2006, nefiind aplicabilă în speța de față.
Recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor prin D: - Gas usținut pe excepție, că nu are calitate procesuală pasivă în cauză, deoarece Ministerul nu trebuie confundat cu Statul Român și nici cu bugetul de stat, rolul acestuia fiind de a elabora proiectul bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget, cu respectarea procedurilor din Legea nr.72/1996 și Legea nr. 500/2002.
Arată că Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate aloca și vira aleatoriu fonduri pentru plata anumitor sume de bani, chiar dacă ar fi obligat prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile deoarece, aceste sume nu pot fi solicitate decât de ordonatorul principal de credite prin inițierea unei proceduri de rectificare bugetară, respectiv de către Ministerul Justiției și arată că în acest sens s-a pronunțat Curtea de Apel Timișoara prin dec. nr. 399/08.07.2004, republicată, reținând că lipsa fondurilor nu se poate datora faptei MEF și a respins acțiunea față de acesta.
Analizând legalitatea sentinței recurate în raport de motivele invocate, prin prisma dispozițiilor art. 304 pct.9 și art.3041, văzând actele și lucrările dosarului, se apreciază că recursurile sunt nefondate, din următoarele considerente:
Sporul de stabilitate în magistratură a fost instituit într-adevăr prin art.5 din Lg. 50/1996, iar acordarea acestuia s-a făcut în raport de vechimea efectivă în funcția de magistrat.
Prin art.44 al. 1 din Legea 92/1992 s-a statuat că vechimea în magistratură o reprezintă perioada în care persoana a îndeplinit funțiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică în Ministerul Justiției în Institutul Național de Magistratură, judecător la Curtea Constituțională, judecător și procuror financiar la Curtea de Conturi avocat sau magistrat asistent la Curtea Supremă de Justiție, la Curtea Constituțională sau la Curtea de Conturi, funcții de specialitate juridică, în fostele arbitraje de stat sau departamente, în laboratoarele de expertize criminalistice, în Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române, funcție didactică în învățământul superior.
Prin art. 42 și art.43 din legea 92/1992, s-a statuat asupra " calității de magistrat " prin nr.OG83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996 s-a stipulat că magistrații beneficiază de un adaos la indemnizația de încadrare lunară, în raport cu vechimea efectivă în funcțiile prevăzute la art.42 și art. 43 al.2 din Legea nr.92/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Prin Legea nr. 303/2004 s-a statuat că vechimea în magistratură este reprezentată de perioada în care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 al.1 sau magistratul-asistent care a îndeplinit funcțiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, magistrat asistent, auditor de justiție, judecător financiar, judecător financiar inspector, procuror financiar și consilier în secția jurisdicțională a Curții de Conturi, grefier cu studii superioare juridice sau personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 al. 1 precum și perioada în care a fost avocat, notar, asistent judiciar, jurisconsult, consilier juridic care a îndeplinit funcții de specialitate juridică în aparatul Parlamentului Administrației Prezidențiale, Guvernului, Curții Constituționale, Avocatului Poporului, Curții de Conturi sau Consiliul Legislativ.
În art.104 din Legea nr. 303/2004 se arată că judecătorii și procurorii în funcție, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut de art.87 alin.1 care au beneficiat de vechimea în magistratură potrivit Legii nr. 92/1992, republicată își păstrează această vechime, iar în raport de art.44 al.1 din legea 92/1992, republicată constituie vechime în magistratură și funcțiile de natura celor avute de reclamanții în cauză, cum ar fi avocat, jurisconsult, notar sau consilier juridic.
Prin Hotărârea CSM nr. 1122 din 30 martie 2005 s-a stabilit că vechimea continuă în magistratură prevăzută de art.80 alin.1 din Legea 303/2004 este reprezentată de perioada în care magistratul sau persoana asimilată acestuia îndeplinit funcțiile prevăzute în art. 85 din lege (art.86, după modificarea prin legea nr. 247/2005) în mod neîntrerupt, în ultimii 20 de ani înainte de data pensionării sau eliberării din funcție pentru motive neimputabile.
Este adevărat că Hotărârea CSM nr. 122/2005 vizează în esență, modul d ecalcul al vechimii în raport cu care se acordă indemnizația egală cu 7 indemnizații de încadrare brute, conform Legii nr. 303/2004, însă aceasta se referă la vechimea continuă în magistratură, reprezentată de perioada în care magistratul sau persoana asimilată acestuia a îndeplinit funcțiile prevăzute de art. 86) fost art.85) din legea nr. 303/2004.
Interpretarea dată de Ministerul Justiției, în sensul că legiuitorul ar fi înțeles că, "din multitudinea de funcții ce constituie vechime în magistratură, să se acorde un spor suplimentardoar pentru anumite funcții ",deținute anterior presupune instituirea unui criteriu de salarizare discriminatoriu, aplicat persoanelor care deși fac parte din aceeași categorie socio-profesională, au același statut, aceleași obligații, să fie tratate în mod diferit în raport de un criteriu ce nu are nici o justificare obiectivă într-un stat de drept, cum ar fi acela al funcțiilor de natură juridică deținute anterior.
Acest fapt contravine legislației interne și comunitare în materie de antidiscriminare, respectiv art.16 al.1 din Constituția României, art.27 al.1 din nr.OG 137/ 2000, art.14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art.1 din Protocolul la Convenție.
Potrivit art. 11 și 20 din Constituția României, exercitarea drepturilor și libertăților recunoscute de Convenția Europeană a Drepturilor Omului trebuie să fie asigurate fără nici o deosebire bazată, în special pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine socială, apartenență la o minoritate națională, avere naștere sauorice altă situație.
În speță, a acorda drepturi salariale în mod diferențiat pe criteriul naturii funcțiilor avute anterior, deși intimații-reclamanți au același statut-de magistrați-și au deținut anterior funcții juridice-avocat, consilier juridic, jurisconsult- ca și magistrații cărora li se acordă sporul de stabilitate - judecători, procurori, magistrați asistenți de la ÎCCJ etc.- reprezintă un criteriu discriminatoriu care nu are o justificare obiectivă.
Situația poate fi analizată prin comparație cu criteriile de acordare a sporului pentru vechimea în muncă, spor care se acordă pentru activitatea desfășurată în raport de anii efectiv lucrați, fără nici o discriminare pentru toți lucrătorii( salariați, funcționari publici etc.), diferențierea fiind justificată obiectiv doar în raport de perioada lucrată, iar nu în raport de natura locului dem uncă.
În același fel trebuie privit și "adaosul la indemnizația de încadrare lunară" ( " majorarea indemnizației" - care nu poartă denumirea expresă de " spor de fidelitate " - ce se acordă magistraților care au acest statut și care au desfășurat activități, efective în munca juridică, perioadele în care au desfășurat aceste activități, reprezentând, potrivit legii, vechime efectivă în magistratură și în consecință aceasta trebuie valorificată și avută în vedere la acordarea drepturilor aferente funcției de magistrat, fără nici o discriminare, singurul criteriu obiectiv și justificat fiind acela al anilor lucrați în funcția de judecător și funcții juridice care constituie vechime în magistratură.
Cât privește recursul formulat de Ministerul Economiei și Finanțelor, Curtea reține că, potrivit Legii nr. 500/2002 și HG nr. 208/2005, acesta coordonează acțiunile care sunt responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, cum ar fi pregătirea proiectelor legilor anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual execuție.
Cum rolul MEF este de răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și elaborarea proiectelor de rectificare a acestor bugete, calitatea procesuală pasivă se justifică având în vedere și dispozițiile art.1 din OG nr. 22/2002, aprobată prin Legea nr.288/2002, potrivit cu care, executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice în temeiul titlurilor executorii, se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă.
În consecință, pentru asigurarea plății acestor drepturi este necesar ca recurentul MEF să aloce fondurile necesare achitării către Ministerul Justiției.
În considerarea celor expuse, în conformitate cu dispoz. art. 312 al.1, recursurile vor fi respinse, iar sentința va fi menținută ca legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de recurenții pârâți MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMOEI ȘI FINANȚELOR și G PENTRU MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, împotriva sentinței civile nr.1456 din 11.09.2007, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, )., CURTEA DE APEL CRAIOVA și TRIBUNALUL GORJ.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 09 aprilie 2008.
- - - -
Grefier
- -
Red. Jud.Fl.
Tehn./Ex.2/08.05.2008
/ și
Cu opinie separată
Cu opinie separată
În sensul admiterii recursului
Analizând criticile formulate, in raport de motivele de recurs invocate, văzând apărările expuse de intimata, actele si lucrările dosarului, in temeiul art. 304 pct. 5 si 9, art.3041din pr. civila, se apreciază ca recursul este fondat, criticile fiind, in parte întemeiate, din următoarele considerente:
Prin acțiune, reclamanții în calitatea de judecători la Judecătoria Novaci și în decursul carierei profesionale au îndeplinit funcții de jurisconsult, avocat consilier juridic, notar,respectiv auditor de justiție.
Recursurile pârâților sunt fondate pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Potrivit art. 4(1) din Ordonanța de urgență nr. 177 din - privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, agistrații beneficiază, în raport cu vechimea efectivă în funcțiile de judecător, procuror, magistrat-asistent la Curtea Supremă de Justiție sau de personal asimilat magistraților, de o majorare a indemnizației stabilite potrivit art. 3 alin. (2), calculată în procente la indemnizația brută -
Potrivit art. 4(1) din Ordonanța de urgență nr. 27 din - privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției udecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți beneficiază, în raport cu vechimea numai în funcțiile de judecător, procuror, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție sau de personal asimilat judecătorilor și procurorilor, de o majorare a indemnizației stabilite potrivit art. 3 alin. (1), calculată în procente la indemnizația de încadrare brută lunară -
Reglementarea modului în care se stabilește acordarea majorării indemnizației este clară în sensul că acesta se acordă numai în raport de vechimea efectivă în funcțiile expres și limitativ enumerate de lege. Funcțiile de consilier juridic/jurisconsult, avocat sau notar nu se regăsesc printre funcțiile care îndreptățesc magistrații la obținerea majorării indemnizației.
Persoanele care au îndeplinit funcțiile de consilier juridic/jurisconsult, avocat sau notar nu pot fi considerate nici personal asimilat judecătorilor sau procurorilor, întrucât potrivit art. 87 (1) din Legea nr. 303/2004 este asimilat judecătorilor pe durata îndeplinirii funcției, personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiției, din Ministerul Public, din Consiliul Superior al Magistraturii, din Institutul Național de și din Institutul Național al Magistraturii și procurorilor în ceea ce privește drepturile și îndatoririle. Prin urmare, legiuitorul nu a înțeles să includă în categoria personalului asimilat judecătorilor și persoanele care îndeplinesc sau au îndeplinit funcțiile de consilier juridic/jurisconsult, avocat sau notar.
Pentru considerentele expuse anterior, este neîntemeiată cererea reclamanților privind recunoașterea perioadelor în care au îndeplinit funcțiile de consilier juridic/jurisconsult, avocat sau notar ca vechime ce se ia în calcul la acordarea majorării indemnizației de încadrare. În consecință, sunt neîntemeiate și cererile privind calculul și plata sumelor reprezentând majorarea indemnizației și modificarea carnetelor de muncă.
Asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, constatând că între reclamanți și această instituție nu există raporturi juridice de muncă, instanța apreciază întemeiată excepția și o va admite, cu consecința respingerii acțiunii față de acest pârât.
Având în vedere aceste considerente opinia separată este în sensul admiterii recursurilor, modificarea sentinței și pe fond respingerea acțiunii formulată de către reclamanți.
Judecător
-
Președinte:Corneliu MariaJudecători:Corneliu Maria, Dorina Stoichin, Florica Diaconescu
