Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 224/2009. Curtea de Apel Brasov

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECTIA CIVIL ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,

DE CONFLICTE DE MUNC ȘI ASIGURRI SOCIALE

DECIZIA CIVIL Nr. 224/

Ședința public din 3 martie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Dorina Rizea

Judector - -

Judector - -

Grefier șef secție

Pentru astzi a fost amânat pronunțarea asupra recursului declarat de reclamantele, împotriva sentinței civile nr. 1489/s din 9 octombrie 2008 pronunțat de Tribunalul Brașov în dosarul civil nr-.

La apelul nominal fcut în ședința public, se constat lipsa prților.

Procedura legal îndeplinit.

S-a fcut referatul cauzei de ctre grefier, dup care:

Dezbaterile în cauza de faț au avut loc în cadrul ședinței de judecat din 10.02.2009, când prțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședinț din acea zi, care face parte integrant din prezenta decizie.

Instanța, în vederea deliberrii și pentru a da posibilitatea prților s depun la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea la 17.02.2009, apoi, în vederea deliberrii la data de 24.02.2009, apoi la data de 03.03.2009.

CURTEA

Asupra recursului civil de faț.

Constat c prin sentința civil nr. 1489/09.10.2008 Tribunalul Brașova respins excepțiile de necompetenț material și lipsei capacitții procesuale pasive a MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR; a respins acțiunea civil formulat de ctre reclamantele, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNG ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, PARCHETUL DE PE LÂNG CURTEA DE APEL BRAȘOV, PARCHETUL DE PE LÂNG TRIBUNALUL BRAȘOV și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin

Prima instanț a reținut c cererea de faț vizeaz drepturi de asigurri sociale reglementate distinct de cele salariale conform OUG27/2006, astfel c în speț sunt aplicabile normele de competenț stabilite în art 156 din Legea nr.19/2000 și nu cele din OUG nr.75/2008, urmând a fi respins excepția de necompetenț.

Calitatea procesual a Ministerului Economiei și Finanțelor se justific, datorit necesitții alocrii fondurilor pentru plata drepturilor, potrivit prevederilor relative la atribuțiile ce- revine ca rspunztor de elaborarea proiectelor de buget, conform Legii nr.500/2002.

Pe fond, instanța constat netemeinicia cererii de chemare în judecat, pe care va respinge ca atare.

Conform art. 4 al. 3 din OUG nr.27/2006, indemnizația de încadrare se ia în calcul la stabilirea pensiilor și a altor drepturi de asigurri sociale, la stabilirea, recalcularea și actualizarea pensiei de serviciu, precum și a oricror alte drepturi ce se determin pe baza veniturilor salariale ale procurorilor.

Art. 2 din nr.OUG158/2005 prevede acordarea de concedii medicale și indemnizații pentru maternitate și concedii medicale și indemnizații de risc maternal, pentru ca la art. 10 al. 1 al aceleași ordonanțe s se stabileasc aza de calcul a indemnizațiilor prevzute la art. 2 ca fiind media veniturilor lunare din ultimele 6 luni ale celor 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, pân la limita a 12 salarii minime brute pe țar lunar, pe baza crora se calculeaz contribuția pentru concedii și indemnizații.

Prin art. 23 este stabilit dreptul la concedii pentru sarcin și luzie, pe o perioad de 126 de zile calendaristice, perioad în care se beneficiaz de indemnizație de maternitate în cuantumul brut lunar de 85% din baza de calcul stabilit conform art. 10, ndemnizația ce se suport integral din bugetul Fondului național unic de asigurri sociale de sntate.

Art. 31 stabilește dreptul la concediul de risc maternal acordat în condițiile Ordonanței de urgenț a Guvernului nr. 96/2003 privind protecția maternitții la locurile de munc, aprobat cu modificri și completri prin Legea nr. 25/2004 și indemnizație de risc maternal care se suport integral din bugetul Fondului național unic de asigurri sociale de sntate, cuantumul acesteia fiind de 75% din baza de calcul stabilit legal.

Reclamantele s-au aflat în concedii de maternitate respectiv risc maternal, în cursul anului 2007, beneficiind de indemnizațiile specifice conform acestei ordonanțe.

Odat cu modificarea prevederilor în materie, legiuitorul a plafonat baza de calcul a indemnizațiilor la 12 salarii minime brute înțelegând astfel s instituie o nou modalitate de calcul.

Nu se poate reține form de discriminare în raport cu alți salariați din sistem, în condițiile în care legislația este diferit și în care nici nu rezult c indemnizațiile acordate anterior plafonrii s-au înscris peste aceste limite.

Curtea Constituțional s- pronunțat prin Deciziile nr.819, 820, 821 din 03 iulie 2008 în sensul c instanțele judectorești nu au competența s anuleze ori s refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând c sunt discriminatorii, și s le înlocuiasc cu norme create pe cale judiciar sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative și nu mai pot acorda drepturi neprevzute de lege, doar în baza prevederilor nr.OG137/2000 privind discriminarea, în caz contrar substituindu-se puterii legislative.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamantele.

În dezvoltarea motivelor de recurs se arat c în mod greșit instanța a respins cererea considerând c nu este posibil analizarea discriminrii, datorit deciziilor Curții Constituționale atâta timp cât din prevederile art. 16 alin. 1 din Constituție și din jurisprudența CEDO rezult c este posibil constatarea existenței unei discriminri.

În continuarea motivrii se invoc dispozițiile art. 14, art. 1 din Protocolul 12 din Convenția European a Drepturilor Omului precum și jurisprudența Curții Europene relativ la discriminare, art. 7 din Declarația Universal a Drepturilor Omului, art. 26 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, art. 2 alin. 2 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, art. 6 din Carta european privind statutul judectorilor, toate relaționate la dispozițiile art. 20 alin. 1 din Constituția României.

De asemenea se invoc Hotrârea nr. 298/2008 a CNCD prin care s-a constatat c dispozițiile OUG nr. 158/2005 sunt discriminatorii.

Intimații au depus întâmpinri solicitând respingerea recursului.

Examinând cauza, prin prisma motivelor invocate, curtea constat c acesta este fondat în parte.

În ceea ce privește existența discriminrii.

Prin decizia nr. 819/2008, și alte decizii identice, Curtea Constituțional a considerat c prevederile art. 1, art. 2 alin. 3 și art. 27 alin. 1 din OUG nr. 137/2000 sunt neconstituționale în msura în care din acestea se desprinde înțelesul c instanțele judectorești au competența s anuleze ori s refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând c sunt discriminatorii, și s le înlocuiasc cu norme create pe cale judiciar sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.

Or, în speța de faț, cel care a constatat c dispozițiile OUG nr. 158/2005 sunt discriminatorii a fost Consiliul Național pentru Combaterea Discriminrii, așa cum rezult din Hotrârea nr. 298/2008 a CNCD, hotrâre care confirm considerentele avute în vedere în Hotrârea nr. 422/2007 și nr. 241/2007, acestea din urm referindu-se la dispozițiile OUG nr. 148/2005. Hotrârea nr. 298/2008 este pronunțat chiar la sesizarea reclamantei.

Așa fiind, nu instanța este cea chemat s anuleze sau s refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, ci luând în considerare hotrârile organului abilitat de lege s se pronunțe asupra existenței discriminrii, va trebui s înlture în concret și nu pentru viitor discriminarea astfel constatat. Aceast înlturare și reparare a discriminrii nu se poate face decât prin aplicarea în continuare a normei cuprinse în actul normativ abrogat prin norma discriminatorie, ceea ce nu echivaleaz nici cu crearea unei norme juridice pe cale judiciar și nici cu aplicarea unor norme cuprinse în alte acte normative,actul normativ pe care s-a bazat soluția fiind cel aplicabil magistraților, emis anterior de legislativ.

Prin Hotrârea nr. 298/2008 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminrii s-a reținut c prevederile cuprinse în nr. OUG 158/2005, așa cum a fost modificat prin OUG nr. 91/2006 privind unele msuri referitoare la asigurrile sociale de stat și asigurrile sociale de sntate, sub aspectul modalitții de tratament a magistraților sunt discriminatorii, nefiind justificate de un scop obiectiv și legitim, recomandându-se Ministerului Muncii, Familiei si Egalitții de Șanse s promoveze un proiect de act normativ care s reglementeze diferit cuantumul indemnizației pentru sarcin și luzie în funcție de latura contributiv a beneficiarilor de indemnizație, principiul contributivitții fiind înscris în dispozițiile generale ale Legii nr. 19/2000.

a mai reținut în hotrâre c "prin aplicarea prevederilor nr.OUG 158/2005 categoria socio - profesional a magistraților a cunoscut o diminuare drastic a veniturilor sale iar prevederile respective nu mai sunt de natur a sprijini familia magistratului, ci, din contra, au un caracter negativ asupra nivelului de trai al acestuia. Îndemnizația pentru creșterea copilului în vârst de pân la doi ani nu își mai îndeplinește funcția declarat de înlocuire a venitului salarial".

Așa cum s-a reținut prin hotrârea sus menționat, prin instituirea unui cuantum unic al indemnizației pentru sarcin și luzie se creeaz o discriminare, înclcându-se art. 14 din Convenția pentru Aprarea Drepturilor Omului și a Libertților Fundamentale, Curtea European a Drepturilor Omului, stabilind în acest sens c "dreptul de a nu fi discriminate, garantat de Convenție este înclcat nu numai atunci când statele trateaz în mod diferit persoane aflate în situații analoge, fr a oferi justificri obiective și rezonabile, dar și atunci când statele omit s trateze diferit, tot fr justificri obiective și rezonabile, persoane aflate în situații diferite, necomparabile". ( cauza Thlimmenos vs. )

Prin omogenizarea modului de acordare a concediului de sarcin și luzie s-a realizat nu o "susținere a familiei", ci o restrângere a sprijinului pentru creșterea copilului din familiile magistraților. cuantumului indemnizației s-ar fi justificat dac toți beneficiarii ei ar fi pltit contribuții egale. Prejudicial material este urmarea discriminrii, întrucât dispozițiile legale

aplicabile in prezent în materia indemnizației pentru sarcin și luzie sau concediu de risc maternal sunt discriminatorii iar situația creat a condus la o diminuare drastic a veniturilor familiei și la lipsa susținerii familiei în asigurarea dezvoltrii și creșterii adecvat a copilului, situație incompatibil cu statutul magistratului.

Este adevrat c prin Deciziile nr. 818/2008, 819/2008 și 820/2008, Curtea Constituțional, a constatat c prevederileart. 27alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000, republicat, sunt neconstituționale, în msura în care din acestea se desprinde înțelesul c instanțele judectorești au competența s anuleze ori s refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând c sunt discriminatorii, și s le înlocuiasc cu norme create pe cale judiciar sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative, îns reglementrile internaționale invocate mai sus au prioritate dac exist neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne. Dar, potrivit art. 148 alin (2) din Constituția României, ca urmare a aderrii României la Uniunea European, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementri comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faț de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.

De asemenea, potrivit art. 20 din Constituția României, dispozițiile constituționale privind drepturile și libertțile cetțenilor vor fi interpretate și aplicate în concordanț cuDeclarația Universal a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care România este parte (alin. 1). Dac exist neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementrile internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile (alin. 2).

Tot raționamentul de mai sus este aplicabil și în ceea ce privește dispozițiile OUG nr. 96/2003 cu modificrile ulterioare.

Având în vedere aceste considerente, pretențiile reclamantelor relative la recalcularea indemnizația pentru concediu de sarcin și luzie, respectiv concediu de risc maternal sunt întemeiate, prin raportare la reglementrile internaționale, respectiv la art. 7 din Declarația Universal a Drepturilor Omului, art. 26 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile si politice, art. 14 din CEDO, art. 1 din Protocolul nr. 12 la CEDO și art. 6 din Carta europeana privind statutul judectorilor, care sunt mai favorabile și prioritare faț de legislația intern.

In ceea ce privește pretențiile reclamantelor la relative la recalcularea indemnizației, prin includerea în aceste venituri și a drepturilor recunoscute ulterior prin hotrâri judectorești, respectiv a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihic de 50% din îndemnizația brut lunar, a majorrilor salariale conform nr.OG 10/2007 și a sporului de vechime, acestea sunt nefondate deoarece, cu excepția sporului de vechime, celelalte drepturi au fost stabilite cu titlu de despgubiri pe temeiul discriminrii, iar nu cu titlu de drepturi salariale, nefiind menționate în carnetul de munc și nefiind pltite în continuare cu titlu de drepturi salariale, nefiind stabilite printr-o lege special ca fiind drepturi salariale, astfel c nu fac parte din categoria veniturilor nete realizate în ultimele 6 luni, respectiv din baza de calcul în funcție de care s se fi putut stabili îndemnizația pentru creșterea copilului.

In ceea ce privește sporul de vechime, acesta este menționat în carnetul de munca al recurentelor și este recunoscut ca drept salarial, fiind reglementat de art. 4/1 din nr.OUG 27/2006. îns, potrivit mențiunii de la poziția nr. 41 din carnetul de munc acest spor este aferent perioadei 06.07.2003 - 12.03.2007, in temeiul hotrârii judectorești irevocabile (fila nr. 21), fiind acordat în continuare în baza prevederilor legale menționate. Reclamantele intrând în concediu de sarcin și luzie, respectiv concediu de risc maternal la date ulterioare, cele 6 luni anterioare acestei data încep cu 16.03.2007, data de la care sporul de vechime se calcula deja în baza legii, astfel c procentul este oricum calculat și în funcție de acest spor de vechime, nefiind necesar intervenția instanței de judecat în acest sens.

In ceea ce privește plata dobânzii legale și a reactualizrii sumei pretinse cu indicele de inflație, așa cum rezult din dispozițiile art. 1082 si art. 1073.civ. ori de câte ori debitorul nu-și execut obligația, o executa cu întârziere sau necorespunztor, creditorul are dreptul de a solicita executarea obligației și repararea prejudiciului ce i-a fost cauzat prin întârzierea executrii.

Pentru toate considerentele de mai sus, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedur civil, curtea va admite în parte recursul și va modifica în parte sentința atacat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite în parte recursul declarat de reclamantele, și împotriva sentinței civile nr. 1489/09.10.2008 a Tribunalului Brașov pe care o modific în parte, în sensul c:

Admite în parte acțiunea formulat și precizat de reclamantele, și în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lâng ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lâng Curtea de APEL BRAȘOV, Parchetul de pe lâng Tribunalul Brașov și Ministerul Economiei și Finanțelor reprezentat prin Direcția General a Finanțelor Publice B și, în consecinț:

Oblig în solidar pârâții la recalcularea indemnizației de concediu pentru sarcin și luzie pentru reclamantele, și și respectiv de risc maternal pentru reclamanta, prin înlturarea plafonului discriminatoriu instituit de dispozițiile OUG nr. 158/2005 cu modificrile ulterioare și OUG nr. 96/2003 cu modificrile ulterioare.

Respinge restul pretențiilor din acțiunea astfel cum a fost formulat și precizat de reclamante.

Menține restul dispozițiilor sentinței atacate referitoare la respingerea excepțiilor.

Irevocabil.

Pronunțat în ședința public din 03.03.2009.

PREȘEDINTE: Dorina Rizea

- -

Judector,

- -

Judector,

- -

Grefier șef sectie,

Red. /27.03.2009

Dact. /31.03.2009 // Jud. fond: -

Președinte:Dorina Rizea
Judecători:Dorina Rizea, Mihail Lohănel, Roxana Maria

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 224/2009. Curtea de Apel Brasov