Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 253/2008. Curtea de Apel Brasov

ROMANIA

CURTEA DE APEL

Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie

Decizia Nr. 253/ Dosar Nr-

Ședința publică din 18 martie 2008

PREȘEDINTE: Ligia Vâlcu JUDECĂTOR 2: Camelia Juravschi

- - JUDECĂTOR 3: Maria Carmen

--- judecător

grefier

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta SC "" SA - Membru împotriva sentinței civile nr. 89 din 31 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedura îndeplinită.

Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din 13 martie 2008, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie.

In vederea deliberării, instanța a amânat pronunțarea cauzei pentru 18 martie 2008.

CURTEA

Asupra recursului de față:

Constată că, prin sentința civilă nr.89/M/2008 a Tribunalului Covasnaa fost respinsă excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâta SC "" SA.

A fost admisă acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta SC "" SA și în consecință:

A fost obligată pârâta la plata către reclamantă a sumei de 9.330 lei cu titlu de drepturi salariale suplimentare neacordate pe anii 2004-2007 precum și la plata sumei de 533,52 lei cu titlu de daune.

În considerentele acestei hotărâri s-a reținut că:

Reclamanta a fost salariată a pârâtei la Zona C în perioada 27.04.1998 - 17.09.2007.

Potrivit art. 168 alin. 1 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de societate pe anii 2004 - 2007 "cu ocazia sărbătorilor de Paști și salariații SA vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SNP SA. Cu minimum 15 zile înainte de fiecare eveniment pentru care se acordă suplimentările vor începe negocierile cu în vederea stabilirii concrete, modalității de acordare, condițiilor criteriilor și beneficiarilor".

2 al aceluiași articol din CCM pe anul 2004, prevede că "pentru anul 2003, suplimentările de la alin. 1 al prezentului articol vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat".

Se observă astfel că suplimentările prevăzute de alin. 1 al art. 168 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, doar pentru anul 2003, rezultând în mod neîndoielnic faptul că aceleași drepturi nu au fost incluse în salariu de bază pe anii 2004-2006.

În ceea ce privește excepția prescripției, instanța constată că în cauză nu sunt incidente prevederile art. 283 lit. e din Cod, care se referă la o prescripție specială, în sensul că dreptul la acțiune se prescrie în termen de 6 luni de la data nașterii acestuia în cazul neexecutării contractului colectiv de muncă ori a unor clauze contractuale ale acestuia. Mai mult decât atât prin invocarea acestor dispoziții pârâta se contrazice în apărările pe care le face, pentru că invocând prevederile de mai sus implicit recunoaște că dreptul material la acțiune este actual, născut, personal, și prin urmare fiecare reclamant în parte are un interes material, care a condus la formularea unei cereri pentru valorificarea dreptului, și prin urmare nu se poate susține că acțiunea este prematură

Împotriva hotărârii pronunțate la fond a formulat recurs pârâta, iar prin motivele de recurs este reiterată excepția prescripției dreptului material la acțiune întrucât se solicită drepturi bănești mai vechi de 6 luni încălcându-se astfel termenul imperativ prevăzut de art. 283 alin. 1 lit. e din Codul Muncii. În acest sens, prin motivele de recurs se arată că drepturile solicitate prin acțiune nu constituie drepturi salariale pentru a fi prescriptibile în termenul de 3 ani, acest lucru rezultând din analiza Contractului Colectiv de Muncă încheiat la nivelul pe anul 2004 din care rezultă că drepturile solicitate sunt înscrise în capitolul VI intitulat "Protecția socială a salariaților și alte drepturi", iar nu în capitolul V intitulat "Salarizarea "

Pe fond, soluția atacată este criticată pe considerentul că prima instanță a ignorat faptul că începând cu anul 2004 salariații și-au primit prima de Paști și de C fiind introdusă în salariul de bază. În final, prin motivele de recurs se invocă faptul că instanța de fond a calculat pretențiile admise în funcție de un alt criteriu decât cel prevăzut în Contractul Colectiv de Muncă, respectiv în funcție de salariul mediu brut în loc de salariul de bază mediu, deși este de notorietate că cele două categorii sunt distincte.

Recursul este fondat în parte; conform dispozițiilor art. 55 Cod fiscal, veniturile salariale sunt impozabile.

Referitor la excepția prescripției dreptului material la acțiune, curtea reține că în mod corect prima instanță a respins această excepție deoarece pretențiile solicitate prin acțiune constituie neîndoielnic drepturi salariale negociate, care își au izvorul în Contractul Colectiv de Muncă și au un caracter periodic cu scadență anuală. Fiind vorba de drepturi bănești acordate de către angajator salariaților, acestea au ca izvor raporturile de muncă dintre părți și se încadrează în categoria drepturilor salariale ca formă de răsplată pentru munca depusă de salariat în baza contractului individual de muncă. Primele acordate de către angajatori cu diverse ocazii constituie componente ale salariului în sensul art 155 Codul Muncii, reprezentând un "adaos" ce a fost stabilit prin voința părților.

Chiar prin art.168 alin. 2 din Contractul Colectiv de Muncă părțile au folosit noțiunea de " suplimentări salariale"pentru a desemna primele ce constituie sursa pretențiilor din acțiune.

Fiind vorba de drepturi salariale, dreptul la acțiune se prescrie în termen de 3 ani de la data când drepturile respective erau datorate astfel cum se prevede în mod expres prin dispozițiile art. 166 alin. 1 și art. 283 lit. c Codul Muncii.

Celelalte motive de recurs sunt fondate. Astfel, pretențiile solicitate prin acțiune și acordate de prima instanță au fost calculate greșit, conform art. 168 alin. 1 din CCM valoarea primelor solicitate se calculează în funcție de "salariul de bază mediu". Este de notorietate faptul că cele două noțiuni sunt distincte din punct de vedere contabil. În acest sens, recurenta a depus adeverințe de la Departamentul Resurse Umane SA din care rezultă care au fost salariile de bază medii pe în lunile anterioare acordării drepturilor salariale solicitate.

Astfel, salariul de bază mediu pe pe luna martie 2004 fost de 790 lei, noiembrie 2004 fost de 799 lei, pe lunile aprilie 2005 - 850 lei, noiembrie 2005 - 927 lei și martie 2006 - 1047 lei, noiembrie 2006 - 1160lei, în total 5573 lei.

Raportat la petiție, suma cuvenită este de 6043 lei brut. În ceea ce privește reactualizarea cu indicele de inflație, instanța reține potrivit adresei aflate la fila 4 din dosarul de fond, care conține indicele de inflație că valoarea totală a daunelor este de 433 lei.

Motivul de recurs prin care se solicită a se stabili că sumele la care este obligată pârâta sunt sume brute este admisibilă în condițiile art. 3041Cod pr. civilă, raportat la art. 294 alin. 1, teza a II-a și 316 Cod pr. civilă.

Este evident că în aplicarea art. 55 Cod fiscal și următoarele, la executare, orice sumă ce reprezintă venituri salariale urmează a fi impozitată, legea prevăzând expres veniturile exceptate de la impunere, sumele în cauză nefăcând parte din acea categorie.

Prin urmare, instanța reține că sumele la plata cărora este obligată pârâta sunt sume brute.

Întrucât prin sentința atacată pretențiile din acțiune au fost calculate în mod greșit pentru perioadele menționate mai sus, curtea, în baza art. 312 Cod pr. civilă va admite recursul pârâtei și va modifica hotărârea atacată în ceea ce privește cuantumul pretențiilor și al daunelor ce vor fi calculate în raport de veniturile menționate mai sus, conform dispozitivului prezentei.

Pentru aceste motive,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite în parte recursul declarat de pârâta SC "" SA Membri Grup B împotriva sentinței civile nr. 89/2008 a Tribunalului Covasna, pe care o modifică în parte, cu privire la cuantumul sumelor care vor fi de 6043 RON brut reprezentând drepturi salariale suplimentare și de 433 RON daune.

Respinge restul pretențiilor.

Menține restul dispozițiilor sentinței.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședință publică azi 18 martie 2008.

Președinte, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - --- - -

Grefier,

Red. - 21.03.08

Dact. - 24.03.08

2 ex.

Red. fond -

Președinte:Ligia Vâlcu
Judecători:Ligia Vâlcu, Camelia Juravschi, Maria Carmen

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 253/2008. Curtea de Apel Brasov