Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 313/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
PRECUM ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 313/CM
Ședința publică din data de 4 iunie 2009
Complet specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE: Mariana Bădulescu
JUDECĂTORI: Mariana Bădulescu, Jelena Zalman Maria Apostol
- - -
Grefier - - -
S-a luat în examinare recursul civil formulat de reclamanții, domiciliată în T,-, -.16,. A,. 4,. 18, județul T, ul numitei -decedată,,domiciliat în T,-,. 21,. A,. 8,. 23, județul, domiciliată în T,-, -. C,. 1,. 6, județul T,G, domiciliată în T,-,. 13,. A,. 7,. 21, județul T, domiciliată în T,-,. 13,. B,. 1,. 3, județul T, domiciliat în T,-, județul T, domiciliată în T,-, -. B,. 4,. 18, județul T, domiciliată în T,-, -. C,. 1,. 8, județul T, domiciliată în T,-, județul T, domiciliat în T,-, județul T, domiciliat în T,-, -.2,. D,. 4,. 19, județul T, domiciliată în T,-, județul T, domiciliată în T,-, -. 21, județul T, domiciliată în T,-. 20,. C,. 1,. 2, județul T, domiciliată în T,-, -. A,. 2,. 9, județul T, domiciliată în T,-,. 14,. B,. 8, jud. T, domiciliată în B,-, -. A,. 4,. 9, județul T, domiciliată în T,- -. A,. 4,. 20, județul T, domiciliată în T,-, -. A,. 1,. 5, județul T, împotriva sentinței civile nr. 55 din 21 ianuarie 2009 pronunțate de Tribunalul Tulcea în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtăSC SA - MEMBRU GRUP, cu sediul în B, Calea nr. 239, sector 1 și intimatele reclamanteși(moștenitoarele ), domiciliate în T,-, bloc 21,. A, etaj 8,. 23, județul T, având ca obiect conflict de muncă -
drepturi bănești (beneficii aferente anului 2006 și diferență indemnizație concediere).
Dosarul a avut termen de judecată la data de 2 iunie 2009 când, Curtea, a constatat cauza în stare de judecată și, pentru a-i da posibilitatea apărătorului intimatei pârâte să formuleze concluzii scrise, în temeiul dispozițiilor art. 156 alin. 2 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea asupra recursului la data de 4 iunie 2009.
CURTEA
Cu privire la recursul de fata Curtea retine următoarele:
Reclamanții, G, -, -, -, au chemat în judecată pârâta SC SA B, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată pârâta la plata indemnizațiilor minime de concediere prevăzute la art. 50 alin. 2 din contractul colectiv de muncă, sume reactualizate potrivit indicelui de inflație la momentul plății și cheltuieli de judecată.
Au arătat că au fost angajații pârâtei și au fost disponibilizați în cadrul concedierilor colective în anii 2006, 2007 și 2008.
În contractul colectiv de muncă se prevedea obligativitatea pârâtei de a face plata indemnizațiilor minime de concediere, dar nici până în prezent aceste plăți nu au fost făcute.
Au fost invocate dispozițiile art. 50 alin. 2 și următoarele din contractul colectiv de muncă încheiat la nivel și Codul muncii.
Pârâta a invocat prin întâmpinare excepția prescripției dreptului la acțiune și excepția prematurității cererii și a depus la dosarul cauzei înscrisuri pe care își întemeiază poziția procesuală de respingere a acțiunii.
Prin sentința civilă nr. 55 din 21 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Tulcea au fost respins excepția prescripției dreptului la acțiune și excepția prematurității, ca nefondate.
A fost respinsă acțiunea formulată de reclamanți.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut următoarele aspecte:
În legătura cu excepția prescripției dreptului la acțiune instanța a apreciat că sunt incidente dispozițiile art. 283 alin. 1 lit. c din Codul muncii și nicidecum prevederile art. 283 lit. e din Codul muncii, invocate de pârâtă, întrucât este vorba de drepturi salariale, așa cum se menționează în, indiferent că ele sunt acordate cu titlu de premii sau cu ocazii mai speciale iar în această situație cererile trebuie formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune.
Pe fondul cauzei instanța a apreciat ca cererea reclamanților este nefondată.
Reclamanții au avut raporturi de muncă cu SC SA și au fost concediați o parte în anul 2006 și o parte în anul 2007 potrivit art. 65 și art. 66 din Codul muncii.
În deciziile de încetare a contractelor individuale de muncă ale reclamanților, s-a prevăzut că aceștia beneficiază de indemnizație de concediere acordată cu respectarea prevederilor art. 50 din, completate cu prevederile planului social, ținând cont de vechimea în a acestora.
Articolul 50 din pentru 2006 prevede că: 1) "La concediere din motive care nu țin de persoana salariatului, angajatorul îi plătește, funcție de vechimea acestuia, o indemnizație minimă de concediere, după cum urmează: de la 6 luni la 3 ani un salariu mediu net, de la 3 ani la 10 ani două salarii medii nete, de la 10 la 15 ani - trei salarii medii nete, iar peste 15 ani patru salarii medii nete".
Alineatul 4 al aceluiași articol menționează expres că "prevederile domeniului vizat în prezentul articol se completează cu prevederile planului social însușit de părți."
În art. 50 al încheiat la nivelul societății/2007 se prevede că: 1) "La concedieri individuale din motive care nu țin de persoana salariatului, angajatorul îi plătește, în funcție de vechimea acestuia, o indemnizație minimă de concediere după cum urmează: de la 0 la 3 ani - 1,5 salarii medii nete, de la 3 la 10 ani - 3 salarii medii nete, iar peste 10 ani - 5 salarii medii nete".
Alineatul 2 al aceluiași articol prevede că: "în cazul concedierilor colective se va porni de la formula de calcul utilizată în situația similară precedentă", la alin. 3 se prevede că: "valorile acordate efectiv vor fi stabilite prin negocierea ", iar la alin. 4 se stipulează că "prevederile domeniului vizat în prezentul articol se completează cu prevederile planului social însușit de părți."
Din planul social /2005, rezultă că părțile semnatare (patronat și sindicat) au convenit la art. 4 că în funcție de vechimea în SC SA angajații să primească următoarele pachete financiare și anume: de la 0,5 la 5 ani vechime - 8 salarii (medii brute pe ), între 5 și 15 ani vechime - 12 salarii, iar peste 15 ani vechime - 15 salarii medii brute. Aceste pachete financiare îi vizau pe salariații ce urmau a fi disponibilizați în urma reorganizării, ca urmare a concedierii lor colective, iar prin art. 4 din planul social, părțile semnatare au creat o situație mai favorabilă salariaților, modificând numărul de salarii ce urmau a fi acordate, dar și vechimea în muncă. Aceste pachete financiare au fost acordate ca o formă de protecție socială pentru cei ce urmau să înceteze activitatea ca urmare a celor reținute mai sus.
Prin amendamentul la planul social încheiat la 13.09.2006 între aceleași părți s-a completat pct. 4 în sensul că art. 4 din planul social se interpretează astfel: voința comună a părților la data semnării planului social a fost de a modifica în favoarea salariaților indemnizațiile de concediere stabilite prin art. 50 alin. 1. și nu de a cumula indemnizațiile de concediere acordate în baza planului social cu cele acordate în baza art. 50 alin. 1 din
În deciziile de concediere ale reclamanților, s-a prevăzut că "valoarea netă a indemnizației de concediere ce va fi acordată salariatului, cu respectarea prevederilor art. 50 din, completate cu prevederile planului social, ținând
cont de vechimea în a salariatului, se va plăti într-o singură tranșă, în 5 zile lucrătoare după încetarea contractului de muncă".
Patronatul și Federația Sindicatelor din, de comun acord, au convenit să creeze o situație mai favorabilă persoanelor disponibilizate, prin dispozițiile planului social și a amendamentului din ianuarie 2006. La această dată s-a clarificat că nu se cumulează dispozițiile art. 50 din cu cele prevăzute în planul social.
Cu această motivare instanța de fond a respins cererea privind obligarea pârâtei la plata diferenței dintre suma acordată reclamanților, cu titlu de indemnizație de concediere și suma pretinsă de aceștia, calculată conform dispozițiilor și planului social, ca nefondată.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanți,i care au formulat critici din perspectiva art. 304 pct. 8 și 9 din Codul d e procedură civilă.
În motivarea recursului au arătat următoarele:
Intimata nu și-a precizat poziția procesuală în prezentul recurs.
Analizând sentința recurată în raport de criticile formulate și de materialul probator administrat, Curtea constată ca recursul este nefondat.
Pentru stabilirea drepturilor salariale cuvenite salariaților disponibilizați în urma concedierilor colective din perioada 2006-2008, instanța de fond s-a raportat la dispozițiile cuprinse în art. 50 din la nivel SA și prevederile art. 4 din Planul social agreat de părți.
Problema pusă în discuție se referă la interpretarea dispozițiilor art. 50 alin. 4 din / SA potrivit cu care "prevederile domeniului vizat în prezentul articolse completeazăcu prevederile planului social însușit de părți".
Recurenții reclamanți consideră că "a completa" trebuie interpretat ca "adăugare" și nicidecum ca "înlocuire" astfel că, în opinia acestora, cu ocazia concedierii colective care a avut loc, aceștia urmau să beneficieze atât de indemnizațiile prevăzute în art. 50 alin. 1-2 din cât și de indemnizațiile prevăzute în Planul social.
O astfel de interpretare nu poate fi reținuta deoarece contravine voinței reale a părților semnatare a celor doua înscrisuri la care se face referire.
După cum s-a menționat chiar în art. 50 alin. 3 și 4 din /2006 la nivel SA valorile acordate efectivurmau să fie stabiliteprin negociere cu iar prevederile referitoare la aceste indemnizațiise completau cu prevederile Planului social însușit de părți.
Din analiza comparativă a art. 50 din și a pct. 4 din Planul social, observăm că părțile au negociat prin Planul social condiții mai avantajoase pentru salariații supuși concedierilor colective, fiind negociate 3 tranșe de vechime în loc de 4 transe (cat prevedea art. 50 din ) și o indemnizație mai mare raportată la un număr mai mare de salarii medii brute pe unitate.
Nu se deduce din cuprinsul acestui Plan social intenția de calculare și cumulare a două indemnizații pentru aceeași situație a concedierii colective, astfel că nici instanța nu poate da o astfel de interpretare înscrisurilor din dosar.
Dacă ar fi existat o astfel de intenție - de cumul a indemnizației calculate potrivit art. 50 din cu cea din Planul social - părțile trebuiau sa o insereze în Planul social, cu atât mai mult cu cât Sindicatul liber din SA a
participat la negocieri în temeiul art. 27-28 din Legea nr. 54/2003 și a negociat în numele salariaților pachetul financiar pentru plata indemnizației de concediere, astfel cum a fost trecut la pct. 4 din Planul social, care a devenit obligatoriu pentru ambele părți.
Nu se poate retine nici critica referitoare la încălcarea principiului neretroactivității legii, deoarece încă din anul 2006 părțile au negociat în acest fel acordarea indemnizațiilor de concediere și nicidecum din 2008, așa cum pretind recurenții.
Întrucât Planul social reprezintă o anexa a / SA iar drepturile și obligațiile ce deriva din acesta se aplica tuturor angajaților cu contract individual de muncă, rezultă că în mod corect prima instanță a luat în calcul dispozițiile din acest Plan social în ce privește modul de calcul al respectivelor indemnizații, fără a putea fi cumulate cu alte dispoziții din același Contract colectiv de munca.
Întrucât recurenții reclamanți au primit pachetele financiare astfel cum au fost prevăzute în Planul social, hotărârea instanței de fond, de respingere a cererii reclamanților, este legală și temeinică, motiv pentru care, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, recursul va fi respins ca nefondat
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul civil formulat de reclamanții, domiciliată în T,-, -.16,. A,. 4,. 18, județul T, ul numitei -decedată,,domiciliat în T,-,. 21,. A,. 8,. 23, județul, domiciliată în T,-, -. C,. 1,. 6, județul T,G, domiciliată în T,-,. 13,. A,. 7,. 21, județul T, domiciliată în T,-,. 13,. B,. 1,. 3, județul T, domiciliat în T,-, județul T, domiciliată în T,-, -. B,. 4,. 18, județul T, domiciliată în T,-, -. C,. 1,. 8, județul T, domiciliată în T,-, județul T, domiciliat în T,-, județul T, domiciliat în T,-, -.2,. D,. 4,. 19, județul T, domiciliată în T,-, județul T, domiciliată în T,-, -. 21, județul T, domiciliată în T,-. 20,. C,. 1,. 2, județul T, domiciliată în T,-, -. A,. 2,. 9, județul T, domiciliată în T,-,. 14,. B,. 8, jud. T, domiciliată în B,-, -. A,. 4,. 9, județul
T, domiciliată în T,- -. A,. 4,. 20, județul T, domiciliată în T,-, -. A,. 1,. 5, județul T, împotriva sentinței civile nr. 55 din 21 ianuarie 2009 pronunțate de Tribunalul Tulcea în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtăSC SA - MEMBRU GRUP, cu sediul în B, Calea nr. 239, sector 1 și intimatele reclamanteși(moștenitoarele ), domiciliate în T,-, bloc 21,. A, etaj 8,. 23, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 4 iunie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Mariana Bădulescu, Jelena Zalman Maria Apostol
- - - -
- -
Grefier,
- -
Jud. fond -, Șt.
Red. dec. jud. -/2.07.2009
gref. -
2 ex./6.07.2009
Președinte:Mariana BădulescuJudecători:Mariana Bădulescu, Jelena Zalman Maria Apostol
