Drepturi bănești. Jurisprudență. Sentința 37/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- SENTINȚA NR. 37/F-CM
Ședința publică din 20 Ianuarie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Paulina Ghimișliu judecător
JUDECĂTOR 2: Laura Ioniță Cristina Elena
Asistent judiciar - -
Asistent judiciar
Grefier
S-a luat în examinare, pentru soluționare, în primă instanță, acțiunea formulată de reclamantele I, -, - și, în contradictoriu cu pârâții STATUL ROMÂN-PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, MINISTERUL JUSTIȚIEI, ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, TRIBUNALUL BUCUREȘTI, CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, CURTEA DE APEL PITEȘTI și TRIBUNALUL VÂLCEA, având ca obiect drepturi bănești, expert în domeniul discriminării fiind CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns consilier juridic pentru pârâtul Statul Român-prin Ministerul Finanțelor Publice în baza delegației de la dosar, lipsind reclamantele, ceilalți pârâți și expertul în domeniul discriminării.
Procedura este legal îndeplinită.
Acțiunea este scutită de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Consilier juridic pentru pârâtul Statul Român-prin Ministerul Finanțelor Publice, depune la dosar întâmpinare.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra ei.
Consilier juridic având cuvântul pentru pârâtul Statul Român-prin Ministerul Finanțelor Publice, solicită respingerea acțiunii formulate de reclamanți ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, iar pe fondul cauzei ca neîntemeiată, pentru motivele invocate în întâmpinarea depusă la dosar.
CURTEA
Constată că, la data de 5 decembrie 2008 reclamantele I, -, - și au chemat în judecată pe pârâții Statul Român-prin Ministerul Finanțelor, Ministerul Justiției, ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, TRIBUNALUL BUCUREȘTI, Curtea de APEL BUCUREȘTI, Curtea de APEL PITEȘTI și TRIBUNALUL VÂLCEA, expert în domeniul discriminării fiind Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligați la plata sporului de confidențialitate de până la 15% începând cu data încadrării în funcție și până la rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii judecătorești, precum și pentru viitor, drepturi actualizate cu indicele de inflație până la data executării hotărârii judecătorești, precum și să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamantelor.
Solicită obligarea pârâtului Ministerul Finanțelor să aloce celorlalți pârâți fondurile necesare plății sumelor respective.
Se arată în motivarea acțiunii că în scopul asigurării mai eficiente a confidențialității informațiilor clasificate au fost concretizate o serie de acte normative menite să confere categoriilor de persoane - salariați ce gestionează astfel de informații, sporuri salariale corespunzătoare gradului de acces la asemenea informații.
Astfel, prin art.3 din Legea nr.444/2008 pentru aprobarea nr.OG19/2006 privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului militar și funcționarilor publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, s-a prevăzut că pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate, angajații pe bază de contract și personalul civil din instituțiile publice de apărare națională beneficiază de un spor lunar de până la 15% din solda lunară, respectiv din salariul de bază.
Se arată de asemenea că și prin dispozițiile art.15 alin.1 din nr.OG6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici s-a prevăzut că sporul de confidențialitate se acordă nu numai categoriilor de funcționari publici prevăzuți în Legea nr.444/2006, ci și altor categorii de funcționari publici.
Rezultă astfel că față de dispozițiile nr.OG19/2006 acest spor de confidențialitate se acordă tuturor categoriilor de persoane din instituțiile publice care gestionează și manipulează informații clasificate.
Or, deși grefierii conform art.78 din Legea nr.567/2004 privind Statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești sunt obligați să păstreze secretul profesional, confidențialitatea în legătură cu faptele și informațiile despre care iau cunoștință în executarea funcției cu privire la procese aflate în curs de desfășurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizate parchetul, sunt discriminați, întrucât nu beneficiază de sporul de confidențialitate de 15%.
Prin întâmpinarea formulată pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților a solicitat respingerea acțiunii reclamantelor arătând că decizia nr.1325 din 4 decembrie 2008 a Curții Constituționale a statuat că instanțele judecătorești nu au competența de a institui, modifica și abroga norme juridice de aplicare generală, misiunea lor fiind aceea de a realiza justiția, adică de a soluționa litigiile și de a aplica legea.
Se arată de asemenea că, dispozițiile referitoare la acordarea sporului de confidențialitate nu sunt discriminatorii, deoarece sporul recunoscut diferitelor categorii de salariați nu este identic din punctul de vedere al activităților desfășurate, al modului de acordare ori cuantumului.
Stabilirea sistemului de salarizare pentru sectorul bugetar este un drept și o obligație a legiuitorului și în mod constant actele normative referitoare la sistemul autorității judecătorești au stabilit că aceștia beneficiază de drepturi și îndatoriri cu un regim de salarizare distinct față de alte categorii de personal.
Conținutul concret diferit al atribuțiilor de serviciu, ale personalului auxiliar de specialitate față de alte categorii profesionale, precum și sistemele diferite de salarizare ale diverselor categorii profesionale, fac să nu poată fi reținută o situație comparabilă între categorii profesionale distincte - magistrați, funcționari publici, demnitari, alți salariați.
Ca urmare, nu se poate vorbi de un drept al personalului auxiliar de specialitate de a beneficia de spor de confidențialitate în condițiile în care dosarele de judecată sunt documente publice.
De asemenea, capătul de cerere privitor la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă al reclamantelor este neîntemeiat, întrucât nu pot fi acordate drepturi salariale în afara cadrului legal, capăt de cerere ce urmează a fi respins, iar pretențiile privind solicitarea și pentru viitor a sporului de confidențialitate sunt inadmisibile, întrucât se referă la un drept viitor care nu s-a născut încă.
Se solicită astfel respingerea în totalitate a acțiunii reclamantelor.
Prin întâmpinarea formulată, Statul român prin Ministerul Finanțelor solicită respingerea acțiunii reclamantelor ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, arătând că rolul acestuia este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului general consolidat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget și ai proiectelor bugetelor locale și ca atribuții în angajarea și salarizarea reclamantelor o au angajatorii și nu această instituție.
Se arată astfel că Ministerul Economiei și Finanțelor nu are calitate procesuală pasivă în cauză, întrucât raportul juridic dedus judecății se leagă între reclamanți și ceilalți pârâți.
Pe fondul cauzei se solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată, întrucât reclamantele nu solicită aplicarea unor drepturi stabilite prin lege și neacordate de către angajatori ci pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să se dispună extinderea dispozițiilor legale ale actelor normative criticate, acțiune inadmisibilă, având în vedere că instanța nu poate să pronunțe o astfel de hotărâre prin care să se impună elaborarea unui act normativ.
Față de motivele arătate solicită respingerea acțiunii reclamantelor.
Examinând actele dosarului în lumina dispozițiilor legale, instanța constată următoarele:
Reclamantele formează personalul auxiliar de specialitate din cadrul Tribunalului Vâlcea, iar potrivit dispozițiilor art.78 alin.1 din Legea nr.567/2004 și art.9 din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.145/2005 pentru aprobarea Codului deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea au obligația de a păstra secretul profesional, confidențialitatea în legătură cu faptele și informațiile despre care iau cunoștință în exercitarea funcției, cu privire la procese aflate în curs de desfășurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.
Mai mult, nerespectarea secretului profesional sau a confidențialității lucrărilor care au acest caracter constituie abatere disciplinară potrivit art.84 lit.e) din Legea nr.567/2004.
Și în cazul altor categorii de personal, legea instituie obligativitatea păstrării secretului profesional însă pentru asigurarea confidențialității datelor, lucrărilor și informațiilor dobândite în exercițiul atribuțiilor conferite de lege, beneficiază de un spor de confidențialitate de până la 15% din salariul/indemnizația de încadrare.
Astfel, prin art.3 din Legea nr.444/2006 pentru aprobarea nr.OG19/2006 privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului militar și funcționarilor publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională s-a prevăzut, pentru păstrarea confidențialității, în legătură cu informațiile clasificate, un spor de până la 15% din solda lunară, respectiv din salariul de bază.
Art.15 alin.1 din nr.OG6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici a stabilit că sporul de confidențialitate de până la 15% se acordă funcționarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului, din cadrul Administrației Prezidențiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integrării Europene, Ministerului Economiei și Comerțului, Consiliului Legislativ.
Prin art.20 alin.3 din Legea nr.656/2002 privind prevenirea și sancționarea spălării banilor, modificată prin Legea nr.405/2002 s-a acordat acest spor de confidențialitate de până la 15% și membrilor plenului, precum și unor categorii de personal din cadrul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.
Reclamantele se află într-o situație comparabilă cu celelalte categorii de personal care beneficiază de sporul în discuție, prin prisma faptului că și în sarcina acestora este prevăzută de lege obligația de confidențialitate, având în general același conținut. Această obligație nu vizează numai informațiile clasificate.
Excluderea de la plata acestui drept nu poate fi justificată prin reglementarea diferențiată a salariilor.
Diferențierea salariilor în raport de nivelul studiilor, de treptele și gradele profesionale, conținutul, calitatea și cantitatea muncii se reflectă în partea fixă a salariului, respectiv în indemnizația de încadrare lunară sau în salariul de încadrare lunar, neavând nici o legătură cu sporurile salariale.
Acestea din urmă alcătuiesc partea variabilă a salariului/indemnizației și au drept scop recompensarea muncii prestate în anumite condiții.
Invocarea salarizării diferite în funcție de categoria profesională conduce mai degrabă la criteriul de discriminare al categoriei socio-profesionale.
În lipsa unei alte justificări obiective a tratamentului diferențiat se va reține existența discriminării, sancționate de dispozițiile art.14 din Convenția Europeană pentru Apărarea drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, a căror prioritate este consacrată de dispozițiile art.20 alin.2 din Constituția României revizuită, implicit temeinicia pretențiilor supuse examinării.
În privința cuantumului sporului de confidențialitate, instanța observă faptul că nu au fost invocate criterii care să justifice acordarea unui procent mai mic decât maximul prevăzut de lege.
O reparație integrală a prejudiciului suferit prin neacordarea sporului în discuție presupune actualizarea acestor drepturi bănești cu indicele de inflație la momentul plății efective.
Plata și pe viitor a sporului de confidențialitate va fi dispusă în baza dispozițiilor art.110 Cod procedură civilă, potrivit cărora se poate cere înainte de termen, executarea la termen a unei prestații periodice.
În temeiul art.11 alin.(1) din Decretul nr.92/1976 privind carnetul de muncă, angajatorul va fi obligat la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă.
Asupra cererii de obligare a pârâtului Ministerul Finanțelor la virarea fondurilor necesare achitării acestor drepturi bănești, se rețin următoarele:
Potrivit dispozițiilor art.18 și art.20 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, ordonatorii principali de credite sunt miniștrii de resort, iar Guvernul asigură realizarea politicii fiscal-bugetare, elaborând proiectele legilor bugetare anuale și examinând periodic execuția bugetară.
Atribuțiile Ministerului Finanțelor, enumerate de art.19 din lege, constau în pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare și ale legilor privind aprobările contului general de execuție, în luarea măsurilor necesare pentru aplicarea politicii fiscal-bugetare.
Cu toate acestea pregătirea proiectelor amintite și măsurile de aplicare a politicii fiscal-bugetare au ca punct de pornire proiectele ordonatorilor principali de credite și se înscriu în limitele stabilite prin legile bugetare anuale sau prin legile de rectificare.
Pentru aceste motive, cererile de obligare a pârâtului Ministerul Finanțelor va fi respinsă și avându-se în vedere respingerea acestei cereri nu se mai impune analizarea celorlalte apărări formulate prin întâmpinare.
Față de cele arătate, acțiunea formulată de reclamante va fi admisă numai față de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție B, TRIBUNALUL BUCUREȘTI, Curtea de APEL BUCUREȘTI, TRIBUNALUL VÂLCEA și Curtea de APEL PITEȘTI care vor fi obligați să plătească acestora sporul de confidențialitate actualizat cu indicele de inflație la data plății efective, fiecare pentru perioada în care reclamantele au fost salariatele acestora.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamantele I, -, - și, cu domiciliul ales la TRIBUNALUL VÂLCEA,-, județul V față de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, cu sediul în B,-, sector 5, ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, cu sediul în-, sector 2, TRIBUNALUL BUCUREȘTI, cu sediul în B,-, sector 3, CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, cu sediul în B, nr.5, sector 1 TRIBUNALUL VÂLCEA, cu sediul în-, județul și CURTEA DE APEL PITEȘTI, cu sediul în Pitești,-.
Obligă pe pârâți să plătească reclamantelor sporul de 15% de confidențialitate, actualizat cu indicele de inflație la data plății efective, după cum urmează:
- pârâta ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție pentru I în perioada 16.07.2007-30.09.2007;
- pârâții TRIBUNALUL BUCUREȘTI și Curtea de APEL BUCUREȘTI și Ministerul Justiției și Libertăților pentru pentru perioada 16.07.2007-30.09.2007;
- pârâții TRIBUNALUL VÂLCEA, Curtea de APEL PITEȘTI și Ministerul Justiției și Libertăților pentru reclamanta începând cu 1.10.2007, pentru reclamanta începând cu 1.10.2007, pentru reclamanta începând cu 5.11.2007, pentru reclamanta - începând cu 26.02.2008 și pentru reclamanta începând cu 25.03.2008, pentru toate reclamantele urmând a fi plătite la zi și în continuare.
Obligă pe pârâți să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamantelor.
Respinge acțiunea față de pârâtul MINISTERUL FINANȚELOR, cu sediul în B,-, sector 5.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 20.01.2009, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Președinte, Judecător,
,
Asistenți judiciari,
,
Grefier,
,
Red./23.01.2009
GM/15 ex.
Președinte:Paulina GhimișliuJudecători:Paulina Ghimișliu, Laura Ioniță Cristina Elena
