Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 41/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.41/R/2009
Ședința publică din 14 ianuarie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Ioan Daniel Chiș
JUDECĂTORI: Ioan Daniel Chiș, Sergiu Diaconescu Laura
-
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul INSPECTORATUL ȘCOLAR AL JUDEȚULUI B-N împotriva sentinței civile nr. 503/F din 29 septembrie 2008 Tribunalului Bistrița -N, pronunțată în dosar nr-, privind și pe reclamanta, și pe pârâții COLEGIUL NAȚIONAL " " B, CONSILIUL LOCAL B, PRIMARUL B - INSTITUȚIA PRIMARULUI, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în cauză, la prima și la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost formulat și motivat în termenul legal, a fost comunicat intimaților și este scutit de taxa judiciară de timbru și de timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 12 decembrie 2008, prin registratura instanței, reclamanta intimată a depus la dosar întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului ca nefondat.
De asemenea, se constată că prin memoriul de recurs ( fila 2-4 din dosar) pârâtul recurent Inspectoratul Școlar al Județului B-N a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242.pr.civ.
Curtea constată prezentul recurs în stare de judecată și reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 503/F din 29 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Bistrița -N, s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Inspectoratul Școlar Județean B-
S-a admis acțiunea formulată de reclamanta împotriva pârâților COLEGIUL NAȚIONAL " ", CONSILIUL LOCAL B, PRIMARUL B - INSTITUȚIA PRIMARULUI și în contradictoriu cu INSPECTORATUL ȘCOLAR AL JUDEȚULUI B-N și în consecință; pârâtul COLEGIUL NAȚIONAL " " a fost obligat să plătească reclamantei suma brută de 2190 lei, echivalentul a două salarii de bază, cu titlu de indemnizație pentru pensionare;
Pârâții Consiliul Local B și Primarul mun. B- instituția primarului, au fost obligați să aloce fondurile bănești necesare achitării drepturilor solicitate.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut referitor la excepția lipsei calității procesual pasive, invocată de pârâtul Inspectoratul Școlar Județean B-N, că acesta are calitate procesuală pasivă în prezenta cauză, odată ce prin prerogativele conferite de Legea nr.128/1997 art.25 exercită atribuții de îndrumare și control a învățământului preuniversitar, iar potrivit art.49 și următoarele din același act normativ, acesta are abilitatea de a participa la stabilirea salarizării personalului didactic din învățământul preuniversitar iar nominalizarea directorului unității școlare de învățământ are loc urmare a câștigării unui concurs desfășurat pe baza criteriilor de competență profesională și managerială, pe baza metodologiei elaborate de, și aprobate prin ordin al ministerului; numirea în sine în aceste posturi fiind făcută de Inspectoratul Școlar Județean pe o perioadă de 4 ani.
Analizând, în fond, pretenția reclamantei dedusă judecății, tribunalul a reținut că reclamanta a fost cadru didactic auxiliar, încadrată în funcția de secretar și administrator financiar la Colegiul Național " " B și începând cu data de 1 iunie 2008 este pensionată pentru limită de vârstă.
În luna anterioară pensionării a avut un salariu de încadrare de 1.095 lei și nu a beneficiat de indemnizația care i se cuvenea în conformitate cu dispozițiile art.50 din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național pe anii 2007-2010, fapt recunoscut de pârât, așa cum rezultă din adeverința de la 4, eliberată de unitatea școlară.
Tribunalul a reținut că art. 40 alin. 2 litera c din Codul Muncii stipulează că angajatorul are obligația de a acorda salariaților toate drepturile ce decurg din lege și din contractele colective de muncă, iar dispozițiile art. 50 din Contractul Colectiv de Muncă unic la nivelul Național 2007-2010 prevăd că salariații care se pensionează pentru limită de vârstă primesc o indemnizație de cel puțin două salarii de bază avute în luna pensionării.
Chiar dacă CCM la nivel de ramură învățământ pentru anii 2007-2008, în art.37 lit."e" prevede că " salariații care se pensionează la vârsta standard primesc o indemnizație de cel puțin un salariu de bază" și nu o indemnizație de cel puțin două salarii de bază, așa cum prevede art.50 din CCM Unic la Nivel Național pentru 2007-2010, tribunalul reține că, în speță, sunt aplicabile dispozițiile din CCM Unic la Nivel Național pe anii 2007-2010 și nu dispozițiile din CCM unic la nivel de ramură învățământ 2007-2008.
Aceasta deoarece potrivit art. 8 alin.2 din Legea nr.130/1996, CCM nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin Contractele Colective de Muncă încheiate la nivel superior.
Or, CCM Unic la Nivel Național este încheiat la nivel superior față de cel de la nivel de ramură învățământ.
Totodată, chiar în CCM Unic la nivel de ramură învățământ, în art.6 alin.1, se prevede că ""drepturile salariaților prevăzute în prezentul contract colectiv nu pot să reprezinte cauza reducerii altor drepturi colective sau individuale care sunt recunoscute de legislație și Contractul Colectiv de Muncă la Nivel Unic Național", astfel că dispozițiile art.37 lit.e devin inaplicabile, în condițiile în care la data adoptării CCM unic la nivel de ramură era în vigoare CCM Unic la Nivel Național ce prevedea o indemnizație de pensionare mai mare.
În consecință, s-a reținut reclamanta este îndreptățită să primească echivalentul a două salarii de bază, cu titlu de indemnizație de pensionare pentru limită de vârstă.
Cum pârâtul nu a achitat reclamantei această indemnizație, în baza dispozițiilor art.269 alin.1 și dispozițiilor art. 283 (l) lit.c Codul Muncii, cererea a fost admisă și tribunalul a dispus obligarea pârâtului Colegiul Național " " B să plătească reclamantei, suma brută de 2190 lei, reprezentând echivalentul a două salarii de bază, cu titlu de indemnizație de pensionare.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul INSPECTORATUL ȘCOLAR AL JUDEȚULUI B-N, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței atacate, admiterea excepției referitoare la lipsa calității procesuale pasive a Inspectoratului Școlar.
În motivarea recursului arată că Inspectoratul Școlar Județean B-N nu are calitate procesuală pasivă deoarece potrivit Legii nr.128/1997 inspectoratele școlare nu au atribuții și competențe în ceea ce privește salarizarea personalului didactic din unitățile de învățământ. Potrivit art.13 din nr.OUG32/2001, începând cu anul 2001 finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea.
Pe fond arată că instanța de fond a apreciat în mod greșit că reclamanta poate beneficia de o indemnizație de pensionare echivalentă cu două salarii de bază avute în luna pensionării.
În opinia recurentului reclamanta este îndreptățită la plata unei indemnizații de pensionare echivalentă cu un salariu de bază avut la data pensionării, potrivit prevederilor art.37 lit.e din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Învățământ 2007.2008.
Art.40 alin.2 lit.c din muncii stipulează că angajatorul aer obligația de a acorda salariaților toate drepturile ce decurg din lege și din contractele colective de muncă, iar dispozițiile art.37 lit.e din CCM prevăd că "salariații care se pensionează la vârsta standard primesc o indemnizație de cel puțin un salariu de bază".
Mai arată că într-adevăr art.50 din CCM Unic la Nivel Național pe anii 2007-2010 prevede că salariații care se pensionează pentru limită de vârstă primesc o indemnizație egală cu cel puțin două salarii de bază avute în luna pensionării, însă aceste prevederi sunt în vigoare de la data de 12 noiembrie 2007.
Prin întâmpinarea de la 6, reclamanta solicită respingerea recursului ca nefondat.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs formulate și a apărărilor invocate, Curtea reține următoarele:
Recursul este fondat.
În fața primei instanțe, recurentul a invocat excepția lipsa calității procesuale pasive, susținând că raportul de drept procesual nu se poate lega valabil decât între titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecății, respectiv raporturile de muncă. Cum inspectoratele școlare județene sunt organe deconcentrate în subordinea Ministerului Educației, Cercetării și T, cu atribuții clar prevăzute în art. 142 din Legea învățământului nr. 84/1995 cu modificările și completările ulterioare, printre care cea de a coordona încadrarea unităților de învățământ cu personal didactic necesar, neavând în schimb calitatea de angajator în sensul art. 10 și 14 din Codul Muncii, între inspectoratul școlar și cadrele didactice nu se raporturi de muncă. Acestea iau ființă între directorul unității de învățământ și cadrele didactice, potrivit art. 11 alin. 5 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, întrucât angajarea pe post se face de către directorul unității de învățământ, pe baza deciziei de repartizare semnată de Inspectoratul școlar general. De asemenea, au fost invocate prevederile art. 22 din Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar aprobat prin nr. /2005, unde se stipulează că directorul unității de învățământ în calitate de angajator încheie contractele individuale de muncă cu personalul angajat.
Rolul Inspectoratului școlar general este deci doar acela de a dispune repartizarea cadrului didactic la o anumită unitate de învățământ.
Pe de altă parte, potrivit art. 167 din Legea învățământului, finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se face descentralizat prin bugetele consiliilor județene sau prin bugetele locale ale unităților administrative teritoriale în a căror rază teritorială își desfășoară activitatea, repartizarea fondurilor fiind dispusă prin hotărârea consiliului județean sau a celui local, fiecare unitate de învățământ întocmindu-și bugetul propriu, situație în care Inspectoratul Școlar Județean nu poate fi obligat la plata drepturilor salariale.
Excepția amintită, de lipsă a calității procesuale pasive, este una de ordine publică și derivă din dispozițiile imperative ale legii în ce privește atribuțiile legale ale inspectoratelor școlare județene, așa cum se regăsesc acestea în art. 142 din Legea învățământului nr. 84/1995 cu modificările și completările ulterioare. Or, este evident că ordinea publică a unui stat este conturată de prevederile legale de la care nu se poate deroga prin voința participanților la raporturile juridice, deci de prevederile legale imperative, care trebuie respectate întocmai.
Având în vedere aceste precizări, trebuie observat că printre atribuțiile stabilite de art. 142 din Legea învățământului nr. 84/1995 în sarcina inspectoratelor școlare nu se regăsesc unele privind salarizarea personalului didactic sau angajarea efectivă a acestuia sau plata indemnizației cu ocazia pensionării. Doar atribuțiile enumerate la lit. b) ( asigură aplicarea legislației în organizarea, conducerea și desfășurarea procesului de învățământ ) și g) ( coordonează încadrarea unităților de învățământ cu personal didactic necesar, în conformitate cu prevederile Statutului personalului didactic) se apropie de problematica derulării raporturilor de muncă ale cadrelor didactice, însă nu într-un mod suficient de specific pentru a putea justifica în speță calitatea procesuală pasivă a pârâtului Inspectoratul Școlar Județean. Astfel, așa cum s-a arătat în întâmpinarea depusă de acesta în primă instanță, nu există vreo formă de implicare efectivă a acestui pârât în încheierea contractului individual de muncă al cadrului didactic cu unitatea de învățământ, iar repartizarea personalului didactic la diversele unități de învățământ, făcută de acest pârât, nu reprezintă decât o condiție prealabilă încheierii contractului de muncă. Nu se poate spune că ar exista o legătură de cauzalitate suficient de calificată între această repartizare și faptul neacordării unor drepturi salariale.
Așa fiind, observând și dispozițiile art. 11 alin. 5 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, potrivit cărora angajarea pe post se face de către directorul unității de învățământ (situație în care rolul de angajator, deci obligat la plata drepturilor salariale, este unitatea de învățământ, conform art. 10 și 14 din Codul Muncii ), Curtea apreciază operantă excepția lipsei calității procesuale pasive a recurentului pârât Inspectoratul Școlar al Județului B-N, situație în care se impune admiterea recursului acestui pârât pentru acest motiv, cu modificarea sentinței atacate în sensul respingerii petitului privind obligarea acestui pârât la plata drepturilor salariale ce fac obiectul acțiunii.
Pornind de la obiectul procesului spre calitatea procesuală se constată că procesul se poate purta doar între cei care există sau poate exista raportul de drept substanțial în orice alt caz urmând a fi invocată și admisă lipsa calității procesuale active sau pasive, după caz.
Cum între reclamantă și pârâtul recurent nu există nici un raport juridic de genul angajat-angajator rezultă că pârâtul recurent nu are calitate procesuală pasivă pentru petitul prin care se solicită plata drepturilor salariale sau asimilate, o astfel de calitate având-o doar angajatorul.
În drept, se au în vedere prevederile art. 312 alin. 1 și 3 raportat la art. 304 pct. 9 și art. 306 alin. 2.proc.civ.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței, acestea nefăcând obiectul recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul INSPECTORATUL ȘCOLAR AL JUDEȚULUI B- împotriva sentinței civile nr. 503 din 29.09.2008 a Tribunalului Bistrița -N pronunțată în dosarul nr-, pe care o modifică în parte în sensul că înlătură obligarea INSPECTORATULUI ȘCOLAR AL JUDEȚULUI B- la plata drepturilor salariale.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 14 ianuarie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
--- - - - -
de, dactilografiat de Sz.
În 3 ex. la data de 22.01.2009
Judecători fond -, - Tribunalul Bistrița -
Președinte:Ioan Daniel ChișJudecători:Ioan Daniel Chiș, Sergiu Diaconescu Laura
