Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 412/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 412/CM
Ședința publică din 12 Mai 2008
Complet specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE: Spiridon Eleonora
JUDECĂTOR 2: Tase Vanghelița
JUDECĂTOR 3: Costea Monica
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul civil formulat de pârâta SC SA - GRUP, cu sediul în B, Calea nr.239, sector 1, împotriva sentinței civile nr.45 din 23 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, și, toți cu domiciliul ales la avocat, în C,-, județul C, având ca obiect drepturi bănești (indice de salarizare 1,98 + suplimentări de Paști și C).
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din 9.05.2008 și au fost consemnat în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte din prezenta decizie.
Instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 12.05.2008, când a pronunțat următoarea decizie:
CURTEA:
Asupra recursului civil de față;
Reclamanții, Și, au chemat în judecată pe pârâta - Membru Grup B, pentru ca în contradictoriu cu aceasta și prin hotărâre judecătorească, să se dispună obligarea pârâtei la plata către fiecare reclamant, pentru 3 ani înainte de înregistrarea acțiunii (01.11.2007), până la data încetării raporturilor de muncă, indexat cu indicele de inflație la data plății efective a: diferențelor de drepturi salariale rezultate din neaplicarea indicelui de salarizare de 1,98 din salariul pe economia națională; a sumei cuvenite cu titlu de suplimentări de Paști și C, calculate la nivelul salariului de bază mediu, cu obligarea pârâtei la plata către fiecare reclamant a sumei de 500 lei cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanții învederează instanței faptul că, în contractul colectiv de muncă încheiat cu, se prevede un salariu de bază minim de 1,98 ori mai mare decât salariul minim pe economia națională, indexat pentru perioada 2004-2007. Contractul colectiv de muncă a fost modificat prin acte adiționale legal înregistrate, dar cu privire la alte clauze decât coeficientul de salarizare. Același contract, prevede suplimentări salariale pentru sărbătorile de Paști și de C în cuantum de un salariu mediu de bază, care nu au fost acordate.
Tribunalul Constanța prin sentința civilă nr.45 din 23 ianuarie 2008 admis în parte acțiunea reclamanților și a obligat societatea pârâtă la plata către reclamanți a drepturilor reprezentând suplimentări salariale pentru sărbătorile de Paști pentru anii 2005, 2006, 2007, precum și pentru sărbătorile de C pentru anii 2004, 2005, 2006, calculate la nivelul salariului de bază mediu la nivelul societății, indexate în raport de indicele de inflație la data plății efective, corespunzător perioadei lucrate de fiecare salariat.
S-a respins cererea de obligare a pârâtei la plata diferențelor drepturilor salariale rezultate din aplicarea indicelui de salarizare de 1,98 la salariul minim pe economie, ca neîntemeiată.
A fost obligată pârâtă la plata către fiecare reclamant a sumei de 500 lei cheltuieli de judecată.
Pronunțând această hotărâre, instanța de fond a reținut pe baza probelor administrate, faptul că în contractul colectiv de muncă pentru perioada 2005 - 2007 este înscrisă această mențiune în legătură cu suplimentările salariale, care nu s-au acordat. În legătură cu indicele de salarizare de 1,98 la salariul minim pe economia națională, acesta nu se aplică reclamanților, întrucât nu sunt salariați din cadrul "ar " C, ci din "Zona "
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a declarat recurs - Membru Grup.
În motivarea recursului, recurenta învederează instanței, în legătură cu excepția prematurității, faptul că aceasta a fost greșit soluționată.
În mod nelegal s-a respins excepția prescrierii dreptului la acțiune, reținându-se că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.283 lit.e din Codul muncii.
Recurenta mai învederează instanței în legătură cu această problemă, faptul că acțiunea era prescrisă din momentul introducerii.
Pe fondul cauzei acțiunea trebuia respinsă în totalitate. Societatea a achitat toate drepturile salariale, iar drepturile suplimentare au fost incluse în salariul de bază. Faptul că dispozițiile art.168 Codul muncii dau naștere unor interpretări, nu este o dovadă că salariații nu și-au primit drepturile suplimentare, instanța fiind obligată să se pronunțe în funcție de probatorii.
Examinând criticile formulate, Curtea reține următoarele:
1. În referire la excepția prematurității cererii de chemare în judecată, Tribunalul, prin considerentele sentinței atacate, a clarificat-o, reținând în mod justificat că în lipsa negocierilor asupra cuantumului sumelor și modalității de acordare, nu se poate nega dreptul salariaților asumat de părți prin contractele colective de muncă.
A judeca în sens contrar ar echivala cu îngrădirea accesului la justiție pentru garantarea și obținerea unor drepturi conferite prin contract.
2. O altă critică vizează modalitatea de soluționare a excepției prescripției dreptului la acțiune.
Pentru soluționarea judicioasă a acestui motiv de recurs se impune, cu prioritate, clasificarea teoretică a noțiunii de "salariu".
Conform Codului muncii, salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile precum și alte adaosuri (art. 155 Codul muncii ).
Prin contractul colectiv de muncă, la art. 168, s-a prevăzut că salariații vor beneficia cu ocazia sărbătorilor de Paști și C de o suplimentare a drepturilor salariale a drepturilor salariale cu încă un salariu de bază mediu brut pe SA.
Rezultă, fără putință de tăgadă, din modalitatea de redactare a acestui articol din contractul colectiv de muncă, că dreptul suplimentar acordat cu ocazia sărbătorilor de Paști și C este un drept de natură salarială.
Dispoziția cuprinsă în art. 283 lit. e Codul muncii reglementează dreptul material la acțiune în cazul neexecutării contractului colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia, altele decât drepturile salariale, întrucât în privința acestora legiuitorul a dat o reglementare distinctă și anume aceea cuprinsă la lit. c al aceluiași art. 283 Codul muncii.
Nu trebuie omis faptul că tot în Codul muncii legiuitorul a statuat că "dreptul la acțiune cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective era datorate", normă cuprinsă în art. 166 alin. 1 Codul muncii.
Regulile care guvernează prescripția în materia drepturilor salariale sunt dispozițiile art. 283 alin. 1 lit. c Codul muncii, în conformitate cu care cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune.
În cauză, se pretind drepturi salariale reprezentând suplimentări salariale de Paști și de C începând cu decembrie 2004, astfel că, față de momentul depunerii acțiunii - noiembrie 2007 - acestea se încadrează în termenul de 3 ani prevăzut de dispozițiile art. 283 alin. 1 lit. c Codul muncii.
3. O ultimă critică vizează modalitatea de soluționare pe fond a pretenției deduse judecății.
Izvorul pretenției îl reprezintă dispozițiile art. 168 din contractul colectiv de muncă care dispune:
(1) Cu ocazia sărbătorilor de Paști și C salariații SA vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SA. Cu minimum 15 zile înainte de fiecare eveniment pentru care se acordă suplimentările vor începe negocierile cu în vederea stabilirii valorii concrete, modalității de acordare, condițiilor, criteriilor și beneficiarilor.
(2) În anul 2003 suplimentările salariale de la alineatul (1) al prezentului articol au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat".
Această dispoziție a fost cuprinsă în contractul colectiv de muncă din anii 2004, 2005 și 2006, la dosarul Tribunalului fiind depuse extrasele din aceste contracte, care fac dovada dreptului pretins.
Dispoziția cuprinsă în alin. 2 al art. 168 din contractul colectiv de muncă nu poate avea decât o singură interpretare și anume că numai pentru anul 2003 aceste suplimente au fost incluse în salariu, nu și pentru ceilalți ani.
Rațiunea unei asemenea prevederi explicite este determinată de intenția comună a semnatarilor de a preîntâmpina pretinderea nejustificată a acestor sume aferente anului 2003, acestea nemaifiind datorate întrucât au fost incluse în salariu.
Argumentația folosită de instanța de fond este conformă cu intenția comună a părților semnatare ale contractului colectiv de muncă.
Împrejurarea că în anul 2007 Comisia paritară Federația sindicală și au convenit să aducă o altă interpretare art. 168 alin. 1 și 2 nu are nicio semnificație juridică întrucât orice modificare a contractului colectiv de muncă se poate face cu respectarea aceleiași proceduri ca la încheierea contractul colectiv de muncă.
O asemenea obligație rezultă din dispozițiile art. 31 din Legea nr. 130/1996.
Pe de altă parte, nu a fost adus în fața instanței niciun litigiu având drept scop interpretarea și, pe cale de consecință, modificarea art. 168 alin. 1 și 2 din contractul colectiv de muncă în discuție, toate aceste demersuri fiind invocate pe cale de apărare prin întâmpinare în fața Tribunalului.
Referitor la ultima problemă, în legătură cu aplicarea coeficientului de 1,98 față de salariul minim pe economia națională, instanța de fond în mod corect a reținut că reclamanții nu sunt salariații ar C, situație în care acest coeficient nu li se poate aplica în raport de actele adiționale care stabilesc doar drepturile și obligațiile ce decurg din specificul activității desfășurate de salariații "ar".
Pe cale de consecință, Curtea, în conformitate cu dispozițiile art.312 Cod pr.civilă, va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul civil declarat de pârâta SC SA - GRUP, cu sediul în B, Calea nr.239, sector 1, împotriva sentinței civile nr.45 din 23 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, și, toți cu domiciliul ales la avocat, în C,-, județul C,
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 12 mai 2008.
Președinte, Judecători,
- - - -
- -
Grefier,
- -
Jud.fond: /
Red.dec.Jud. -/ 2 ex.
Tehnored.gref./04.06.2008
Președinte:Spiridon EleonoraJudecători:Spiridon Eleonora, Tase Vanghelița, Costea Monica
