Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 4169/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- spor de mobilitate și confidențialitate
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 4169
Ședința publică de la 22 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Tamara Carmen Bunoiu judecător
- - - judecător
- - judecător
Grefier -
************
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâtul - PRIMARUL COMUNEI, împotriva sentinței civile nr. 7572/09 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât CONSILIUL LOCAL și intimatul reclamant, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat faptul că recurentul pârât - PRIMARUL COMUNEI, a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit dispozițiilor art.242 alin.2 cod pr.civilă.
Instanța apreciind cauza în stare de judecată a luat în examinare recursul.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința civilă nr. 7572 din 09.decembrie 2008 Reibunalul Gaa dmis acțiunea cu precizarea ulterioară, formulată de petentul, împotriva intimaților Consiliul Local - și Primarul Comunei -, județul
Au fost obligați intimații la plata către petent a contravalorii sporului de confidențialitate și mobilitate în procent de 25% ( 15% spor de mobilitate și 10% spor de confidențialitate), aplicat la salariul de încadrare începând cu 01.06.2005-07.10.2008 și în continuare, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
S-a luat act de renunțarea petentului la capetele de cerere privind acordarea sporului de dispozitiv, sporului de fidelitate și solicitare neuropsihică și stres și la contravaloarea tichetelor de masă.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Petentul este angajat în cadrul Primăriei - îndeplinind funcția de inspector taxe și impozite, desfășurându-și activitatea în afara instituției în proporție de 40%, obligațiile de serviciu nerealizându-le într-un loc de munca stabil, fiind nevoit să se deplaseze la diverse instituții din județ, sens în care este îndreptățită la plata sporului de mobilitate, în conformitate cu dispozițiile art. 25 Codul Muncii.
Fiind inspector taxe și impozite, unde în cadrul activității desfășurate cetățenii depun documente și a solicitat informații privind modul de calcul al impozitelor, petentul a fost obligat să respecte confidențialitatea acestor acte și confidențialitatea oricăror date la care are acces în activitatea prestată, situație față de care a fost îndreptățită și la plata sporului de confidențialitate în conformitate cu dispozițiile art. 26 Codul Muncii.
Astfel, potrivit art. 25 Codul Muncii, clauza de mobilitate este definită ca fiind acea clauză din contractul individual de muncă prin care părțile convin ca în considerarea specificului muncii, respectiv datorită faptului că executarea obligațiilor de serviciu nu se realizează într-un loc stabil de muncă, să beneficieze de prestații suplimentare în bani sau în natură.
De asemenea, art. 26 Codul Muncii, definește clauza de confidențialitate ca fiind aceea clauză prin care părțile convin ca pe toată durata desfășurării raportului de muncă și după încetarea acestuia să nu transmită date sau informații de care au luat cunoștință în timpul executării contractului în condițiile stabilite de regulamentele interne, contractul colectiv de muncă sau contractul individual de muncă.
Nerespectarea acestei clauze de către oricare dintre părți atrage obligarea celui în culpă la plata de daune-interese.
Deosebit de remunerația de baza astfel stabilită, în considerarea specificului muncii și a importantei sociale a serviciilor profesionale pe care aceasta le executa, în temeiul art. 25 si 26 din Codul Muncii <LLNK 12003 53 10 202 25 35>petentul poate negocia prestații suplimentare în bani reprezentând clauza de mobilitate și clauza de confidențialitate.
Potrivit art.13 din OUG123/2003 sporul de confidențialitate se acordă personalului contractual din aparatul de lucru al Guvernului în cuantum de până la 15%, precum și personalului contractual din instituțiile și autoritățile publice pentru care, prin acte normative specifice, se prevede acordarea acestui spor.
Categoriile de personal, cuantumurile sporului de confidențialitate și condițiile de acordare se stabilesc în limitele prevăzute de reglementările în vigoare, de către ordonatorii principali de credite, cu încadrarea în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul aprobat.
in economia textelor legale amintite rezulta ca intimații au fost obligați sa plătească petentului contravaloarea sporului de mobilitate și confidențialitate în procent de 25 % aplicate la salariul de încadrare începând cu data de 01.06.2005-07.10.2008 și în continuare, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
S-a luat act de renunțare petentului la capetele de cerere privind acordarea sporului de dispozitiv, sporului de fidelitate și solicitare neuropsihică și stres și la contravaloarea tichetelor de masă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul PRIMARUL COMUNEI criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică în sensul că cele două sporuri solicitate pot fi acordate numai în măsura în care sunt încuviințate de către ordonatorul de credite, instanța neputându-se substitui acestuia.
Un alt motiv de recurs este cel privitor la faptul că deși reclamantul este angajat în anul 2005 acesta a solicitat acordarea acestui spor începând cu anul 2005.
Recurentul critică soluția sub aspectul competenței de soluționare a cauzei care, aparține Tribunalului, secției conflicte de muncă și asigurări sociale.
În cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art. 25 alin.2 iar petentul nu gestionează date și informații cu de interes public întrucât colecția muzeală este una publică.
Intimatul a învederat că sentința a fost pusă deja în executare și a solicitat judecarea cauzei în lipsa acestuia.
Analizând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor aplicabile în cauză, Curtea constată că recursul este fondat și urmează a fi admis pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare.
Art. 25. reglementează clauza de mobilitate care presupune prestații suplimentare în bani sau în natură pentru salariatul care, dat fiind specificul muncii sale nu execută obligațiile de serviciu într-un anumit loc de muncă iar art. 26 reglementează clauza se confidențialitate prin care, părțile convin ca, pe timpul și după încetarea contractului individual de muncă, să nu transmită date sau informații da care au luat cunoștință în timpul desfășurării procesului.
Aceste dispoziții legale trebuie coroborate cu cele ale 17 alin. 2 lit. h referitoare la locul muncii ce trebuie prevăzut în contract.
Mobilitatea - ca și clauză, presupune delegări frecvente ale angajatului și, poate presupune chiar și detașarea acestuia.
Din dispozițiile aplicabile rezultă prin urmare că, întinderea și acordarea acestor sporuri este în mod necesar rezultatul unei negocieri ale celor două părți contractante, neputându-se acorda în lipsa acesteia. De asemenea, Curtea remarcă faptul trebuie făcută distincția între obligația de confidențialitate incidentă sub forma obligației de a respecta secretul de serviciu și clauza de confidențialitate, care poate viza pentru salariat a unei sfere mai largi de informații.
În raport de aceste dispoziții, lipsa inserării în contractul de muncă a acestor clauze, nu conferă reclamantului aptitudinea legală de a primi aceste sporuri, ele nefiind prevăzute în actele normative care le sunt aplicabile personalului contractual din instituțiile autorității publice iar resursele financiare de care a dispus instituția pârâtă nu a permis alocarea acestora, recurentul fiind ordonatorul principal de credite.
Salarizarea personalului contractual din sectorul bugetar nu se poate realiza decât in limitele propriei legislații de reglementare si nu prin preluarea unor instituții care-si găsesc aplicabilitate in alte domenii de activitate, ca urmare a aplicării principiului prestabilirii salariilor personalului din autoritățile si instituțiile publice prin lege.
Stabilirea unui regim diferențiat de salarizare in raport de angajator si condițiile specifice de munca, precum si in raport de alte elemente obiective care determina situații si atribuții de munca diferite, nu este de natura a crea un regim discriminatoriu.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 pct. 1 coroborat cu art. 304 pct. 9.civCod Penal recursul declarat va fi admis, sentința instanței de fond va fi în totalitate modificată în sensul respingerii acțiunii reclamantului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtul - PRIMARUL COMUNEI, împotriva sentinței civile nr. 7572/09 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât CONSILIUL LOCAL și intimatul reclamant.
Modifică sentința civilă.
Respinge acțiunea.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 22 iulie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 2: Marian Lungu
- - - - - -
Red. jud. Grefier,
3 ex. /29.06.2009.
Jud. fond.El.
.
Președinte:Tamara Carmen BunoiuJudecători:Tamara Carmen Bunoiu, Marian Lungu, Carmen
