Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 4243/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 4243
Ședința publică de la 23 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: - -
JUDECĂTOR 1: Doina Vișan
JUDECĂTOR 2: Marin Panduru
Grefier: - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, împotriva sentinței civile nr. 3434/15.05.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, având ca obiect "drepturi bănești".
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, apreciindu-se cauza în stare de judecată, s-a trecut la soluționare.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Tribunalul Dolj prin sentința nr. 3434 de la 15 mai 2008 admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor și în consecință a respins acțiunea față de acest pârât.
A admis acțiunea formulată de reclamanții și, împotriva pârâților Ministerul Justiției, și Tribunalul Dolj.
A obligat pârâții Ministerul Justiției și Tribunalul Dolj să plătească reclamanților despăgubire în sumă brută de 1700 RON egală cu stimulentul financiar acordat judecătorilor și procurorilor cu vechime între 0-3 ani, prin ordinul ministerului justiției nr. 1921/C/2005, sumă ce se va reactualiza la momentul plății efective.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de către pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, Tribunalul a constatat că este întemeiată pentru următoarele considerente.
Ministerul d e Justiție prin Ordinul nr 1921/C/2005 a aprobat repartizarea unui fond de stimulente financiare pentru personalul din sistemul justiției, cu nerespectarea prevederilor Normelor Interne privind repartizarea fondului constituit potrivit art 25 alin 2 din Lg nr 146/1997.
Din analiza prevederilor art 25 din Lg nr 146/1997 reiese că la Ministerul Justiției se constituie fondul pentru stimularea personalului din sistemul justiției care reprezintă 75% din sumele obținute din recuperarea cheltuielilor avansate de către stat pentru desfășurarea proceselor penale. Cu alte cuvinte Ministerul Justiției este ordonator principal de credite și dispune repartizarea stimulentelor financiare conform Normelor Interne.
Pe fondul cauzei,instanța a constatat următoarele:
Potrivit art 21 alin 1 din OG nr 137/2000 persoana care se consideră discriminată poate, formula, în fața instanței de judecată, o cerere pentru acordarea de despăgubiri și restabilirea situației anterioare discriminării.
Conform alin 4, persoana interesată are obligația de a dovedi existenta unor fapte care permit a se presupune existenta unei discriminări directe sau indirecte,iar persoanei împotriva căreia s-a formulat sesizarea îi revine sarcina de a dovedi că faptele nu constituie discriminare.
Tribunalul a observat că existenta discriminării prin acordarea de stimulente financiare numai judecătorilor din cadrul judecătoriilor care au o vechime între 0 și 3 ani în funcția de judecător, a fost constatată de către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării prin Hotărârea nr 15/23 01 2006,care a hotărât că acordarea preferențială a stimulentelor financiare numai judecătorilor cu o vechime între 0 și 3 ani în funcția de judecător constituie acte de discriminare conform art 2 alin 1 și 2,art 6 lit c,art 8 alin 3 și art 19 alin 4 din OG nr 137/2000.
Instanța nu poate reține susținerea pârâtului Ministerul Justiției potrivit căreia nu se poate reține existența unor situații analoage sau comparabile a asistenților judiciari în raport cu cea a judecătorilor, întrucât potrivit art. 55 din legea 304/2004 asistenții judiciari fac parte din completul de judecată, participă la deliberări, iar în cazul opiniei separate aceasta se motivează; studiul dosarelor și discuțiile pe marginea acestora în vederea pregătirii ședinței de judecată se realizează împreună cu judecătorii.
De asemenea, potrivit art. 111.al. 2 din legea 304/2004, toate atribuțiile, interdicțiile și incompatibilitățile judecătorilor și procurorilor se aplică și asistenților judiciari.
Un ultim argument în aceste sens este și faptul că asistenții judiciari beneficiază de aceleași drepturi salariale ca și un judecător cu grad de judecătorie, legiuitorul recunoscând implicit că la aceleași obligații se cuvine aceiași remunerație.
Față de considerentele expuse,Tribunalul a apreciat că au fost încălcate prevederile art 5 alin 1 și 4, art 6 alin 2 din Codul Muncii și prev art 12 din PG 137 / 2000, iar această încălcare le-a produs reclamanților un prejudiciu egal cu stimulentele financiare în sumă de 1700 RON.
Potrivit art 269 din Codul Muncii angajatorul este obligat, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale să îl despăgubească pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâtul Ministerul Justiției criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Un prim motiv de critică se referă la faptul că aprecierile instanței de fond privind instituirea unei stări de discriminare sunt neîntemeiate, întrucât reclamanții -intimați, în calitate de asistenți judiciari, nu pot afirma în mod fundamental că depun o muncă egală ori că s-ar afla într-o situație comparabilă cu judecătorii cărora li s-au acordat stimulente în temeiul ordinului în discuție.
Nu se poate reține existența unor situații analoage sau comparabile a asistenților judiciari în raport cu cea a judecătorilor în ceea ce privește statutul și modalitatea de desfășurare a activității profesionale specifice.
În mod eronat hotărârea instanței de fond a fost motivată pe o hotărâre a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării stabilite prin ordin al Ministrului Justiției.
Recursul este fondat.
Instanța de fond a reținut în mod greșit că prin acordarea de stimulente financiare numai judecătorilor din cadrul judecătoriilor care au o vechime între 0 și 3 ani s-a creat o discriminare împotriva reclamanților.
Hotărârea CNCD nr.15/2006 la care face referire instanța de fond privea discriminarea creată între judecători prin acordarea stimulentelor respective și nu privea și categoria asistenților judiciari.
Totodată, repartizarea fondurilor respective este reglementată de Legea nr.146/1997 și Normele interne privind repartizarea acestor fonduri. Astfel, potrivit art. 25 alin.2 din legea 146/1997 din diferența de 75 % din sumele prevăzute la alin.1 se constituie un fond cu destinație specială pentru stimularea personalul din sistemul justiției, iar potrivit alin.3 repartizarea veniturilor pe beneficiar se face în baza unor norme interne aprobate prin ordin al ministrului justiției.
De asemenea, prin Ordinul Ministrului Justiției nr. 2404 din 23.08.2004 s-a prevăzut că sumele constituite astfel se vor utiliza pentru stimularea judecătorilor, personalului auxiliar de specialitate, personalului economic, tehnic, administrativ și de serviciu din cadrul instanțelor judecătorești, personalului Ministerului Justiției, al Institutului Național de, de expertize criminalistice, precum și celui din Centrul Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu.
Reiese din economia acestor acte normative că asistenții judiciari nu fac parte din personalul pentru care se pot utiliza stimulentele respective.
Faptul că aceștia fac parte din completul de judecată și participă la deliberări, că sunt salarizați ca și un judecător cu grad de judecătorie, precum și faptul că li se aplică interdicțiile și incompatibilitățile judecătorilor și procurorilor nu conduce automat la concluzia că le sunt aplicabile toate actele normative care vizează categoria judecătorilor sau procurorilor.
Este de reținut, de asemenea, că prin decizia Curții Constituționale prevederile art.1, art.2 alin.3 și art. 127 alin.1 din OG 137/2000 au fost declarate neconstituționale în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
Pentru considerentele expuse constatând că sentința atacată este nelegală în baza art. 304 pct.9 Cod pr.civilă și 312 Cod pr.civilă va fi admis recursul și va fi modificată sentința în sensul că va fi respinsă acțiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, împotriva sentinței civile nr. 3434/15.05.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți,.
Modifică sentința în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamanți.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 23 Iunie 2009.
Președinte, Judecător, JUDECĂTOR 3: Ioana Moțățăianu
- - - - - -
Grefier,
- -
09.07.2009
Red.jud.-
3 ex/AS
Președinte:Doina VișanJudecători:Doina Vișan, Marin Panduru, Ioana Moțățăianu
