Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 487/2008. Curtea de Apel Brasov
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILA Nr. 487/
Ședința publică din 25 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Grigorescu
JUDECĂTOR 2: Anca Pîrvulescu
JUDECĂTOR 3: Cristina Ștefăniță
Grefier - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâtul MUNICIPIUL B împotriva sentinței civile nr.365/12.02.2008 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față, au avut loc în ședința publică din data de 16 aprilie 2008, când părțile au lipsit, încheierea de ședință din acea zi, face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 22 aprilie 2008, apoi din aceleași motive la data de 24 aprilie 2008, apoi la data de 25 aprilie 2008.
CURTEA,
Constată că prin sentința civilă nr.365/M/2008 a Tribunalului Brașova fost admisă acțiunea formulata de reclamanții, -, si, in contradictoriu cu paratul Municipiul B, prin Primar.
A fost obligat paratul sa aloce, sa calculeze si sa plătească reclamanților drepturile bănești reprezentând indemnizația de dispozitiv lunara, in procent de 25% din salariul de baza, începând cu data de 01.01.2005 si pana la data de 03.07.2005, sume ce vor fi actualizate cu rata inflației de la data plații efective.
A fost obligat paratul sa efectueze mentiunile cu privire la acordarea indemnizatiei de dispozitiv,in carnetele de munca ale reclamantilor.
S-a luat act de renuntarea reclamantei - la judecata prezentei cereri de chemare in judecata.
cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Indemnizația de dispozitiv a fost reglementată prin Legea 138/1999 și vizează cadre militare, angajați pe bază de contract și salariați civili din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerul d e Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Serviciul de Telecomunicații și Ministerul Justiției.
Prin Ordinul nr.496/28.07.2003 emis de Ministerul Administrației și Internelor s-a prevăzut că indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice iar la pct.3.1.1 se arată că prin personal civil în sensul prezentului ordin se înțelege funcționarii publici și personalul contractual din MAI. Personalul civil din MAI beneficiază de drepturile stabilite de Legea 138/1999 cu excepția celui din domeniul administrației publice care beneficiază doar de dreptul prevăzut la art.13 din lege.
Art.13 din Legea 138/1999 stabilește cuantumul indemnizației de 25 % din salariul de bază și se acordă cadrelor militare în activitate, militari angajați pe bază de contract și salariaților civili.
In consecința, salariaților civili le este recunoscut beneficiul aceleiași indemnizații de dispozitiv în cuantum de 25 % din salariul de bază.
Este evident faptul că prin Ordinul nr.496/2003, Ministrul Administrației și Internelor a urmărit ca, din rândul personalului care beneficiază de acest spor, să facă parte și personalul civil care își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice, tocmai pentru a înlătura discriminarea în privința drepturilor de natură salarială a personalului aflat în subordinea și coordonarea MAI, asigurându-se astfel egalitate de tratament salarial și nediscriminarea pentru personalul din cadrul aceleiași instituții.
De reținut și faptul că, potrivit art.13 din Legea 138/1999, la nivel național, în alte departamente administrativ teritoriale au fost recunoscute și plătite aceste drepturi (așa cum reflectă și practica judiciară depusă în speță), astfel încât prevederile constituționale (art.16), cele art.14 din CEDO, art.1 din protocolul nr.12 precum și art.5 și 6 din codul Muncii, impun premisa de reglementare unitară a acestor drepturi.
Împotriva hotărârii pronunțate la fond a formulat recurs pârâtul Municipiul B prin primar iar prin motivele de recurs întemeiate pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă se arată că dispozițiile Legii nr.138/1999 se aplică personalului militar și civil din cadrul, MI, ȘI MJ iar Ordinul MAI nr.496/2003 nu a fost publicat în Monitorul Oficial. De asemenea, prin pct.9.2 și 31.1 din cadrul acestui ordin se prevede că indemnizația de dispozitiv se acordă funcționarilor publici și personalului contractual din MAI iar nu și din cadrul primăriilor și serviciilor publice subordonate consiliilor locale.
Recursul este fondat.
Pretențiile solicitate prin acțiune sunt reglementate de art.13 din Legea 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții. Acest text de lege prevede că "indemnizația de dispozitiv lunară de 25% din solda de funcție, solda de grad, solda de merit, indemnizația de comandă și gradații, respectiv din salariul de bază se acordă cadrelor militare în activitate, militarilor angajați pe bază de contract și salariaților civili".
Prin Ordinul nr.496/28.07.2003 emis de MAI s-a specificat că "indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice".
Potrivit pct.31.1 din acest prin "prin personal civil" se înțelege funcționarii publici și personalul contractual din Ministerul Administrației și Internelor. Prin urmare, în mod evident ordinele se referă numai la structurile MAI, ori personalul contractual din cadrul primăriilor și din cadrul serviciilor publice subordonate consiliilor locale nu se încadrează în textul legal invocat și nu pot beneficia de indemnizația de dispozitiv.
De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că administrația publică din unitățile administrativ teritoriale se întemeiază pe principiul autonomiei locale și pe cel al descentralizării serviciilor publice iar autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune și orașe sunt consiliile locale ca autorități deliberative și primării ca autorități executive (prevederi cuprinse în Legea 215/2001 privind administrația publică locală art.1, art.2, art.21).
Aceasta înseamnă că administrația publică locală nu este subordonată Ministerului d e Interne iar dispozițiile legale arătate mai sus nu se aplică angajaților acestor instituții. În consecință curtea apreciază că soluția instanței de fond are la bază o interpretare extensivă a dispozițiilor legale aplicabile adăugându-se la lege o situație neprevăzută de aceasta astfel încât, în baza art.312 Cod procedură civilă recursul pârâtului va fi admis iar acțiunea reclamanților va fi respinsă conform dispozitivului prezentei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurentul Municipiul B prin primar împotriva sentinței civile nr.365/M/2008 a Tribunalului Brașov pe care o modifică în parte în sensul că:
Respinge acțiunea reclamanților, -, și în contradictoriu cu Municipiul B prin primar.
Menține dispoziția privind renunțarea la judecata acțiunii de către reclamanta.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 25 Aprilie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red: CȘ/22.05.2008
Dact: MD/26.05.2008 - 3 ex.
Jud.fond:/
Președinte:Nicoleta GrigorescuJudecători:Nicoleta Grigorescu, Anca Pîrvulescu, Cristina Ștefăniță