Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 51/2009. Curtea de Apel Tg Mures

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ

SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE

Dosar nr-

Decizie nr. 51/

Ședința publică din 09 ianuarie 2009

Completul compus din:

- - Președinte

- Judecător

- Judecător

Grefier -

Pe rol judecarea recursurilor declarate de Direcția Generală a Finanțelor Publice M, în numele Ministerului Economiei și Finanțelor și de Consiliul local al municipiului Reghin și Primarul municipiului Reghin, împotriva sentinței civile nr.802 din 6 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursurile au fost declarate în termenul prevăzut de lege, fiind scutite de plata taxei judiciare de timbru.

Având în vedere împrejurarea că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, instanța, în raport de actele și lucrările dosarului, reține cauza în pronunțare.

CURTEA,

Prin sentința civilă nr.802 din 6 mai 2008 Tribunalul Mureșa respins excepția inadmisibilității acțiunii și excepția lipsei calității procesual pasive a Primăriei municipiului Reghin, a Consiliului local al municipiului Reghin, a Inspectoratului Școlar Județean M, a Ministerului Economiei și Finanțelor și a Ministerului Educației, Cercetării și T; a admis acțiunea civilă formulată de reclamanții, în contradictoriu cu de Stat " -" Reghin, Consiliul local al municipiului Reghin, Primăria municipiului Reghin prin Primar, Inspectoratul Școlar Județean M, Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Educației, Cercetării și T; a obligat în solidar pârâții la plata în favoarea fiecărui reclamant a diferențelor de drepturi salariale reprezentând contravaloarea orelor prestate în plus, câte două ore săptămânal, peste norma didactică, în perioada 10.12.2004 - 10.12.2007, despăgubiri ce vor fi actualizate în funcție de rata inflației, calculată începând cu data scadenței lunare a fiecărei diferențe salariale și până la data plății efective a debitului; a obligat pârâții de Stat " -" și Inspectoratul Școlar Județean M să asigure reducerea normei didactice de predare a reclamanților c câte două ore săptămânal, fără diminuarea salariilor.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:

Cu referire la excepțiile invocate.

Inspectoratul Școlar Județean M dispune de calitate procesuală pasivă, conform art.11 alin.5 din Legea nr.128/1997, art.142 din Legea nr.84/1995, art.33 alin.7 și art.38 alin.5 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură de învățământ, art.2, art.31 alin.2 și art.54 alin.2 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel de învățământ preuniversitar de stat pe județul M, deoarece acest pârât are atribuții specifice angajatorului, inclusiv în asigurarea efectuării legale a plății drepturilor bănești ale personalului didactic.

S-a mai reținut că pârâtul, Consiliul local, are calitate procesual pasivă, conform art.15 alin.1 și art.16 din OUG nr.45/2003, art.XIII alin.1 din OUG nr.32/2001, art.18 din HG nr.538/2001 și art.167 alin.3 din Legea nr.84/1995, acest pârât asigurând aprobarea în bugetul local a sumelor necesare plății drepturilor bănești solicitate de reclamanți.

Primăria pârâtă dispune de calitate procesual pasivă, conform art.68 alin.1 lit.f din Legea nr.215/2001 și art.20 alin.1 și alin.4 din Legea nr.500/2003, întrucât acest pârât îndeplinește funcția de ordonator de credite în privința sumelor solicitate de reclamanți.

Împotriva acestei hotărâri în termen legal au declarat recurs pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP M, Consiliul local al municipiului Reghin și Primarul municipiului Reghin.

Cu privire la recursul Ministerului Economiei și Finanțelor prin DGFP

Recurentul a solicitat admiterea recursului declarat, modificarea sentinței atacate și respingerea ca inadmisibilă a cererii de chemare în judecată a Ministerului Economiei și Finanțelor, cu citarea și comunicarea tuturor actelor de procedură față de minister la sediul DGFP

Prin memoriul de recurs, s-a relevat că ministerul nu are calitate procesuală pasivă în cauză, întrucât nu există nici un raport juridic între părțile litigante, respectiv raporturi de muncă. Prin Legea nr.84/1995 (legea învățământului) s-a statuat că finanțarea cheltuielilor de personal din cadrul învățământului preuniversitar se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale și nicidecum de către minister. Rolul ministerului este acela de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetare ale ordonatorilor principali de credite ai acestui buget și a proiectelor bugetelor locale.

Pe fondul pricinii, s-a relevat că reclamanții fac parte din categoria personalului didactic, noțiune care include și funcțiile de educator, învățător sau institutor. Reclamanților nu le sunt aplicabile dispozițiile art.45 din Legea nr.128/1997, legiuitorul instituind un regim de excepție referitor la normarea funcțiilor didactice prev. de disp.art.5 alin.1 din lege. În situațiile în care legiuitorul ar fi înțeles să se refere la normare în funcție de numărul de ore, ar fi stipulat în mod expres acest lucru, situație relevată de art.43 din Legea 128/1997, care se referă numai la profesori și maiștrii instructori.

Cu referire la recursul declarat de pârâții Consiliul local Reghin și Primarul municipiului Reghin, aceștia invocă motivele prev. de art.304 pct.9 pr.civ. și 304 ind.1 pr.civ. relevând că hotărârea primei instanțe este lipsită de temei legal și dată cu încălcarea dispozițiilor legale în materia dedusă judecății.

În dezvoltarea motivelor de recurs recurenții au arătat că instanța de fond a soluționat în mod greșit excepția lipsei calității procesual pasive a celor doi pârâți recurenți, și față de invocarea doar a acestei excepții pe calea întâmpinării, obligarea la plata cheltuielilor de judecată este de asemenea greșită.

Se mai arată în memoriul de recurs că directorul instituției de învățământ are calitatea de ordonator secundar de credite iar primarul nu este altceva decât un intermediar între DGFP și instituțiile de învățământ. Recurenții au mai arătat că hotărârea instanței de fond stabilește atât obligația de plată cât și obligația de diligență fiind sub acest aspect echivocă.

Cu referire la plata cheltuielilor de judecată recurenții au arătat pe de o parte că nu s-au opus pretențiilor reclamantei, respectiv pe fondul acțiunii, și pe de altă parte obligația solidară la plata cheltuielilor de judecată revine ordonatorului secundar de credite de la nivelul fiecărei instituții de învățământ, recurenții având doar o obligație de diligență de a face în măsura în care sumele de bani vor fi alocate de la bugetul de stat.

Recursurile deduse judecății sunt nefondate pentru considerentele ce succed:

Reclamanții fac parte din categoria personalului didactic, noțiune legală care include și funcțiile de educator, învățător și institutor conform art.3 și 5 alin.1 din Legea nr.128/1997. Activitatea didactică a reclamanților, care au o vechime în învățământ de peste 25 de ani și gradul didactic I, constituie o activitate normată potrivit dispozițiilor art.128 din Codul muncii și art.44 din legea sus citată. Art.44 alin.3 din Legea nr.128/1997 face trimitere expresă la noțiunea legală de "normă a educatorului, a învățătorului sau a institutorului". Norma didactică a persoanelor sus indicate reprezintă un număr de ore corespunzătoare activității de învățământ, deci este o normă de timp în accepțiunea Codului muncii, exprimată în ore, ca și în cazul celorlalte categorii de personal didactic.

Cu alte cuvinte, raportat la dispozițiile legale de mai sus, în mod firesc și legal și activitatea didactică a reclamanților se vădește a fi normată, norma didactică a acestora fiind egală cu numărul de ore prevăzute pentru un post, respectiv pentru fiecare clasă sau clase simultane de școlari. Prin excepție, doar în ipoteza grădinițelor cu program săptămânal sau prelungit, posturile se normează pe ture.

Ca atare, este inadmisibil ca educatorii, învățătorii și institutorii, cu o vechime de peste 25 de ani și cu gradul didactic I, să nu beneficieze de reducerea normei didactice cu 2 ore pe săptămână fără diminuarea salariului.

În plus, art.45 din Legea nr.128/1997 nu distinge între diferitele funcții didactice care compun noțiunea legală de "personal didactic", astfel că nu este admisibilă excluderea reclamanților de la beneficiul garantat de lege. Cele de mai sus, se întregesc și cu dispozițiile art.5 din Codul muncii, art.16 din Constituție și art.14 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, întrucât excluderea ar însemna o discriminare a categoriei socio-profesionale, din care fac parte reclamanții.

Potrivit Legii nr.500/2002 și HG nr.208/2005, MEF coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea guvernului cu privire la sistemul bugetar, cum ar fi: pregătirea proiectelor legilor anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anula de execuție. Astfel, rolul ministerului este de a răspunde de elaborarea bugetului de stat, pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de elaborarea proiectelor de rectificare a acestor bugete.

În plus, calitatea procesuală pasivă a MEF se justifică și prin dispozițiile art.1 din OUG nr.22/2002, aprobată prin Legea nr.288/2002, potrivit cărora executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, în temeiul titlurilor executorii se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă.

Ca atare, Ministerul Economiei și Finanțelor, prin DGFP M, are calitate procesuală pasivă în cauză, atât sub aspectul opozabilității față de minister a hotărârii pronunțate cât și a executării ei de către reclamanți.

Cu referire la excepția lipsei calității procesual pasive instanța de fond a soluționat această excepție reținând în mod întemeiat că pârâtul Consiliul local are calitate procesual pasivă întrucât potrivit art.15 alin.1 și art.16 din OUG 45/2003, art.XIII alin.1 din OUG 32/2001, art.18 din HG 538/2001 și art.167 alin.3 din Legea 84/1995, acest pârât asigură și aprobă la bugetul local sumele necesare plății drepturilor bănești solicitate de reclamanți.

Primarul localității are calitate procesual pasivă întrucât acesta are funcția de ordonator principal de credite potrivit disp.art.63 alin.4 lit.a din Legea nr.215/2001 și art.20 alin.1 și 4 din legea nr.500/2003, întocmind totodată proiectul bugetului local și contul de încheiere a exercițiului bugetar pe care le supune spre aprobare consiliului local.

Față de cele ce preced, recursurile declarate de pârâți sunt nefondate și în consecință urmează a fi respinse ca atare, nefiind incident motivul prev. de art.304 pct.9 pr.civ. Din oficiu, curtea nu a reținut motive de casare de ordine publică care să afecteze legalitatea și temeinicia hotărârii atacate și pe care să le pună în discuția părților.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâții M cu sediul în Tg-M str.-.- nr.1-3, în numele Ministerului Economiei și Finanțelor cu sediul în B,-, sector 5, Consiliul local al municipiului Reghin și Primarul municipiului Reghin, cu sediul în Reghin-, județul M, împotriva sentinței civile nr.802 din 6 mai 2008 Tribunalului Mureș, pronunțată în dosarul nr-.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică din 9 ianuarie 2009.

PRESEDINTE JUDECĂTORI: Nemenționat

-

GREFIER

Red.

Tehnored.

2 exp.

28.01.2009.

Jud.fond:-

Asist.jud.-

Președinte:Nemenționat
Judecători:Nemenționat

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 51/2009. Curtea de Apel Tg Mures