Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 517/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 517/CM
Ședința publică din data de 15 septembrie 2009
Complet specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE: Răzvan Anghel
JUDECĂTORI: Răzvan Anghel, Maria Apostol Jelena Zalman
- -
Grefier - - -
S-au luat în examinare recursurile civile declarate de recurenții pârâți MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin, cu sediul în strada - nr. 18, județul C și CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI, cu sediul în--24, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 1525/3.12.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu chematul în garanție MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR B, cu sediul în-, sector 5 și intimații reclamanți, și, toți cu domiciliul ales în C,- Bis, județul C, având ca obiect drepturi bănești.
La primul apel nominal efectuat în cauză, se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită, cu respectarea dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că recurenta pârâtă Curtea de Conturi a României a trimis la dosar (filele 47-54), prin fax, înscrisuri, respectiv: adresa nr. 4537/10.09.2009, privind relații referitoare la data declarării recursului și borderou nr. 62 din 20 februarie 2009, către UM 0356, reprezentând dovada expedierii prin poșta specială militară. În cauză, s-a solicitat judecarea în lipsă, conform art. 242 pct.2 Cod procedură civilă.
Instanța, lasă cauza la a doua strigare pentru eventualitatea ca părțile să se prezinte în sala de judecată.
La reapelarea cauzei, se constată lipsa părților.
În timpul ședinței de judecată, la ora 0930, au fost aduse la dosar, prin arhivar registrator, originalele înscrisurilor trimise anterior prin fax (filele 55-59).
Instanța, verificând înscrisurile trimise la dosar de recurenta pârâtă Curtea de Conturi a României, constată că recursul acesteia a fost declarat în termen legal. Totodată, constatând că nu sunt motive de amânare a cauzei, apreciază dosarul în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra ambelor recursuri, luând act că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art. 242 alin.2 din Codul d e procedură civilă.
CURTEA
Cu privire la recursurile civile de față:
Ministerul Finanțelor Publice a declarat recurs la 20.02.2009 împotriva sentinței civile nr. 1525/03.12.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța, pe care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Împotriva aceleași sentințe a declarat recurs la 24.02.2009 și Curtea de Conturi a României.
În fapt:
Prin acțiunea înregistrată sub nr. 1829/118/18.03.2008 pe rolul Tribunalului Constanța, reclamanții, și au solicitat în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi a României, obligarea acesteia la plata primelor de vacanță aferente anilor 2001-2007, actualizate la data plății efective.
În motivare, s-a arătat că reclamanții sunt angajați cu contract de muncă pe durată nedeterminată, personal contractual, care beneficiază de salariu, iar pentru egalitate de tratament, ar trebui să beneficieze și de primele de concediu, ca toți funcționarii publici.
S-au invocat dispozițiile art. 35 alin. 2, art. 39 și art. 114 din Legea nr. 188/1999, art. 1 alin. 2 lit. "e" din OUG nr. 137/2000 și art. 1 (2) din Legea nr. 94/1992.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția prescrierii dreptului la acțiune, conform dispozițiilor art. 27 alin. 2 din nr.OG 137/2000, potrivit cu care termenul de formulare a unei astfel de cereri este de trei ani de la data publicării în Monitorul Oficial a nr.OUG 137/2000, precum și cerere de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor, deoarece între pârâtă și chemata în garanție există raporturi izvorâte din lege, în temeiul cărora acesta trebuie să asigure fondurile necesare drepturilor solicitate de reclamanți.
Chemata în garanție a invocat excepția lipsei calității procesual pasive, motivat pe faptul că între acest organ și pârâtă nu există nicio obligație de garanție, atribuțiunile acestui minister nu cuprind decât pe cele legate de administrarea bugetului de stat, întocmirea proiectelor de buget, pe care Parlamentul îl aprobă sau nu, proiecte întocmite pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite.
Prin sentința civilă nr. 1525/03.12.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța, s-a admis acțiunea formulată de reclamanții, și, în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi a Românei și chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor
S-a admis cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor.
A fost obligată pârâta Curtea de Conturi a României către reclamanți la plata primelor de vacanță aferente anilor 2005, 2006 și 2007.
A fost obligat chematul în garanție către pârâtă să asigure alocarea fondurilor necesare acestor plăți.
Au fost respinse, ca prescrise, pretențiile pentru 2001-2004.
Pe fondul cauzei, Tribunalul Constanțaa reținut următoarele:
Articolul 295 din Codul muncii dispune că, dispozițiile acestuia se întregesc cu celelalte dispoziții cuprinse în legislația muncii și în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de muncă cu dispozițiile legislației civile.
Cum Codul muncii nu conține prevederi privind prescripția dreptului material la acțiune, se aplică dispozițiile Decretului nr. 167/1958 privind prescripția extinctivă.
În conformitate cu dispozițiile art. 7 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958: "prescripția începe să curgă de la data la care se naște dreptul la acțiune".
Instituția prescripției extinctive constituie un adevărat instrument de sancțiune împotriva titularului dreptului care nu își exercită drepturile într-un anumit termen stabilit în mod imperativ prin lege.
S-a constatat că excepția nu este întemeiată, deoarece acțiunea este înregistrată pe rolul instanței la data de 06.03.2008, cu depășirea termenului de prescripție de trei ani prevăzut de nr.OUG 137 /2000.
De fapt, acțiunea reclamanților-personal contractual-este formulată peste termenul de trei ani care curge de la data săvârșirii faptei sau de la data la care persoana interesată putea să ia la cunoștință de săvârșirea ei, ori dacă s-a produs o discriminare personalului contractual angajat în cadrul autorităților administrației publice-ca în cazul de speță, în termen de trei ani de la data intrării în vigoare a statutului funcționarului public, conform Legii nr. 188/1999.
Pentru acest considerent, s-a apreciat ca fondată excepția invocată și pe cale de consecință, odată cu soluționarea fondului cauzei, s-a respins acțiunea reclamanților pentru perioada 2001-2004, ca prescrisă.
Referitor la celelalte pretenții, pe fondul cauzei, s-a constatat că acțiunea este întemeiată, pentru anii 2005, 2006 și 2007, pe temeiul de drept invocat, respectiv Legea nr. 188/1999-art. 35 alin. 2, drept care nu este suspendat succesiv prin legile bugetare anuale, conform și principiului egalității de șanse și tratament consacrat de Codul muncii în art. 39 alin. 1 lit. "d" și OUG nr. 137/2000, pentru a nu se crea discriminare cu personalul-funcționarii publici ai Curții de Conturi care au beneficiat de aceste prime.
1. Critica sentinței prin motivele de recurs invocate de Ministerul Finanțelor Publice a vizat, în esență, modalitatea greșită de soluționare a excepției calității procesual pasive a cererii de chemare în garanție.
Au fost invocate dispozițiile art. 282 Codul muncii, precum și dispozițiile art. 35 și 36 din Legea nr. 500/2002.
2. Critica sentinței prin motivele de recurs invocate de Curtea de Conturi a României a vizat, în esență, următoarele:
Hotărârea pronunțată de instanța de fond este dată cu aplicarea greșită a dispozițiilor legale, respectiv a prevederilor art. 27 din nr.OG 137/2000.
Pe fondul cauzei, au solicitat respingerea acțiunii ca netemeinică și nelegală, având în vedere împrejurarea că funcțiile deținute de reclamanți sunt de natură contractuală cu salarizarea și drepturile prevăzute de legea specială, drept pentru care nu pot beneficia de prevederile art. 35 alin. (2) din Legea nr. 188/1999.
În cauză nu poate fi vorba de o discriminare atâta timp cât prin art. 2 din Legea nr. 188/1999, republicată, se definește clar funcția publică și activitățile desfășurate în exercitarea sa.
Au solicitat menținerea sentinței din perspectiva soluționării excepției dreptului la acțiune aferent perioadei 2001-2004.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 304 alin. 1 pct. 9 și art. 3041Cod procedură civilă.
Recursurile sunt fondate.
Curtea, analizând hotărârea atacată din perspectiva criticilor formulate prin motivele de recurs le va admite pentru următoarele considerente de fapt și de drept:
Funcțiile deținute de reclamanți sunt de natură contractuală, cu salarizarea și drepturile stabilite prin lege specială, drept pentru care nu pot beneficia de prevederile art. 35 alin. (2) din Legea nr. 188/1999, republicată, prin care se stabilește că funcționarul public are dreptul, pe lângă indemnizația de concediu, la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat.
În conformitate cu dispozițiile art. 6 lit. "a" din Legea nr. 188/1999, republicată:
"Prevederile legii nu se aplică:
a)personalului contractual salariat din aparatul propriu al autorităților și instituțiilor publice, care desfășoară activități de secretariat, administrative, protocol, gospodărire, etc. Persoanele care ocupă aceste funcții nu au calitatea de funcționar public și li se aplică legislația muncii".
Funcțiile deținute de reclamanți, respectiv șofer și secretare-dectilografe, sunt de natura celor exceptate din rândul funcțiilor publice, drept pentru care nu pot beneficia de prevederile art. 35 alin. (2) din Legea nr. 188/1999, republicată.
Susținerile reclamanților referitoare la discriminarea la care au fost supuși prin neacordarea primei de vacanță conform legislației aplicabile funcționarilor publici, nu se pot reține întrucât acest drept nu este conferit personalului contractual prin lege.
În cauză, nu poate fi vorba de discriminare pornind de la definiția funcției publice, astfel cum este ea reglementată prin art. 2 din Legea nr. 188/1999, republicată.
Reclamanții nu îndeplinesc prerogativele de putere publică, aceștia desfășurându-și activitatea în baza contractului individual de muncă.
De altfel, Curtea Constituțională prin Decizia nr. 1325/04.12.2008 a statuat că dispozițiile nr.OG 137/2007 sunt neconstituționale în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
Pe cale de consecință, Curtea, găsind criticile întemeiate, va admite recursurile și modificând în parte sentința, va respinge acțiunea și ca o consecință, cererea de chemare în garanție care își găsește justificarea numai din perspectiva admiterii cererii principale.
Urmează deci a fi înlăturate apărările formulate de reclamanți prin întâmpinare, apărări fundamentate, în esență, pe situația discriminatorie în care se află față de alte categorii de personal, reținând că angajatorul nu poate refuza plata deoarece acordarea acesteia nu mai este suspendată prin legile bugetare, anual.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursurile civile declarate de recurenții pârâți MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin, cu sediul în strada - nr. 18, județul C și CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI, cu sediul în--24, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 1525/3.12.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu chematul în garanție MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR B, cu sediul în-, sector 5 și intimații reclamanți, și, toți cu domiciliul ales în C,- Bis, județul
Modifică în parte sentința recurată în sensul că respinge, ca nefondate, cererea principală și cererea de chemare în garanție.
Menține restul dispozițiilor.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 septembrie 2009.
PREȘEDINTE: Răzvan Anghel | JUDECĂTOR 2: Maria Apostol Jelena Zalman | Judecător, |
Grefier, - - |
Jud.fond. /
Red.dec.jud.
gref.
4 ex./ 9.10.2009.
Președinte:Răzvan AnghelJudecători:Răzvan Anghel, Maria Apostol Jelena Zalman
