Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 5265/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR Nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA a II A CIVILĂ ȘI PENTRU CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 5265
Ședința publică din data de 06 Octombrie 2009
Completul compus din:
Președinte: JUDECĂTOR 1: Mariana Pascu
JUDECĂTOR 2: Ligia Epure
JUDECĂTOR 3: Marin Panduru
Grefier - -
*******
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor din ședința publică din data de 30.09.2009, privind recursul declarat de pârâtul Colegiul Național "Gh. ", împotriva sentinței civile nr.665/09.04.2009 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă și intimații pârâți Consiliul Județean M și Consiliul Local al Municipiului Tr.S, având ca obiect, drepturi bănești.
Procedura este legal îndeplinită, fără citarea părților.
Dezbaterile și concluziile părților în cauza de față, au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 30.09.2009, care face parte integrantă din prezenta decizie și când instanța, în vederea deliberării, în conformitate cu prevederile art.260 pr.civ. a amânat pronunțarea cauzei la data de 06.10.2009.
În urma deliberării, s-a pronunțat următoarea soluție:
CURTEA
Asupra recursului de față.
Tribunalul Mehedinți prin sentința nr. 665 de la 09 aprilie 2009 admis în parte acțiunea formulată de reclamanta, împotriva pârâtului Colegiul Național "G " DTS.
A obligat pârâtul Colegiul Național "G " să plătească reclamantei suma netă actualizată la data de 28.02.2009 în cuantum de 7.373,77 lei reprezentând drepturi salariale cuvenite și neachitate, sumă ce va fi reactualizată la data plății efective.
A respins acțiunea față de Consiliul Județean M, Consiliul Local al Municipiului DTS.
A obligat pârâtul la 1.000 lei cheltuieli de judecată către reclamantă
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut că reclamanta, este încadrată ca profesor titular, gradul didactic I, desfășurându-și activitatea în cadrul Colegiului Național "G "Dr.Tr.S cu o vechime în învățământ de 26 ani, conform adeverinței nr. 1206/19.11.2008.
În ceea ce privește chemarea în judecată, în calitate de pârât a Consiliul Local Dr.Tr.S acesta fiind entitatea căreia unitatea de învățământ îi înaintează proiectul de buget întocmit cu identificarea tuturor categoriilor de venituri și cheltuieli, finanțată din bugetul local, însoțit de notele de fundamentare, calitate în care aprobă prin hotărâre proiectul de buget, dar nu poate sta în calitate de pârât întrucât acesta nu are calitate procesuală pasivă.
Cu privire la chemarea în judecată, în calitate de pârât a Consiliului Județean M, acesta fiind autoritate a administrației publice locale, constituită pentru coordonarea activității consiliilor comunale, orășenești și municipale, are rolul de a repartiza sumele defalcate din taxa pe valoare adăugată, prin hotărâre, cu asistență tehnică de specialitate a direcției generale a finanțelor publice și a inspectoratului școlar județean, astfel că nu poate sta în calitate de pârât întrucât nu are calitate procesuală pasivă.
Instanța a reținut că, potrivit dispozițiilor art.48 alin.1 din Legea nr.128/1997, salariul personalului didactic se compune din salariul de bază, stabilit conform legii, și o parte variabilă constând în adaosuri, sporuri și alte drepturi salariale suplimentare.
Art.49 al aceluiași act normativ stabilește salarizarea personalului didactic de predare din învățământul pre-universitar, în raport de anumiți factori expres și limitativ enumerați: funcția și norma didactică, nivelului studiilor cerute pentru ocuparea funcției didactice, vechimea în învățământ, gradul didactic.
Legea nr.128/1997 prevede toate categoriile de sporuri și indemnizații ce se acordă cadrelor didactice: gradație de merit, spor pentru suprasolicitare neuropsihică, spor de stabilitate, salariu de merit, spor de vechime, indemnizația acordată cadrului didactic ce îndeplinește funcția de diriginte, învățător, institutor, educatoare,indemnizație de conducere, toate acestea reprezentând procent din salariul de bază și care se includ în salariul de bază.
Din cuprinsul textelor legale enunțate se deduce, în acord cu conceptul general de salariu din dreptul muncii, că elementele sistemului de salarizare sunt pe de o parte, salariul de bază, care constituie elementul principal al salariului, iar pe de altă parte, sporurile, adaosurile la salariul de bază, care reprezintă elemente accesorii ale salariului.
În raport de reglementările art.155 Codul Muncii și de reglementările speciale ale art.48 din Legea nr.128/1997, rezultă că, inițial un cadru didactic beneficiază pentru munca depusă de un salariu de bază, care corespunde salariului de bază al funcției didactice.
La salariul de bază format din salariul de bază al funcției didactice și indemnizația de conducere (când este cazul) pentru care legea prevede calculul la salariul funcției de bază și includerea în salariul de bază, se calculează următoarele sporuri: spor de stabilitate, spor de suprasolicitare neuropsihică, salariul de merit, indemnizația acordată personalului didactic de predare care îndeplinește funcția de diriginte, învățător, institutor, educatoare, sporuri care se includ în salariul de bază succesiv pe măsura obținerii acestora, fiecare spor la salariul de bază constituie la rândul său baza de calcul pentru sporul următor.
Sporul de vechime, se calculează, conform prevederilor exprese ale legii, la salariul de bază, salariu rezultat în urma aplicării sporurilor în scară la salariul de bază al funcției didactice.
Totodată, în conformitate cu art.42-47 din Legea nr.128/1997, este reglementată norma didactică de predare-învățare, de instruire practică și de evaluare curentă a elevilor, în sensul că ea reprezintă numărul de ore corespunzătoare activităților enunțate mai sus, legiuitorul nediferențiind norma didactică a profesorilor de cea a învățătorilor.
Art.45 alin.1 din aceeași lege prevede pentru personalul didactic de predare și instruire practică cu o vechime în învățământ de peste 25 de ani și grad didactic I reducerea normei didactice cu două ore pe săptămână fără reducerea salariului.
Cum legiuitorul nu diferențiază aplicarea acestor norme pentru diferite categorii de personal didactic din învățământul pre-universitar, nici instanța de judecată nu poate efectua această diferențiere.
Raportul de expertiză contabilă, efectuat în cauză, a reținut că, în perioada februarie 2006 - ianuarie 2009, la calcularea drepturilor salariale s-au avut în vedere precizările generale pentru aplicarea Statutului personalului didactic nr. 19388/1997 și Normele nr. 3343/2002, potrivit cărora sporurile, adaosurile și indemnizațiile se calculează conform OG 39/2004, însumându-se și incluse în salariul de bază, unitatea școlară respectând aceste acte normative.
Expertul contabil a constatat că unitatea școlară, la calcularea sporului de vechime nu a ținut cont de prevederile art.48 din Lega 128/1997, astfel că s-a procedat la recalcularea acestui spor prin aplicarea modului de calcul în scară.
În urma recalculării sporurilor acordate reclamantei s-a constatat că reclamantei i se cuveneau drepturi brute în sumă totală de 122.561lei, aceasta beneficiind pe ștatele de plată de 112.920 lei, rezultând o diferență brută de 9.641 lei. Această sumă a fost diminuată prin reținerea obligațiilor către bugetul de stat, rezultând suma netă de 6.803 lei sumă care a fost actualizată până la data de 28.02.2009, suma finală fiind de 7.373,77 lei.
Reclamanta beneficiază de reducerea normei didactice cu două ore săptămânal fără diminuarea salariului, îndeplinind condițiile prevăzute de art.45, având o vechime de 25 ani la 01.09.2007, dată de la care drepturile salariale s-au calculat la o normă didactică de 1/64. În urma recalculării expertul a calculat suma ce -i revenea, pentru cele 842 ore suplimentare, la norma didactică de 1/72, iar de la data de 01.09.2007, la norma didactică de1/64, acestea fiind de 31.486 lei, față de 21.768 lei, rezultând o diferență brută de 9.718 lei.
Expertul menționează că cele 842 ore prestate suplimentar se datorează faptului că, reclamanta pe lângă norma didactică a mai beneficiat de încă o J de normă didactică dintr-o altă catedră.
Cu privire la cel de-al 13-lea salariu, în urma recalculării a rezultat o diferență brută de 6.743lei, față de 5.625 lei cât a primit de la unitatea școlară, rezultând o diferență brută de 1.118 lei.
S-a constatat, de asemenea, că reclamanta a beneficiat de calculul diferențelor salariale pe care unitatea școlară la efectuat, aferente perioadei 2001-2004, acestea fiind acordate corect, în conformitate cu OUG 17/2006 și Ordinul 3351/2006, începând cu luna martie 2006.
Instanța a constatat neîntemeiat petitul privitor la primele de vacanță, respingându-l, pentru următoarele motive:
Prin Contractul Colectiv de Muncă la nivel de ramură de învățământ pentru anul școlar 2003-2004 s-a prevăzut prin art.37 alin.1 lit. g) plata primei de vacanță din venituri proprii, în condițiile legii odată cu indemnizația de concediu.
S-a mai reținut că, salarizarea personalului din învățământ se face în condițiile art.48-50 din Legea nr.127/1997 unde se stabilesc următoarele:
Salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar se face cu respectarea principiului potrivit căruia învățământul constituie o prioritate națională, ținând seama de responsabilitatea și complexitatea muncii, de pregătirea și experiența profesională, de rolul și importanța activității prestate.
Salariul personalului didactic se compune din salariul de bază, stabilit conform legii, și o parte variabilă, constând în adaosuri, sporuri și alte drepturi salariale suplimentare.
Drepturile salariale suplimentare, drepturile cu caracter social, alte drepturi și facilități ale personalului didactic auxiliar și nedidactic, al căror cuantum este stabilit de lege între limite minime și maxime, se negociază, în limitele legii, prin contracte colective de muncă încheiate între angajatori și organizațiile sindicale reprezentative din învățământ, potrivit legii.
Prin art.50 alin.12 se prevede că personalul didactic beneficiază de premii și alte drepturi bănești prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă.
Față de aceste dispoziții legale pentru ca prevederea din Contractul Colectiv de Muncă cu privire la prima de vacanță să poată fi aplicată ar fi trebuit să fie prevăzută de lege, ori dispozițiile legale în materia salarizării nu conțin vreo referire la o primă având caracter de primă de vacanță, în acest sens fiind elocvente dispozițiile alin.2 al art.48 care stabilesc faptul că atunci când cuantumul unor drepturi este stabilit de lege între minim și maxim se negociază, în limitele legii, prin contracte colective de muncă încheiate între angajatori și organizațiile sindicale reprezentative din învățământ, potrivit legii.
Prin urmare legea nu stabilește în mod concret, expres și limitativ dreptul la primă de vacanță, astfel că dispoziția din Contractul Colectiv de Muncă nu este aplicabilă și nu are eficiență atâta timp cât nu se corelează cu dispozițiile legale în ceea ce privește salarizarea și celelalte drepturi ale personalului didactic din învățământul preuniversitar.
O a doua condiție cerută de altfel de același text din Contractul Colectiv de Muncă a impus existența fondurilor necesare, respectiv prevederea în bugetul propriu a sumelor necesare din venituri proprii, ori, tocmai acest lucru nu a fost dovedit, respectiv existența veniturilor proprii care pot lua destinația primelor de concediu în condițiile contractului colectiv de muncă.
De asemenea, instanța a considerat că nu se poate aplica criteriul analogiei cu alte categorii sociale profesionale deoarece fiecare profesie are propriul sistem legal de salarizare în care se prevăd condițiile salarizării sau ale acordării primelor specifice propriilor profesii, mai ales că pentru a ajunge la cuantificarea sumelor ce constituie prime de concediu era necesar și îndeplinirea celorlalte condiții descrise mai sus.
Cu privire la petitul privind plata a 10 zile de concediu, diferență rezultată din prevederile art.29 alin.3 din Contractul Colectiv de Muncă la Nivel de de Învățământ (2007-2008) neplătite de către pârâtul Colegiul Național "G " Dr.Tr.S pentru anii 3 ani școlari, instanța l-a respins având în vedere că, potrivit dispozițiile art.144 muncii, salariatul este obligat să efectueze în natură concediul de odihnă. Această obligație a salariatului de a efectua concediul în natură este instituită și prin dispozițiile Legii 128/1997, care în art.103 lit.e prevede că, neefectuarea concediului anual dă dreptul salariatului la efectuarea acestuia în vacanțele anului școlar următor, iar potrivit art.141 alin.4 Codul muncii, compensarea în bani a concediului de odihnă este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă, situație în care nu se regăsește reclamanta.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâtul Colegiul Național "Gh." criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului a arătat că reclamanta nu a primit niciodată prima de vacanță, cu toate că exista obligația acordării unei prime de vacanță egale cu indemnizația de concediu.
În cauză s-a efectuat o expertiză tehnică contabilă în cuprinsul căreia s-a arătat că la calcularea drepturilor salariale s-au avut în vedere precizările generale pentru aplicarea Statutului personalului didactic nr.19388/1997 și Normele nr.3343/2002, fiind respectate aceste acte normative, iar în mod corect instanța a constatat neîntemeiat petitul referitor la primele de vacanță, respingându-
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 50 (12) din Legea nr. 128/1997, ersonalul p. didactic beneficiază de premii și de alte drepturi bănești prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă.
Contractele colective de muncă unice la nivel național din perioada invocată de reclamant au prevăzut posibilitatea ca partenerii sociali care negociază contracte colective de muncă să includă în acestea dreptul salariaților la o primă de vacanță, însă numai în funcție de posibilitățile economico-financiare ale unității.
Pentru ca dreptul la primă de vacanță să se nască, el trebuie în mod necesar să fie negociat expres la nivel inferior.
În ceea ce privește prevederile din contractele colective de muncă la nivel de învățământ, dispozițiile art. 37 lit. stabilesc că părțile contractante au convenit ca personalul din învățământ să beneficieze de "o primă de vacanță din venituri proprii, în condițiile legii odată cu indemnizația de concediu".
La negocierea acestei clauze, partenerii sociali au negociat posibilitatea de a fi acordată în viitor o asemenea primă de vacanță, în condițiile în care dreptul va face obiectul unei reglementări legale.
În ceea ce privește dispozițiile din art. 36 lit. g din Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură învățământ preuniversitar și acestea prevăd posibilitatea acordării primei de vacanță, vocația salariaților de a beneficia de acesta în condițiile existenței veniturilor proprii. Nu a fost reglementat pe cale convențională un drept pur și simplu în favoarea salariaților, ci un drept condiționat de existența unor venituri proprii.
În consecință, criticile recurentului privind existența unui drept câștigat sau referitoare la îngrădirea dreptului la negocieri colective și caracterului obligatoriu al convențiilor colective sunt nefondate, de vreme ce chiar textele negociate ale convențiilor colective invocate în cauză prevăd doar vocația personalului din învățământ la prime de vacanță, în anumite condiții care în cauza de față nu au fost îndeplinite.
În ce privește lipsa rolului activ al instanței de fond, critica recurentului este de asemenea nefondată, întrucât la dosar au fost depuse toate înscrisurile probatorii.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea apreciază recursul ca fiind nefondat și, în baza art. 312 din Codul d e procedură civilă, urmează să îl respingă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâtul Colegiul Național "GH. "Dr.Tr.S, împotriva sentinței civile nr.665/09.04.2009 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă și intimații pârâți CONSILIUL JUDEȚEAN M și CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI Dr. Tr.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 06 octombrie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - Grefier,
- -
29.-
Red.jud.-
2 ex/AS
Președinte:Mariana PascuJudecători:Mariana Pascu, Ligia Epure, Marin Panduru
