Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 546/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie,de conflicte de muncă și asigurări sociale
DECIZIA CIVILĂ Nr. 546/ Dosar nr-
Ședința publică din 04 mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Grigorescu
JUDECĂTOR 2: Cristina Ștefăniță
JUDECĂTOR 3: Anca Pîrvulescu
Grefier - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanții -, -, -, -, -, -, -, ). ), ).B), C, - ). ), -, G, împotriva sentinței civile nr. 1297/M din data de 3.12.2007 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 27.04.2009, când părțile au lipsit, cele constatate fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 4.05.2009.
CURTEA:
Asupra recursului de față:
Constată că prin sentința civilă nr. 1297/2007 a Tribunalului Brașov, a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, invocate de Direcția Generală a Finanțelor Publice B în calitate de reprezentant legal în teritoriu a acestui minister.
A fost respinsă acțiunea formulată și precizată de reclamanții:, C, HG în contradictoriu cu pârâții: Ministerul Justiției, Curtea de Apel Brașov, Tribunalul Brașov, Ministerul Economiei și Finanțelor și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Pentru a pronunța această sentință s-a reținut de către instanță că nu suntem în prezența unei discriminări în sensul prevederilor OUG 137/2000 care să justifice acordarea de despăgubiri. În acest sens, s-a pronunțat și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, care a stabilit prin Hotărârea nr.232/29.08.2007 că neacordarea sporului de confidențialitate magistraților, deși aceștia au obligația păstrării secretului profesional, nu reprezintă un tratament diferențiat, discriminatoriu potrivit art.2 din OUG 137/2000. Deși această hotărâre nu este obligatorie pentru instanță, instanța va reține ca fiind întemeiate considerentele avute în vedere la pronunțarea soluției.
Astfel, potrivit practicii CEDO diferența de tratament devine discriminare, în sensul articolului 14 din Convenție, atunci când se induc distincții între situații analoage și comparabile fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă și obiectivă. Curtea a apreciat în jurisprudența sa, că statele contractante dispun de o anumită marjă de apreciere pentru a determina dacă și în ce măsură diferențele între situații analoage sau comparabile sunt de natură să justifice distincțiile de tratament juridic aplicate.
Tribunalul a mai reținut că raportat la dispozițiile art.16 din Constituția României potrivit cărora,cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări" Curtea Constituțională a statuat constant în jurisprudența sa că, prin lege pot fi instituite tratamente juridice diferite, în raport de natura deosebită a raporturilor reglementate. Astfel, s-a arătat că principiul egalității în fața legii nu înseamnă o uniformitate, așa încât dacă la situații egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situații diferite tratamentul nu poate fi decât diferit.
Discriminarea presupune tratament inegal pentru persoanele aflate în aceiași situație, în baza unora din criteriile enumerate de art.2 din OG 137/2000 respectiv - rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege.
Față de cele mai sus expuse s-a reținut de către instanța de fond faptul că situațiile deosebite în care se găsesc diferitele categorii de salariați determină soluții diferite din partea legiuitorului în ceea ce privește salarizarea acestora, fără ca prin această soluție să se încalce principiul egalității.
Astfel personalul auxiliar de specialitate beneficiază de o lege specială de salarizare, cu sporuri specifice complexității și riscurilor funcției pe care o îndeplinesc.
Împotriva acestei sentințe s-a declarat recurs de recurenții -, -, -, -, -, -, -, ). ), ).B), C, - ). ), -, G,criticându-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că este de netăgăduit apartenența (în calitate de personal auxiliar de specialitate) a personalul din unitățile de justiție, ca unități bugetare, fiind impusă imperativ, prin lege, obligația profesională expresă, specială și specifică de confidențialitate (Legea nr.567/2004, art. 78 alin. 1 și art. 9 din Codul d eontologic).
Prin însăși natura sa, activitatea desfășurată implică administrarea și contactul cu informații confidențiale, secrete de serviciu sau chiar informații clasificate, ca de exemplu date privind: arestări, martori sub acoperire, protecția victimelor, date cu caracter personal, protecția minorilor, secretul bancar, drepturile de proprietate intelectuală, etc.
cu restul personalului din unitățile bugetare căruia i se recunoaște acest drept, recurenților, deși execută obligația de confidențialitate, nu li se recunoaște sporul salarial de confidențialitate. Cu alte cuvinte, unul și același element constând în obligația de confidențialitate, produce efecte juridice diferențiate în sistemul de salarizare al personalului, în funcție de apartenența la o anumită categorie socio- profesională.
Potrivit art. 16 alin. 1 și 2 din Constituția României, cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților, fără privilegii și discriminări, nicio persoană nefiind mai presus de lege. Conform prevederilor OG nr. 137/2000, privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare cu modificările și completările ulterioare, principiile egalității între cetățeni, al excluderii privilegiilor și discriminărilor sunt garantate în mod special în exercitarea drepturilor economice, sociale, culturale a dreptului la muncă, la liberă alegere a ocupației, la condiții de muncă, la protecția împotriva șomajului, la un salariu pentru muncă egală, la o remunerație echitabilă și satisfăcătoare.
Examinând sentința atacată în raport de criticile formulate instanța apreciază că recursul este întemeiat și în consecință va fi admis, și sentința primei instanțe va fi modificată în tot, în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată, în baza dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă, pentru următoarele considerente:
Prin decizia nr. 46 din 15 decembrie 2008, Înaltei Curți de Casație și Justiție, a fost admis recursul în interesul legii, privind interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 99 alin 1 lit.d din legea 303/2004, cu modificările ulterioare, raportat la art. 16 alin 1 și 2 din codul deontologic al magistraților și a art.78 alin 1 din legea nr.567/2004, raportat la dispozițiile art. 9 din codul deontologic, a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate, au dreptul la un spor de confidențialitate de 15 % calculat la indemnizația brută lunară, respectiv la salariul de bază lunar.
Așadar, problema dedusă judecății, în prezenta cauză a fost tranșată de ÎCCJ prin decizia susmenționată, astfel că, în temeiul dispozițiilor art. 329 alin. 3 teza finală din Codul d e procedură civilă, potrivit cu care dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe, urmează ca recursul să fie admis, și sentința primei instanțe modificată în tot, în sensul că pretențiile reclamanților sunt fondate, și în consecință vor fi admise.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenții -, -, -, -, -, -, -, ). ), C, -, -, și împotriva sentinței civile nr.1297/3.12.2007 a Tribunalului Brașov, pe care o modifică în parte în sensul că:
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâții: Ministerul Justiției, Curtea de Apel Brașov, și Tribunalul Brașov și obligă 1, 2 și 4 la plata către reclamanți a sporului de confidențialitate de 15% astfel:
1.-, începând cu data de 1.10.2004 și în continuare pe viitor;
2. ,începând cu data de 1.10.2004 și pe viitor;
3. - începând cu data de 1.10.2004 până la 1.08.2006;
4., începând cu data de 1.10.2004 până la 1.08.2006;
5. -,
6. -,
7. -,
8. ,
9., toate începând cu data de 1.10.2004 și în continuare pe viitor;
10., începând cu 1.10.2004 până în 5.05.2007.
11. -,
12. ,
13. ,
14. -, toate începând cu data de 1.10.2004 și pe viitor, cu excepția perioadelor în care s-au aflat în concediu de creștere și îngrijire copil.
15.-, începând cu 1.10.2004 până în 1.04.2008;
16. ,
17. ,
18. ,
19. ). )
20., toate începând cu data de 1.10.2004 și în continuare pe viitor, cu excepția perioadelor în care s-au aflat în concediu pentru creșterea și îngrijirea copilului;
21. ,
22. ,
23. ,
24. ,
25. ,
26., pentru toate, începând cu data de 1.10.2004 și în continuare pe viitor, cu excepția perioadei în care s-au aflat în concediu pentru creștere și îngrijire copil;
27., începând cu data de 5.10.2004 și în continuare pe viitor;
28., începând cu 1.10.2004 până la 1.07.2007.
29. ,
30. ,
31., pentru toate începând cu data de 1.10.2004 și în continuare pe viitor.
32., începând cu 1.10.2004 până în 1.07.2005,
33., începând cu data de 23.01.2006 până în 1.11.2008;
34. C, începând cu 23.01.2006,
35. începând cu 11.06.2006 și pe viitor, pentru ambii.
36. -,
37. ,
38. ,
39., pentru toate începând cu 1.10.2004 și în continuare pe viitor, cu excepția perioadei în care s-au aflat în concediu pentru creștere și îngrijire copil.
40. -, începând cu data de 15.06.2005 și în continuare pe viitor, cu excepția perioadei în care s-a aflat în concediu pentru creștere și îngrijire copil.
41., începând cu data de 15.06.2005, până în 31.12.2006.
42., începând cu 6.11.2006 și în continuare pe viitor;
43., pentru perioada 2.07.2007 - 22.07.2008;
44., începând cu 1.10.2004 până în 1.07.2005;
45. începând cu data de 15.06.2005 și în continuare pe viitor.
Menține dispozițiile din sentința atacată privind respingerea acțiunii formulată de reclamanții:, și G și cu privire la soluționarea excepțiilor.
Dispune ca plata sumelor calculate astfel cum s-a menționat mai sus, să fie realizată cu aplicarea reactualizării cu indicele de inflație.
Obligă pârâta Curtea de Apel Brașov să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă.
Obligă să aloce fondurile necesare efectuării plăților.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 4.05.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red./12.05.2009
Tehnoredact./13.05.2009/ 3 ex.
Jud. fond,
Președinte:Nicoleta GrigorescuJudecători:Nicoleta Grigorescu, Cristina Ștefăniță, Anca Pîrvulescu
