Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 553/2010. Curtea de Apel Craiova

DOSAR Nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA A CIVILĂ ȘI PENTRU CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 553

Ședința publică din data de 27 Ianuarie 2010

Completul compus din:

Președinte: JUDECĂTOR 1: Carmen Tomescu

JUDECĂTOR 2: Mariana Pascu

JUDECĂTOR 3: Florica Diaconescu

Grefier - -

*******

Pe rol, soluționarea recursului declarat de reclamanta, împotriva sentinței civile nr.407/16.03.2009, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți Școala cu clasele I-VIII, Consiliul Local al Comunei și Primăria Comunei - Instituția Primarului, având ca obiect, drepturi bănești.

La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns pentru recurenta reclamantă, avocat care depune o adresă emisă de Primăria, lipsind intimații pârâți.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că recursul este declarat și motivat în termenul legal, că prin serviciul registratură, intimata pârâtă Primăria a depus o adresă, prin care învederează că deține fonduri prorii necesare achitării drepturilor bănești solicitate,după care,

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constatând cauza în stare de soluționare, acordă cuvântul părții prezente.

Avocat pentru recurenta reclamantă, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea sentinței instanței de fond, în sensul admiterii acțiunii și plata drepturilor bănești reprezentând tichete de masă, având în vedere adresa depusă la dosar.

Nu se solicită cheltuieli de judecată.

CURTEA

Asupra recursului de față.

Prin sentința civilă nr.407/16.03.2009, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, s-a respins acțiunea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâții Școala cu clasele I-VIII, Consiliul Local al Comunei și Primăria Comunei - Instituția Primarului.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:

Potrivit art. 1 din Legea nr. 142/1998, salariații din cadrul societăților comerciale, regiilor autonome și din sectorul bugetar, precum și din cadrul unităților cooperatiste și al celorlalte persoane juridice și fizice, care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă, denumite angajatori, pot primi o alocație individuală de hrană acordată sub forma tichetelor de masă suportată integral pe costuri de angajatori, iar tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz, ale bugetelor locale pentru unitățile din sectorul bugetar, în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate conform legii pentru celelalte categorii de angajatori.

In speță reclamanta are calitatea de salariată în cadrul unei instituții de învățământ, instituție ce face parte din sectorul bugetar datorită alocării veniturilor de către stat, prin organele sale abilitate.

Potrivit susținerilor pârâților, nu există fonduri necesare acordării contravalorii tichetelor de masă, prevăzute în bugetul de venituri și cheltuieli pe anii 2005- 2008.

Față de această susținere și având în vedere că acordarea acestor drepturi este condiționată de prevederea sumelor corespunzătoare în bugetul local și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate potrivit legii conform prevederii art. 1 din Legea 142 /1998, instanța a apreciat că reclamantei nu i se cuvin sumele solicitate.

Aceste dispoziții instituie doar o posibilitate pentru o anumită categorie de personal de a primi tichete de masă, acordate în anumite limite și nu o obligație legală a angajatorilor.

De altfel prin Decizia nr. 297/11.03.2008 Curtea Constituțională a constatat că prin dispozițiile art. 1 din Legea 142 /1998 nu sunt încălcate prevederile constituționale referitoare la protecția socială a muncii, deoarece acordarea tichetelor de masă nu constituie o măsură de protecție în sensul celor prevăzute de textul constituțional.

De asemenea, Curtea a constatat că nu sunt încălcate nici prevederile art.14 din CEDO referitoare la interzicerea discriminării, nefiind vorba de drepturi și libertăți recunoscute de Convenție.

Nu se poate astfel reține susținerea reclamantei că drepturile solicitate i se cuvin conform contractului colectiv de muncă la nivel național pe anii 2005- 2006, 2007-2010, având în vedere că acestea sunt prevăzute la categoria alte venituri ce se acordă conform prevederilor legale și înțelegerii părților, iar aceste prevederi sunt în sensul menționat anterior.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta, în baza art. 3041Cod pr.civilă raportat la dispozițiile Legii nr.142/1998, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, instanța de fond neținând cont că ceilalți salariați ai școlii au beneficiat de acordarea tichetelor de masă, ca urmare a comunicării de către Consiliul Local, că dispune de fonduri necesare plății acestor drepturi, iar pentru cauza în speță, răspunzând că nu dispune de fonduri, ceea ce a creat o discriminare clară între reclamantă și ceilalți colegi.

A mai arătat recurenta că a făcut dovada că pârâții au fonduri pentru plata acestor drepturi bănești, motiv pentru care au plătit angajaților contractuali și funcționarilor publici din cadrul aceleiași instituții contravaloarea tichetelor de masă pe ultimii 3 ani.

A solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii.

Întrucât prima instanță a respins în mod greșit acțiunea privind acordarea tichetelor de masă pe ultimii 3 ani, deși intimații - pârâți au fost de acord cu admiterea acțiunii și au precizat că dețin fondurile necesare plății acestor tichete de masă.

Instanța de fond a motivat eronat sentința, fără să țină cont de punctul de vedere exprimat de pârâți.

A mai arătat recurenta că neadmițându-se acțiunea s-a creat o discriminare între angajații din sectorul bugetar, în sensul că o parte dintre angajații cu contract de muncă primesc tichete de masă, iar alții nu, încălcându-se astfel prevederile art. 41 alin.2 și art. 53 din Constituție, art.5 alin.3 Codul muncii și art. 14 din CEDO.

Analizând motivele de recurs invocate cât și hotărârea instanței de fond, se constată că recursul este fondat astfel încât în temeiul art. 304 pct. 1 rap.la art. 312.pr.civ. urmează a-l admite.

Potrivit dispozițiilor art. 1 alin.1 din Legea nr. 142/1998, salariații în cadrul societăților comerciale, regiilor autonome și din sectorul bugetar, precum și din cadrul unităților cooperatiste și a celorlalte persoane juridice sau fizice care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă, pot primi o alocație individuală de hrană acordată sub forma tichetelor de masă suportată integral pe costuri de angajator.

Potrivit alin.2 din aceeași lege, aceste tichete se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz, ale bugetelor locale pentru unitățile din sectorul bugetar și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate potrivit legii pentru celelalte categorii de angajator.

Din interpretarea acestor dispoziții rezultă că legea nu instituie o obligație în sarcina angajatorului și un drept în favoarea salariatului, alocația individuală de hrană sub forma tichetelor de masă reprezentând doar o vocație ce se poate realiza în condițiile în care angajatorul are prevăzute în buget sume cu această destinație și acordarea acestora a fost negociată prin contractele colective de muncă.

O astfel de interpretare a fost reținută de ICCJ în soluționarea recursului în interesul legii prin decizia nr.142/2008.

Reprezentații având calitatea de salariați în cadrul unei instituții de învățământ, instituție ce face parte din sectorul bugetar, chiar dacă aveau vocație la această alocație individuală de hrană, pentru a beneficia de aceste tichete era necesar ca prin legea bugetului de stat și în bugetul local să fie prevăzute și alocate sumele necesare cu acest titlu, așa cum prevăd dispozițiile. alin.2 al art. 1 din Legea nr. 142/1998.

În măsura în care au fost prevăzute în buget fondurile necesare, reclamanții sunt îndreptățiți să li acorde acest beneficiu,întrucât acordarea acestei alocații așa cum s-a arătat mai sus, reprezintă un drept al angajatorului și nu o obligație.

In speța, s-a solicitat de către reclamantă, obligarea paraților Consiliul Local, Școala cu clasele I-VIII și Primăria comunei - Instituția Primarului,la plata contravalorii tichetelor aferente perioadei 22.01.2006 - 05.02.2007, iar prin adresa nr. 119/25. 01, 2010,pârâta a comunicat instanței că deține fonduri pentru achitarea drepturilor bănești privitoare la tichetele de masă pentru perioada 22.01.2006-05.02.2007,iar cum potrivit art. 1 alin. 1 din Legea nr. 142/1998, privind acordarea tichetelor cadou si a tichetelor de masă, "Societățile comerciale, regiile autonome, societățile si companiile naționale, instituțiile din sectorul bugetar, unitățile cooperatiste, celelalte persoane juridice, precum si persoanele fizice care încadrează personal pe baza de contract individual de munca pot utiliza bilete de valoare sub forma tichetelor cadou si a tichetelor de masă" și prin urmare, acordarea tichetelor cadou este condiționată însă de alocarea fondurilor în acest sens, consiliul local fiind cel care prevede în bugetul local banii cu această destinație, recursul reclamantei va fi admis.

Așa fiind, în conformitate cu art.312 pr.civ. se va admite recursul declarat de recurenta reclamantă, urmând a se modifica sentința menționată, în sensul că se va admite acțiunea formulată de reclamantă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de reclamanta, împotriva sentinței civile nr.407/16.03.2009, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți Școala cu clasele I-VIII, Consiliul Local al Comunei și Primăria Comunei - Instituția Primarului, având ca obiect, drepturi bănești.

Modifică sentința.

Admite acțiunea.

Obligă intimații către reclamantă la plata contravalorii tichetelor de masă pe perioada 22.01.2006-05.02.2007.

Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică, azi, 27.01.2010.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier,

- -

Red.Jud. FD/

Tehn.red. - 2 ex

/ I și L

Președinte:Carmen Tomescu
Judecători:Carmen Tomescu, Mariana Pascu, Florica Diaconescu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 553/2010. Curtea de Apel Craiova