Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 5532/2009. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 5532
Ședința publică de la 20 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marin Panduru
JUDECĂTOR 2: Ioana Moțățăianu
JUDECĂTOR 3: Camelia Șelea
Grefier: - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta SC SA B, împotriva sentinței civile nr.1251/26.02.2009, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, având ca obiect "drepturi bănești".
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns pentru recurenta pârâtă, avocat, lipsind intimații reclamanți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, apreciindu-se cauza în stare de judecată, se acordă cuvântul părții prezente asupra recursului.
Avocat pentru intimata pârâtă, solicită admiterea recursului și modificarea sentinței, în sensul respingerii acțiunii.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Tribunalul Gorj, prin sentința civilă nr. 1251/26.02.2009, a admis acțiunea formulată de reclamanții, împotriva pârâtei SC SA
A obligat pârâta să plateasca reclamantilor drepturile salariale reprezentand contravaloarea aprovizionarii toamna - iarna, in cuantum de un salariu minim pe ramura, conform art.176 alin.1 si 2 din CCM la nivelul ramurii energie, termica, petrol si gaze, pentru, pentru anul 2008, reactualizate la data platii.
A obligat pârâta la plata către petenți a drepturilor bănești reprezentând suplimentări salariale corespunzătoare sărbătorii de C pentru anul 2008, calculate la nivelul salariului de bază mediu la nivelul societății.
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut că reclamanții sunt salariații pârâtei, așa cum rezultă din mențiunile efectuate în carnetul de muncă ale acestora.
Conform dispozițiilor art. 176 alin.1 si 2 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură energie electrică, termică, petrol și gaze,Cu ocazia unor evenimente anuale, Paste, Ziua meseriei, C, precum și în luna octombrie (pentru aprovizionarea de toamnă - iarnă), salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale, sub forma unui adaos în sumă fixă. Fiecare din adaosurile de mai sus vor avea un cuantum minim de un salariu minim pe ramură, stabilit conform prevederilor prezentului contract.
Potrivit art. 168 al. 1 din CCM la nivelul SA pe anul 2004:" Cu ocazia sărbătorilor de Paste si C salariații SNP SA vor beneficia de cate o suplimentare a drepturilor salariale in cuantum de un salariu de baza mediu pe SNP SA. Cu minim 15 zile înainte de fiecare eveniment pentru care se acordă suplimentările vor începe negocierile cu in vederea stabilirii valorii concrete, modalității de acordare, condițiilor, criteriilor si beneficiarilor."
La aliniatul 2 al art. 168 din CCM/2004 s-a menționat că:" Pentru anul 2003 suplimentările de la alin. 1 vor fi introduse in salariul de baza al fiecărui salariat, conform modalității și în condițiile negociate cu."
Contractul colectiv de munca la nivel de unitate pe anul 2005 menține textul al. 1 al. art. 168 aducând o modificare de conținut aliniatului 2 in sensul consemnării ca:" in anul 2003 suplimentările salariale de la al. 1 al prezentului articol au fost introduse in salariul de baza al fiecărui salariat."
Același text se regăsește in ultima formă menționată in CCM pe anul 2006. In fine, pentru anul 2007 textul păstrează același conținut ca in contractele precedente.
Prin adresa Comisiei Paritare din 18.06.2007 se arata ca " părțile semnatare confirma faptul ca in redactarea art. 168 al. 1 si 2 la momentul negocierilor colective voința comuna a părților a fost aceea ca începând cu anul 2003 primele de Paste si de C sa fie introduse in salariile de baza ale fiecărui angajat."
Prin " Nota asupra precizării situației primelor de Paste si de C prevăzute in art. 168 din CCM al SA " din data de 31.08.2007 si semnata de reprezentanți ai patronatului si federației sindicale, se da o interpretare textului in discuție " potrivit voinței părților la semnarea contractului".
Conform art. 1 al. 1 din Legea nr. 130/1999, contractul colectiv de muncă este convenția încheiată intre patron sau organizația patronală pe de o parte si salariați, reprezentați prin sindicate ori prin alt mod prevăzut de lege, de cealaltă parte, prin care se stabilesc clauze privind condițiile de munca, salarizarea, precum si alte drepturi si obligații ce decurg din raporturile de munca."
Art 31 din Legea nr. 130/1999 dispune ca poate interveni modificarea clauzelor contractului colectiv de munca pe parcursul executării lui in condițiile legii, ori de cate ori părțile convin acest lucru. Modificările aduse contractului colectiv de munca se comunica in scris organului la care se păstrează si devin aplicabile de la data înregistrării sau la o data ulterioara, potrivit convenției părților.
Conform art. 236 al. 4 din Codul muncii, contractele colective de munca, încheiate cu respectarea dispozițiilor legale constituie legea părților.
Normele enunțate subscriu așadar contractele colective de muncă (în egală măsura ca și contractele individuale de munca) voinței părților semnatare, raportând aceste acte juridice cadrului general de reglementare a contractului ca act juridic bilateral.
Legea statuează in sensul ca dispozițiile contractului colectiv de munca reflecta voința partenerilor sociali, care insa trebuie sa se manifeste întotdeauna in conformitate cu prevederile legale.
Astfel, textul art. 31 din Legea nr. 130/1999 cuprinde o norma permisiva, care da posibilitatea modificării clauzelor contractului colectiv de munca ori de cate, ori părțile convin acest lucru, dar cu precizarea formalităților care trebuie îndeplinite pentru a da eficienta unor astfel de modificări.
Textul reia un principiu de baza aplicabil tuturor actelor juridice bilaterale in sensul ca ele pot fi modificate potrivit acordului de voința al pârtilor dar numai pana la momentul încetării efectelor acestuia.
In același sens si contractul colectiv de munca poate fi modificat de părți doar pe parcursul executării lui, interpretarea si reformarea conținutului unei clauze urmând sa își producă efecte până la momentul încetării efectelor contractului.
În speță, astfel cum rezultă din situația de fapt, apărarea făcută de societatea intimata a vizat o reinterpretare a clauzei cuprinse în art. 168 al. 1 si 2 din CCM la nivel de unitate, realizată după momentul încetării efectelor fiecărui contract colectiv de munca anual si in totala contradicție cu textul neechivoc al prevederii.
Astfel, art. 168 al. 2 prevăzut in fiecare din aceste contracte ca suplimentările de la art. 1 au fost introduse in salariul de baza al fiecărui salariat doar pe anul 2003, fiind indubitabil faptul ca aceleași drepturi nu au fost incluse in salariul de baza al angajaților si pe anul in curs, câtă vreme s-a menținut in același timp si textul al. 1.
Pe de altă parte, părțile nu au consemnat in contractul colectiv de munca pe anii 2005 si 2006 faptul ca aceleași suplimentari salariale au fost incluse in salariile de baza pe anii precedenți, o asemenea interpretare fiind făcută abia in 2007.
S- a reținut astfel, că interpretarea clauzei, peste termenul pentru care a fost încheiat contractul și cu încălcarea dispozițiilor art. 31 din Legea nr. 130/1999 ( prin acte neînregistrate la direcția teritoriala de munca) nu poate produce efecte care să înlăture conținutul explicit al prevederii invocate.
Față de dispozițiile legale menționate mai sus, instanța a considerat că, pârâta nu a respectat prevederile disp. art. 168 alin.1 și 176 alin.1 si 2 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură energie electrică, termică, petrol și gaze, respectiv acordarea unei suplimentari a drepturilor salariale, sub forma unui adaos în sumă fixă, în cuantum de un salariu minim pe ramură.
În consecință, instanța a admis acțiunea formulată de reclamanți, urmând ca pârâta să fie obligată la plata către reclamanți a drepturilor salariale reprezentând contravaloarea aprovizionării toamnă - iarnă, în cuantum de un salariu minim pe ramură, conform art.176 alin.1 si 2 din CCM la nivelul ramurii energie electrică, termică, petrol si gaze, pentru anii 2005, 2006 si 2007, pentru perioada 2005-2007, precum și suplimentările salariale corespunzătoare sărbătorii de C pe anul 2007 și Paște 2008. în cuantum de 1 salariu de bază mediu la nivelul societății, sume ce vor fi actualizate la data plății efective.
Având în vederea dispozițiile art.274 Cod procedură civilă, pârâta a fost obligată la plata sumei de 1050 lei, cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat.
Împotriva aceste sentințe a formulat recurs pârâta criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică.
Prin motivele de recurs s-a susținut în primul rând faptul că în mod greșit, prima instanță a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune, considerând că sub aspectul drepturilor salariale de orice natură sunt incidente prevederile art. 283 alin. 1 lit."c" din Codul muncii, în realitate fiind aplicabile dispozițiile art. 283 alin. 1 lit."e" din același cod, care stipulează faptul că, "cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 6 luni de la data nașterii dreptului la acțiune în cazul neexecutării contractului colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestora".
Pe fondul cauzei, s-a susținut că în mod greșit Tribunalul Gorja admis capătul de cerere având ca obiect aprovizionare toamnă-iarnă pe perioada 2005-2007, întrucât acest venit a fost introdus, începând cu luna martie 1998, în salariul de bază al fiecărui salariat conform prevederilor art. 168 alin. 3 din CCM la nivel de unitate pe anul 1997, care stipulează faptul că, "începând cu 01.06.1997, suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă va fi introdusă în salariul de bază", iar pe perioada 1998 - 2001 aceeași prevedere arăta că "fiecare din suplimentările salariale se acordă în condițiile în care, prin act adițional încheiat conform Legii nr. 130/1996, nu s-a convenit introducerea ei în salariul de bază".
S-a mai arătat, sub acest aspect, faptul că introducerea în salariul de bază a drepturilor salariale reprezentând aprovizionare toamnă-iarnă este pusă în evidență și prin adresa nr. 2412/1998 și prevederile art. 168 alin. 3 din CCM la nivel pe anul 2008.
S-a concluzionat că prevederile art. 176 pct. 4 alin. 6 din CCM la nivel de ramură instituie o excepție de la negocierea, materializarea și acordarea în mod distinct a venitului anual în luna octombrie pentru aprovizionare de toamnă-iarnă, venitul respectiv fiind introdus, începând cu luna martie 1998, în salariul de bază al fiecărui salariat, astfel încât, începând cu anul 1999, sindicatul renunțat la purtarea negocierilor pe tema acordării distincte a acestui venit anual.
In privința suplimentărilor salariale aferente sărbătorii Cului pe anul 2007, s-a susținut, de asemenea, că în mod greșit Tribunalul Gorja admis acest capăt de cerere pe baza considerentelor eronate că interpretarea clauzei prevăzută de art. 168 alin. 1 din CCM la nivelul SC SA s-a făcut peste termenul pentru care a fost încheiat contractul și cu încălcarea dispozițiilor art. 31 din legea nr. 130/1996, astfel încât nu poate produce efecte care să înlăture conținut explicit al prevederilor invocate.
S-a arătat că interpretarea primei instanțe este greșită, limitându-se a interpreta nota Comisiei paritare din 31 august 2007, prin raportare la Legea nr. 130/1996 și a Codului Muncii, fără a pune în discuție necesitatea efectuării unei expertize contabile lămuritoare care să stabilească dacă sumele pretinse de reclamanți au fost incluse sau nu în salariul de bază.
In privința ultimului capăt de cerere, referitor la prima de Paști pe anul 2008, s-a considerat, de asemenea, că în mod greșit a fost admis de prima instanță fără a se avea în vedere prevederile CCM la nivel de unitate pe anul 2008, așa cum a fost modificat prin Actul adițional înregistrat pe data de 22.02.2008 la Ministerul Muncii care, prin art. 14 schimbă conținutul prevederilor art. 168 din CCM, statuându-se faptul că primele de Paști și C au fost introdusă, încă din anul 2003, în salariul de bază, aceasta fiind voința părților semnatare, a patronatului și a sindicatului reprezentativ, conform prevederilor alin. 2 din același art. (168 din CCM la nivel de SA).
Recursul declarat de pârâta SC SA este nefondat în ceea ce privește soluționarea excepției prescripției dreptului material la acțiune și suplimentărilor salariale reprezentând prima de C 2007, este însă întemeiat și se va admite în ceea ce privește fondul cauzei privind aprovizionarea de toamnă-iarnă pe perioada 2005 - 2007 și a primei aferente sărbătorii de Paști 2008.
Astfel, în mod întemeiat Tribunalul Gorja respins excepția prescripției dreptului material la acțiune, considerând în mod corect că sunt aplicabile prevederile art. 283 alin. 1 lit."c" din Codul muncii și nu prevederile art. 283 alin. 1 lit."e" din același cod, în speță fiind vorba de solicitarea unor drepturi salariale de orice natură și nu de neexecutarea unui contract colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia.
Prevederile CCM la nivel de unitate SA pe anul 1997 (art. 168 alin. 3) fac vorbire de "suplimentare salarială pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă, cât și a Primelor de Paști și C", rezultând astfel, fără dubii, că drepturile solicitate de către reclamanți sunt drepturi de natură salarială, astfel încât este aplicabil termenul de prescripție de 3 ani de zile.
In ceea ce privește fondul cauzei, în mod corect Tribunalul Gorja admis capătul de cerere formulat de reclamanți privind suplimentările salariale corespunzătoare sărbătorii de C pe anul 2007, în condițiile în care interpretarea clauzei prevăzute de art. 168 alin. 1 din CCM la nivel SC SA s-a făcut peste termenul pentru care a fost încheiat contractul și cu încălcarea dispozițiilor art. 31 din Legea nr. 130/1996.
Astfel, dispozițiile art. 31 din Legea nr. 130/1996 cuprind o normă permisivă care dă posibilitatea modificării clauzelor contractului colectiv de muncă ori de câte ori părțile convin acest lucru, dar cu precizarea formalităților care trebuie îndeplinite pentru a da eficiență unor astfel de modificări, contractul colectiv de muncă putând fi modificat potrivit acordului de voință al părților, dar numai până la momentul încetării efectelor acestuia, interpretarea și reformarea conținutului unei clauze urmând să-și produsă efecte până la același moment.
Sub acest aspect este nefondat motivul de recurs invocat de recurentă privind reinterpretarea clauzei cuprinsă în art. 168 alin. 1 și 2 la CCM la nivel de unitate, interpretarea respectivă fiind realizată după momentul încetării efectelor fiecărui contract colectiv de muncă anual și în totală contradicție cu textul neechivoc al prevederii.
Se constată, în acest sens, că în mod întemeiat prima instanță reținut că prevederile art. 168 alin. 2 din CCM la nivel de unitate pe anul 1998, potrivit căreia suplimentările salariale de la art. 1 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, nu se aplică primei de C pe anul 2007, câtă vreme interpretarea voinței comune a părților reflectată în Nota Comisiei paritare, nu se poate aplica retroactiv și cu privire la un contract care și-a încetat efectele.
In raport de aceste considerente, ce vizează interpretarea dispozițiilor CCM pe anul 1998 privind neaplicarea retroactivă a acestuia, în mod corect prima instanță a considerat că nu se mai impune încuviințarea probei cu expertiză contabilă care să stabilească dacă primele respective au fost incluse sau nu în salariul de bază.
Este întemeiat recursul declarat de pârâtă în ceea ce privește, însă, suplimentarea salarială reprezentând aprovizionarea de toamnă-iarnă și prima aferentă sărbătorii de Paști pe anul 2008.
In ceea ce privește suplimentarea salarială reprezentând aprovizionarea de toamnă-iarnă, se constată că în mod greșit a fost admis acest capăt de cerere de către Tribunalul Gorj, hotărârea pronunțată întemeindu-se doar pe prevederile art. 176 alin. 1 și 2 din CCM la nivel de ramură energie electrică, termică, petrol și gaze, potrivit căruia "cu ocazia unor evenimente anuale, Paști, Ziua meseriei, C și luna octombrie, pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă, salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale sub forma unui adaos în sumă fixă, fiecare dintre adaosurile de mai sus având un cuantum minim de un salariu minim pe ramură", ignorându-se prevederile CCM la nivel de unitate.
Astfel, prin dispozițiile art. 168 alin. 3 din CCM la nivel de unitate SA, s-a prevăzut faptul că "începând cu 01 iunie 1997, suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă va fi introdusă în salariul de bază, după un model de calcul ce va face obiectul unui act adițional la prezentul contract", prevedere preluată ulterior și în CCM la nivel de unitate pe perioada 1998 - 2001, cât și în anul 2002, ușor modificată în sensul că "fiecare din suplimentările salariale de la alin. 1 se acordă în condițiile în care prin act adițional, conform Legii nr. 130/1996, nu s-a convenit introducerea ei în salariul de bază", precum și faptul că suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă a fost introdusă în salariul de bază conform adresei nr. 2412/1998, emisă de conducerea SC SA
Se va reține, din aceste dispoziții legale,întrucât prevederile CCM la nivel de ramură și unitate constituie legea părților, că suplimentarea salarială reprezentând aprovizionarea toamnă-iarnă a fost introdusă în salariul de bază al fiecărui salariat al pârâtei, începând cu luna martie 1998, dispozițiile art. 176 pct. 4 alin. 6 la CCM la nivel de ramură constituind o excepție de la negocierea, materializarea și acordarea în mod distinct a venitului anual în luna octombrie, regula fiind aceea a introducerii drepturilor solicitate de către reclamanți, în salariul de bază, iar ca o confirmare a acestei situații, sindicatul renunțat, începând cu anul 1999, la inițierea de negocieri pe tema acordării distincte a venitului anual în luna octombrie pentru aprovizionarea toamnă-iarnă.
Sunt întemeiate și motivele de recurs referitoare la capătul de cerere privind prima de Paști pe anul 2008, în mod greșit Tribunalul Gorj admițându-l prin ignorarea prevederilor CCM la nivel de unitate pe anul 2008, astfel cum a fost modificat prin actul adițional înregistrat la data de 22 februarie 2008 la Ministerul Muncii.
Prin actul adițional respectiv s-au adus modificări dispozițiilor art. 168 din CCM în sensul că, primele de Paști și C au fost introduse în salariul de baza, devenind parte a salariului de bază începând cu anul 2003, iar Nota Comisiei paritare încheiată în același an, 2008, a confirmat intenția comună a părților contractante, că primele de Paște și de C au fost incluse în salariul de bază al salariaților intimatei, astfel încât nu au mai fost calculate și acordate în mod distinct, salariaților.
Aceste modificări își produc efecte, însă numai la nivelul anului 2008, fiind vorba de modificarea unui contract aflat în vigoare, neputându-se pune semnul egalității între drepturile salariale reprezentând prima de Paști pe anul 2008 și drepturile salariale privind prima de Paști și C pe perioada 2005-2007, pentru această ultimă perioadă, actul adițional încheiat în anul 2008, neputându-și produce efecte juridice.
Față de cele arătate, se va reține că Tribunalul Gorja făcut o greșită aplicare a legii, hotărârea pronunțată fiind afectată de motivul de modificare prevăzut de art. 304 pct. 9 cod procedură civilă, astfel încât în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă se privește ca fiind întemeiat și se va admite, se va modifica sentința în sensul că se va respinge capetele de cerere privind drepturile salariale reprezentând aprovizionare toamnă - iarnă și suplimentările salariale corespunzătoare Paști 2008.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta SC SA B, împotriva sentinței civile nr.1251/26.02.2009, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți,.
Modifică sentința în sensul că respinge acțiunea.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 20 Octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.Jud. -
.Red. DO/28.10.2009
Președinte:Marin PanduruJudecători:Marin Panduru, Ioana Moțățăianu, Camelia Șelea