Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 6017/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- -drepturi salariale-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 6017
Ședința publică de la 04 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE JUDECĂTOR 1: Carmen Tomescu
JUDECĂTOR 2: Camelia Șelea
JUDECĂTOR 3: Ligia Epure
Grefier - -
*************
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta reprezentant legal pentru SC SA, împotriva sentinței civile nr.5707/29.10.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți G, C, I, A, C, D, G, I, și I, având ca obiect, drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns pentru recurenta pârâtă, prin consilier juridic, lipsind intimații reclamanți.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind cererii de formulat excepții de ridicat și constatându-se cauza în stare de judecată s-a acordat cuvântul părții prezente pentru a pune concluzii asupra recursului.
Consilier juridic pentru recurenta pârâtă, solicită admiterea recursului și modificarea sentinței Tribunalului Gorj, în sensul respingerii acțiunii.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Prin sentința nr.5707/29.10.2008, pronunțată de Tribunalul Gorja respins excepția nulității clauzei, prevăzută de art. 176 din la nivel de unitate pe anii 2005, 2006 și 2007, invocată de petenții.
A admis în parte acțiunea în pretenții, cu precizarea ulterioară, formulată de petenții, -,., și, împotriva intimatei A,
A obligat intimata la plata către petenți a ajutorului material reprezentând contravaloarea cotei de 4.000. gaze naturale/anual, precum și drepturile salariale reprezentând contravaloarea aprovizionării toamnă-iarnă, în cuantum de un salariu minim pe ramură, conform art. 176 alin.1 și 2 din la nivelul ramurii energie electrică, termică, petrol și gaze, pentru anii 2005, 2006 și 2007, începând cu 01.07.2005, până la data încetării contractului individual de muncă al fiecărui petent, sume ce vor fi actualizate la data plății.
A respins capătul de cerere privind plata diferențelor salariale conform art. 128 și 129 din la nivel de unitate pe anii 2005-2007.
A luat act de renunțare la capătul de cerere privind efectuarea mențiunilor în carnetul de muncă.
A obligat intimata la plata a câte 500 lei cheltuieli de judecată către fiecare petent.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Susținerile intimatei, în sensul că drepturile solicitate ar fi fost introduse în salariul de bază nu a fost dovedită și nu a putut fi reținută din următoarele considerente:
O astfel de includere este contrară legii și ar determina un mod arbitrar din partea patronatului de a stabili un salariu de bază, în care sunt incluse toate drepturile bănești ce li se cuvin salariaților, fără ca acesta să poată fi controlat în primul rând de salariat, precum și de celelalte autorități, care au în competență acest aspect.
În al doilea rând, s-ar încălca clauzele negociate prin contractele colective de muncă pe ramură, cât și la nivel de unitate, care reprezintă legea părților prin care se stabilesc clauze privind condițiile de muncă, salarizarea, precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă, conform dispozițiilor art. 236 Codul Muncii.
În al treilea rând, s-ar încălca dispozițiile art. 154 Codul Muncii care arată că salariul reprezintă contraprestația muncii depusă de salariat, în baza contractului individual de muncă, iar dispozițiile art.155 menționează că salariul cuprindesalariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precumși alte adaosuri;astfel că pârâta face confuzie între noțiunea de salariu în care se cuprind toate drepturile ce se acordă unui salariat în echivalent bănesc cu salariul de bază, care reprezintă salariul de încadrare al fiecărui salariat în parte, în raport de munca prestată, calificarea acestuia, funcția ocupată.
În art. 159 din Codul Muncii se reglementează salariul de bază minim brut pe țară și care reprezintă punctul de plecare pentru fiecare angajator în parte la stabilirea salariului de bază prin contractul individual de muncă.
În altă ordine de idei, dacă din salariul de bază s-ar deduce contravaloarea adaosurilor prevăzute la art.176 din la nivel de ramură, respectiv Paști, C, aprovizionare toamnă-iarnă și contravaloarea ajutorului material reprezentând cota de gaze naturale de 4000 mc./anual, despre care intimata susține că au fost introduse în salariul de bază din anul 1997, ar rezulta un salariu de bază egal sau mai mic decât salariul minim pe economie.
În această situație petenții nu au un salariu care să corespundă muncii prestate, pregătirii profesionale și nu au beneficiat de indexările și majorările acordate prin hotărâri de guvern sau la nivel de societate cu ocazia negocierilor.
Cu privire la plata diferențelor de drepturi salariale conform dispozițiilor art.129 alin. 5 și art.129 alin.1, 2 și 3 din la nivel de unitate pe anii 2005, 2006 și 2007, instanța a considerat cererea nefondată și a respins-
Astfel, drepturile salariale ale petenților au fost stabilite cu ocazia negocierilor și menționate în contractele individuale de muncă sau actele adiționale la acestea pe care petenții le-au semnat fiind de acord cu cuantumul acestora.
Totodată, petenții nu au solicitat anularea contractelor individuale de muncă cu privire la salariul de bază stabilit și nici nu mai puteau solicita acest lucru conform dispozițiilor art.283 lit. d Codul Muncii întrucât nu mai erau salariații intimatei.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal, pârâta SC criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică, în ceea ce privește modul de soluționare a capetelor de cerere referitoare la cota de gaze, suplimentarea salarială reprezentând aprovizionare toamnă iarnă, drepturi salariale introduse în salariul de bază.
Reclamanții nu au formulat recurs.
Analizând sentința civilă în raport cu motivele de recurs invocate dar și cu dispozițiile legale aplicabile în cauză, Curtea constată că recursul este fondat și urmează a fi admis pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare.
Referitor lacontravaloarea cotei de gaze naturale, se reține că este fondat deoarece potrivit art. 187 alin. 1 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de - salariații agenților economici nominalizați în Anexa 1 pct. B primesc anual un ajutor material egal cu contravaloarea unei cote de gaze naturale, iar la alin.2 al art. 187 se precizează faptul că de același drept beneficiază salariații avuți în vedere la alin.1 și cei ai agenților economici din industria petrolieră nominalizați în anexa 1, în cazul în care acesta nu a fost compensat prin majorarea salariului de bază.
Acordarea acestor drepturi se regăsește și art. 178 din CCM la nivel de grup de unități din industria petrolieră, unde se face aceeași mențiune în sensul că aceste drepturi vor fi introduse în salariul de bază și numai în situația în care nu s-a convenit prin act adițional la CCM introducerea în salariul de bază, va fi stabilită modalitatea concretă de acordare la nivelul agentului economic.
Această mențiune a introducerii dreptului reprezentând ajutorul material egal cu contravaloarea unei cote de gaze naturale în salariul de bază apare și în CCM la nivelul SC SA 1997, în care se precizează la art. 176 alin.1 că începând cu 01 iunie 1997 ajutorul material reprezentând contravaloarea a 4000 mc gaze naturale ce se acordă fiecărui salariat va fi inclus în salariul de bază.
Din adresa nr. 1721 din 18 iulie 1997 emisă de SA, rezultă că la data de 16 iunie 1997 s-a semnat un protocol între RA și prin care s-a convenit majorarea veniturilor salariale cu 1.27 în medie pe regie începând cu data 01 iulie 1997, astfel încât sucursalele au fost înștiințate în acest sens și s-a solicitat trimiterea urgentă a situației pentru a se putea defalca fondurile de salarii pe sucursale.
Din adresele IP nr.1738 din 21 iulie 1997 și nr.1818 din 21 iulie 1997, rezultă faptul că acest coeficient de 1.27 s-a stabilit să se aplice la salariile de bază ale personalului, iar calculul fondului de salarii repartizat s-a făcut pe baza coeficientului de majorare mediu pe RA, care cuprinde și prevederile art. 176 alin.1 din CCM în vigoare, ultima adresă fiind semnată de reprezentantul și reprezentantul.
Prin urmare, este dovedit faptul că acest drept reprezentând ajutorul material egal cu contravaloarea unei cote de gaze naturale a fost introdus în salariul de bază al salariaților începând cu anul 1997, fiind astfel îndeplinită condiția prevăzută de art. 187 alin.2 din CCM la nivel de ramură.
Mai mult, din prevederile art. 176 din CCM pe anul 1998 rezultă că ajutorul material reprezentând contravaloarea unei cantități de gaze naturale a fost compensat prin CCM /1997, confirmând faptul că respectiva măsură a reprezentat tocmai includerea acestui ajutor în salariul de bază.
Aceste drepturi au fost stabilite și acordate, fiind incluse în salariul de bază la nivelul anului 1997, precum și în continuare în anii ulteriori, dar fără a mai exista alte negocieri în acest sens, astfel cum rezultă din prevederile art. 176 CCM /2008 în care se face precizarea că ajutorul material reprezentând contravaloarea unei cantități de gaze naturale a fost compensat prin CCM/1997, fiind inclus în salariul angajaților și va rămâne așa până când și vor conveni altfel.
Având în vedere pct. A din Protocolul încheiat la data de 1 martie 2002 între SNP SA, SC service SA și, se apreciază că sunt întemeiate criticile recurentei în ceea ce privește acest capăt de cerere.
2. Referitor la motivul de recurs privindsuplimentările salariale privind aprovizionarea toamnă-iarnăse reține că, potrivit art.176 din contractul colectiv de muncă la nivelul ramurii energie electrică, termică, petrol și gaze: "Cu ocazia unor evenimente anuale, Paști, Ziua meseriei, C și luna octombrie, pentru aprovizionarea toamnă-iarnă, salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale, sub forma unui adaos, în sumă fixă.
Fiecare din adaosurile de mai sus va avea un cuantum minim de un salariu minim pe ramură, stabilit conform prevederilor prezentului contract.
Condițiile și criteriile de acordare se vor stabili în contractele colective de muncă încheiate la nivele inferioare".
Prin alin.6 se prevede:"Fiecare din adaosurile de mai sus se acordă în condițiile în care, prin contractele colective de muncă încheiate la nivel de agent economic, nu s-a convenit introducerea lui în salariul de bază".
Dispoziții similare există și în art.170 din contractul colectiv de muncă la nivelul grupurilor de unități din industria petrolieră.
Recurenta pârâtă a preluat prin transfer în 2002-2003 personalul de la fosta sucursală "" Ba S NP, iar anterior acestei perioade în contractul colectiv de muncă la nivelul SC 1998 s- prevăzut prin art.168 alin.2 " Suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă a fost introdusă în salariul de bază", conform telexului 2412/1998.
In cuprinsul acestuia s-a menționat că se majorează salariile de bază brute ale personalului începând cu 01.03.1998, pentru aplicarea prevederilor art.168 alin.3 din contractul colectiv de muncă.
În condițiile în care dreptul la suplimentări salariale pentru aprovizionare toamnă-iarnă a fost introdus în salariul de bază al salariaților, în modalitatea menționată, cu începere din 1998, se constată că a fost îndeplinită condiția de la art.176 alin.6 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură.
Instanța a făcut o aplicare greșită a prevederilor legale și eronat a apreciat că nu au fost respectate prevederile art.176 alin.1și 2 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură, deși suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă a fost introdusă în salariul de bază.
Față de considerentele expuse, Curtea găsește recursul fondat și în baza art. 304/1, art. 304 pct. 9 și 312 alin. 1 cod procedură civilă îl va admite, va modifica sentința și va respinge cererile privind acordarea suplimentărilor salariale reprezentând c/v aprovizionare toamnă - iarnă și c/v gaze, menținând celelalte dispoziții ale sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta reprezentant legal pentru SC SA, împotriva sentinței civile nr.5707/29.10.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți G, C, I, A, C, D, G, I, și I, având ca obiect, drepturi bănești.
Modifică sentința în sensul că respinge în totalitate acțiunea.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.jud. -
.3ex/02.12.2009
FE.
-
Președinte:Carmen TomescuJudecători:Carmen Tomescu, Camelia Șelea, Ligia Epure
