Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 6654/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 6654
Ședința publică de la 23 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Sorina Lucia Petria Mitran
JUDECĂTOR 2: Lucian Bunea
Judecător - -
Grefier
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâtul Ministerul Justiției Și Libertăților împotriva sentinței civile nr.4005 din 18 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, -, -, și intimații pârâți Tribunalul Gorj, Curtea de APEL CRAIOVA, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, având ca obiect drepturi.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că în cauză se solicită judecarea în lipsă, potrivit dispozițiilor art.242 alin.2 cod pr.civilă.
Instanța apreciind cauza în stare de judecată ia în examinare recursul.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Tribunalul Gorj, prin sentința nr. 4005 de la 18 iunie 2008 admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Consiliul Naționale pentru Combaterea Discriminării și în consecință a respins acțiunea față de acest pârât.
A respins excepția lipsei calității procesuale invocată de Ministerul Justiției.
A admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de petenții, -, -, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL CRAIOVA, Tribunalul Gorj.
A obligat pârâții să plătească reclamanților contravaloarea stimulentelor neacordate, respectiv suma de 1.700 lei pentru fiecare, pentru perioada 2005-2007, sume actualizate de la momentul datorării până la data plății efective.
A fost obligată Curtea de APEL CRAIOVA să facă cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă.
Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut următoarele:
Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de CNCD a fost admisă întrucât acesta nu poate avea calitatea de intimat, ci numai de expert în domeniul discriminării, aspect asupra căruia se poate pronunța în urma unei proceduri speciale prevăzută de OG nr. 137/2000.
A fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de Ministerul Justiției, întrucât drepturile solicitate de petenți sunt de natură salarială, fiind aplicabile prevederile art. 40 și155 Codul Muncii.
Pe fond s- reținut că reclamanții au calitatea de personal auxiliar de specialitate în cadrul Judecătoriei Novaci și fac parte din categoria personalului din unitățile de justiție, cu statut independent și atribuții deliberative, iar stimulentele financiare solicitate sunt de natura salarială în sensul art. 155 din Codul Muncii, acestea fiind inclusiv cheltuieli de personal potrivit art. 25 din Legea nr.146/1997, modificată.
S-a reținut ca textul art. 14 din Convenția Europeana pentru Apărarea Drepturilor Omului si a Libertăților Fundamentale a fost completat prin Protocolul 12 din Convenție intrat in vigoare la 01.04.2005. Astfel art. 1 pct. 1 din acest Protocol prevede in sarcina statelor interdicția generală a discriminării; beneficiul drepturilor si intereselor legitime prevăzute de lege va fi făcută fără discriminare fără nici un criteriu, cum ar fi statutul persoanei. Acest text a înlăturat dependenta art. 14 din Convenție față de celelalte texte ale Convenției care garantează alte drepturi.
salariale solicitate de către reclamanți sunt circumscrise inclusiv prevederilor art. 155 si art. 40 al. 2 din Codul Muncii, fiind adaosuri banesti salariale. Art. 2 al. 1 si art. 6 lit. a si lit. c si art. 8 din OG 137/2000 modificata, ocrotesc toate drepturile salariale in mod egal, astfel incat dreptul reclamantilor la aceste prestatii pecuniare este un drept consacrat si recunoscut de lege. Intimatii in mod gresit si lipsit de temei si suport juridic au operat o selectie arbitrara intre criteriile de acordare a stimulentelor salariale.
In aceste conditii, instanta a retinut si faptul ca prin Hotararea nr. 15/2006 a CNCD, s-a stabilit in mod clar faptul ca reclamanții au fost discriminați in mod indirect in sensul art. 2 al. 2 din OG nr. 137/2000.
De asemenea, potrivit art. 21 al. 1 din OG nr. 137/2000 in toate cazurile in care se constata existenta unei discriminari din cele prevazute expres in acest act normativ, persoanele interesate, deci petenții, își pot manifesta interesul si au dreptul sa solicite despagubiri proportionale cu prejudiciul suferit si dovedit, cu restabilirea situatiei anterioare discriminarii prin desfiintarea anularea discriminarii.
Astfel, au fost retinute de catre instanta de judecata si prevederile cuprinse in art. 292-293 din Codul Muncii, respectiv art. 7 art. 19 pct. 13 din Pactul International cu privire la Drepturile Economice ratificat de Romania, art. 4 din Carta Sociala Europeana, art. 16 al. 1din Constitutia Romaniei.
In ceea ce priveste cererea de a se acorda actualizarea sumelor datorate conform indicelui inflational, a fost admisa intrucat prin neplata la timp a sumelor respective catre petenți s-a produs un prejudiciu in patrimoniu, prejudiciu care trebuie sa fie acoperit prin plata actualizarii sumelor datorate in baza art. 1084-1086 din Codul Civil si art. 161 al. 4 din Codul Muncii.
In ceea ce privește cererea petenților de a fi obligată Curtea de APEL CRAIOVA să facă mențiunile corespunzătoare in carnetul de munca, instanta admis- intrucat in conformitate cu dispozițiile art. 6 din Decretul nr. 92/1076 privind carnetul de muncă, angajatorul are această obligație, în termen de 15 zile de la orice modificare intervenită.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs Ministerul Justiției, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului arătat că potrivit art. 25 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată in Monitorul Oficial nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările și completările ulterioare, fondul pentru stimularea personalului din sistemul justiției reprezintă 75% din sumele obținute din recuperarea cheltuielilor judiciare avansate de stat pentru desfășurarea proceselor penale (care sunt suportate de parte sau de alți participanți la proces), precum și din amenzile judiciare (25% din sumele respective devin venituri la bugetul statului).
Conform alineatului (3) al art. 25 din Legea 146/1997, repartizarea veniturilor pe beneficiar se face in baza unor norme interne aprobate prin ordin al ministrului justitiei, la momentul respectiv fiind in vigoare Ordinul Ministrului Justitiei nr. 2404/C/2004 prin care se aprobă Normele interne privind repartizarea fondului constituit potrivit art. 25 alin. (2) din Legea nr. 146/1997.
Din analiza dispozitiilor cuprinse in Norme rezultă faptul că principalele criterii de repartizare a stimulentelor au caracter exemplificativ dar nu limitativ, ceea ce înseamnă ca ordonatorul de credite este indreptătit să stabilească la un moment dat necesitatea stimulării financiare pe baza unor criterii ce corespund obiectivelor fixate la un moment dat in politica de dezvoltare a sistemului judiciar și/sau a obiectivelor generale ale Ministerului Justiției (art. 4 alin. 3).
In conformitate cu dispozitiile art. 41 din Constitutie, "Salariatii au dreptul la măsuri de protectie socială. Acestea privesc securitatea și sănătatea salariatilor, regimul de muncă al femeilor și al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe tară repausul săptâmanal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii in conditii deosebite sau special, formarea profesionala, precum și alte situatii specifice, stabilite prin lege."
Potrivit art. 155 din Codul Muncii,Salariul cuprinde salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum și alte adaosuri."
Principiul egalitătii intre cetăteni, al excluderii privilegiilor și discriminării sunt garantate in special in exercitarea următoarelor drepturi: (. ) (i) dreptul la muncă, la libera alegere a ocupatiei, la conditii de muncă echitabile și satisfăcătoare, la protectia impotriva șomajului, la un salariu egal pentru munca egală, la o remuneratie echitabilă și satisfăcătoare art. 1 alin. 2 din nr.OG 137/2000.
Pentru munca prestată de către salariat, angajatorul este obligat să plătească acestuia salariul din care fac parte și sporurile ori alte adaosuri la care este îndreptătit potrivit legii, in schimb, premiile sau stimulentele sunt concepute ca drepturi suplimentare care pot să fie sau nu acordate salariatilor in functie de o serie de criterii pe care angajatorul le poate stabili ca prioritare. Astfel potrivit art. 4 din Normele aprobate prin nr. 2404/C/2004 în acordarea stimulentelor prevăzute la alin. (2) se au in vedere obiectivele propuse, importanta acestora pentru promovarea obiectivelor generate ale ministrului justitiei, gradul de realizare a acestor obiective in termenele stabilite, precum și sărbătorile legate aprobate prin acte normative."
Ca atare, stimulentul financiar nu este un drept conferit de lege cu caracter absolut, inevitabil, nu se confundă cu salariul, el depinzând de o multitudine de factori: existenta insăși a unei sume (având in vedere sursa fondului: amenzi judiciare și cheltuieli avansate de stat și recuperate de la participantii la procesul penal), obiectivele urmate de Ministerul Justitiei, la un moment dat, in politica sa de reformă a justitiei, numărul personalului, calitatea activitătii desfășurate de acesta, criterii de performante apreciate ca prioritare. Existenta acestei game atât de largi de factori ce determină acordarea/neacordarea premiului ii conferă acestuia un caracter incert, imposibil de prevăzut, astfel incit nu putem vorbi de un drept - creantă, lichidă, exigibilă.(cauza KopeckySlovaciei,hot5rArea din 7 ianuarie, de hotărâri și decizii 2004-IX, paragraf 52, cauzaRaflhărfile și Stratis Greciei,hotărbrea din 9 decembrie 1994, de hotărâri și decizii nr. -B, p. 84, paragraf 59).
De asemenea, se poate vorbi de un drept care urmează a fi plătit intregului personal din sistemul autoritătii judecătorești in același timp. Este adevărat că prin natura lor stimulentele sunt drepturi suplimentare menite să recompenseze, dar nimic nu impiedică angajatorul să le plaseze alături de alti factori care deopotrivă să concureze la realizarea unor obiective stabilite ca prioritare la un moment dat.
De asemenea, așa cum a reținut și tribunalul, printr-un ordin distinct, respectiv prin nr. 1793/C/2006 din 27 iulie 2006, fost aprobată repartizarea unui fond destinat stimulării personalului auxiliar de specialitate din cadrul, instanțelor judecătorești, fond care li s- adresat exclusiv, astfel că nu se poate invoca o diferență de tratament, care i-ar pune pe reclamanți într-o situație discriminatorie.
Recursul este fondat și va fi admis pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare
Reclamanții în calitate de personal auxiliar în cadrul Judecătoriei Novaci au solicitat în contradictoriu cu Ministerului Justiției, curtea de APEL CRAIOVA, Tribunalul Gorj și Consiliul Național pentru Combaterea, obligare pârâților la plata către fiecare reclamant a sumei de 1700 lei, cu titlu de stimulente financiare.
Fondul din care reclamanții solicită acordarea stimulentelor financiare reprezintă, conform dispozițiilor art. 25 alin. 2 din Legea nr. 146/1997 privind taxele de timbru, cu modificările și completările ulterioare, fondul pentru stimularea personalului din sistemul justiției constituit din 75% din sumele obținute din recuperarea cheltuielilor judiciare avansate de stat pentru desfășurarea proceselor penale( care sunt suportate de părți sau de alți participanți la proces), precum și din amenzile judiciare ( 25% din sumele respective devin venituri la bugetul statului.)
Repartizarea veniturilor, constituite în fondurile pentru stimularea personalului din sistemul justiției, se face în baza unor norme interne aprobate prin ordin al Ministerului Justiției, în calitate de ordonator de credite, pe baza unor criterii ce corespund obiectivelor fixate la un moment dat în politica de dezvoltare a sistemului judiciar sau a obiectivelor acestui minister, potrivit dispozițiilor art. 25 alin. 2 din Legea nr. 146/1997.
financiar se acordă în baza ordinului Ministerului Justiției care apreciază, la anumite intervale de timp să repartizeze fondurile colectate, potrivit art. 25 din legea taxelor de timbru, fără însă ca tot personalul din sistem să fie recompensat, în același timp.
Pentru perioada în care reclamanții au solicitat obligarea pârâților către fiecare reclamant a despăgubirilor echivalente stimulentelor neacordate, respectiv anii 2005, 2006 și 2007, Ministerul Justiției a emis mai multe ordine, în care au fost precizate atât evenimentele cu ocazia cărora se acordă cât și categoriilor de personal din sistemul justiției care beneficiază de acest drept salarial.
Astfel, prin Ordinul nr. 1921/C/15.12.2005 Ministerul Justiției a aprobat repartizare fondului de stimulente pentru personalul nominalizat în anexă, cu ocazia sărbătorilor de iarnă, pentru salariații ministerului, personalul care își desfășoară activitatea în aparatul propriu al acestuia, precum și unor categorii din cadrul instanțelor, potrivit art. 4 alin. 1 și 3 din Normele Interne.
În același ordin se menționează că " Plata stimulentelor se va efectua în conformitate cu art. 5 din Normele Interne privind repartizare fondului constituit potrivit art. 25 alin. 2 din Legea nr. 146/1997, cu modificările și completările ulterioare, pentru stimularea personalului din sistemul justiției, corespunzător aportului adus la realizarea obiectivelor propuse în deplină concordanță cu obiectivele generale ale Ministerului Justiției."
În anexa la acest ordin sunt prezentate categoria de personal care beneficiază de acest drept și fondul de stimulente pentru fiecare categorie de personal.
Acordarea acestor stimulente au fost reglementate pentru anii următori prin Ordinul nr. 1793/C/ 27 iulie 2006, nr. 1774/C/13 iulie 2006, nr. 933/C/03 aprilie 2007.
Prin soluția pronunțată în cauză instanța de fond nu a analizat dacă, în raport de dispozițiile ordinelor emise de Ministerul Justiție, reclamanții în calitatea de personal auxiliar la Judecătoria Novaci, sunt nominalizați pentru primirea acestor drepturi salariale.
Așa fiind, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă se va admite recursul, casa sentința și trimite spre rejudecare cauza la aceiași instanță.
În rejudecare, tribunalul, în raport de dispozițiile ordinelor emise de Ministerul Justiției, în perioada 2005 -2007, cu privire la acordarea stimulentelor financiare personalului din justiție, va analiza pentru fiecare reclamant, în parte, dacă este îndreptățit la aceste despăgubiri salariale.
Instanța de fond va stabili dacă reclamanții au desfășurat activitate la Judecătoria Novaci, în perioada pentru care solicită plata stimulentelor și dacă fac parte din categoria de personal nominalizată în anexa fiecărui Ordin emis de minister cu privire la acordarea stimulentelor financiare solicitate prin acțiune.
Având în vedre că în acțiune reclamanții invocă și dispozițiile OG nr. 137/2000 susținând că prin neacordarea acestor drepturi salariale sunt discriminați în raport cu alte categorii de personal din sistemul justiției tribunalul urmează să se pronunțe si sub acest aspect.
În analizarea susținerilor reclamanților cu privire la existența discriminării, instanța de fond va avea în vedre și dispozițiile Deciziei nr. 1325/04.12.2008 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor OG nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.
Prin decizia sus menționată Curtea Constituțională a statuat că "dispozițiile OG nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare sunt neconstituționale în măsura în care din acestea se desprind înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu nome create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative".
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
I DE:
Admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților împotriva sentinței civile nr.4005 din 18 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, -, -, și intimații pârâți Tribunalul Gorj, Curtea de APEL CRAIOVA, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, având ca obiect drepturi.
Casează sentința și trimite cauze spre rejudecare la aceeași instanță.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 23 2009.
Președinte, - - - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red. Jud.
3 ex/IE/04.12.2009
fond:
Președinte:Sorina Lucia Petria MitranJudecători:Sorina Lucia Petria Mitran, Lucian Bunea
