Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 692/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.692/
Ședința publică din 22 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Alina Savin
JUDECĂTOR 2: Benone Fuică
JUDECĂTOR 3: Virginia Filipescu
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâtul CONSILIUL LOCAL G, cu sediul în-, jud.G și de recurenții MUNICIPIUL G și PRIMARUL MUNICIPIULUI G împotriva sentinței civile nr.466/13.03.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații GRUP SCOLAR " DOAMNA", și, cauza având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru intimatele-reclamante și reprezentantul Sindicatului Învățământului Preuniversitar G - consilier juridic cu delegație la dosar,lipsă fiind recurentul - pârât CONSILIUL LOCAL G, recurenții MUNICIPIUL G și PRIMARUL MUNICIPIULUI G și intimatul-pârât GRUP SCOLAR " DOAMNA"
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că numitele și au formulat în cauză cereri de intervenție în nume propriu; după care:
Întrebat fiind, reprezentantul Sindicatului Învățământului Preuniversitar G precizează că le reprezintă în cauză și pe cele două interveniente, respectiv și .
Curtea pune în discuție reprezentantului Sindicatului Învățământului Preuniversitar admisibilitatea cererilor de intervenție în nume propriu formulate de intervenientele și .
Reprezentantul Sindicatului Învățământului Preuniversitar G lasă la aprecierea instanței admisibilitatea celor două cereri de intervenție în nume propriu.
Curtea, cu privire la cererile de intervenție în nume propriu formulate de intervenientele și le respinge ca inadmisibile având în vedere disp.art.49, 50 al.2 și 3 Cod procedură civilă.
Curtea, față de cadrul procesual stabilit la instanța de fond, calitatea de părți având-o doar pârâții CONSILIUL LOCAL G și GRUP SCOLAR " DOAMNA" G invocă excepția inadmisibilității recursului declarat de recurenții MUNICIPIUL G și PRIMARUL MUNICIPIULUI
Reprezentantul intimatului - reclamant Sindicatul Învățământului Preuniversitar G solicită admiterea excepției de inadmisibilitate a recursului declarat de recurenții MUNICIPIUL G și PRIMARUL MUNICIPIULUI
Cu privire la recursul declarat de pârâtul Consiliul Local G reprezentantul Sindicatului Învățământului Preuniversitar solicită respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive invocată de acesta și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
CURTEA
Asupra recursului de față înregistrat la Curtea de APEL GALAȚI, Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, sub nr-.
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.466/13.03.2009 pronunțată de Tribunalul Galațis -a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Local
A fost admisă acțiunea având ca obiect "drepturi bănești" intervenită între reclamantele, reprezentată prin Sindicatul Învățământului Preuniversitar G și, reprezentată prin Sindicatul Liber Educația, cu sediul în G și pârâții Consiliul Local G și Grupul Școlar Doamna, cu sediul în
Au fost obligați pârâții să plătească reclamantelor diferențele de drepturi salariale neacordate, actualizate cu rata inflației la data plății, reprezentând tranșele suplimentare de vechime, pentru 30, 35 și 40 de ani de activitate în învățământ, calculate începând cu 08.12.2005, corespunzător perioadei lucrate de către fiecare reclamantă.
Pentru a pronunța hotărârea judecătorească prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea formulată și înregistrată sub nr.7945/121/08.12.2008 pe rolul Tribunalului Galați reclamantele și au solicitat în contradictoriu cu pârâții Grupul Școlar Doamna și Consiliul Local G, obligarea acestora la acordarea tranșelor suplimentare de vechime prevăzute de art. 50 alin. 1 și 2 din Legea nr. 128/1997, privind Statutul Personalului Didactic. S-a solicitat plata diferențelor de drepturi salariale, rezultate ca urmare a neacordării tranșelor suplimentare de vechime, pe ultimii trei ani anteriori introducerii acțiunii, sume actualizate cu rata inflației.
În fapt, s-a arătat că salariații din învățământ - personal didactic - trebuie să beneficieze de trei tranșe suplimentare de vechime care se acordă la 30, 35 și 40 de ani de activitate în învățământ, iar pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime trebuie să li se acorde o creștere a coeficientului de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime. S-a mai subliniat că Legea nr. 128/1997 nu prevede că cele trei tranșe suplimentare se includ în coeficienții de salarizare prevăzuți în actele normative ce reglementează salarizarea, iar, potrivit principiuluiubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, ei trebuie adăugați celorlalți coeficienți conform dispozițiilor legii speciale.
În drept, cererea a fost întemeiată pe disp. art. 50 alin. 1 și 2 din Legea nr. 128/1997.
În dovedirea cererii, reclamantele s-au folosit de proba cu înscrisuri.
Legal citat, pârâtul Grup Școlar, nu a formulat întâmpinare și nici nu a propus probe în combaterea acțiunii.
Legal citat, pârâtul Consiliul Local Gad epus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive motivat de faptul că, pe de o parte, nu există raporturi de muncă între personalul didactic și Consiliul Local G, iar, pe de altă parte, cheltuielile de personal se alocă în baza propunerilor fundamentate ale unităților de învățământ structurate pe centre financiare, astfel că, pentru neîndeplinirea procedurii instituite de lege trebuie reținută culpa exclusivă a reclamanților. A mai arătat pârâtul că unitățile de învățământ sunt subordonate Ministerului Educației, Cercetării și T prin intermediul Inspectoratului Școlar Județean G, iar potrivit nr.HG 741/2003, printre atribuțiile Ministerului Educației, Cercetării și T se numără și aceea de a asigura și monitoriza modul de formare și utilizare a resurselor umane, materiale și financiare necesare desfășurării procesului de învățământ și educație.
Având în vedere disp. art 137 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța a analizat cu prioritate excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Local G, invocată de acesta prin întâmpinare.
Potrivit disp. art. 167 alin. 1 din Legea nr. 85/1995 republicată, "unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii."
2 al aceluiași articol prevede că "finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat cuprinde: finanțarea de bază și finanțarea complementară", iar în finanțarea de bază sunt cuprinse și cheltuielile de personal.
Având în vedere că finanțarea de bază se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetelor locale, nu poate fi reținută susținerea pârâtului Consiliul Local G potrivit căreia sarcina alocării acestor fonduri nu ar cădea în sarcina sa.
Ținând seama și de faptul că neincluderea în buget a sumelor aferente tranșelor de vechime suplimentare nu poate fi imputată reclamantelor și față de considerentele expuse, a fost respinsă ca nefondată excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Consiliul Local
Analizând, pe fondul cauzei, actele și lucrările dosarului, tribunalul a reținut următoarele:
Reclamantele, membre ale Sindicatului Învățământului Preuniversitar G și Sindicatului Liber Educația, sunt angajate ale unității de învățământ pârâte și au o vechime în învățământ de peste 30 de ani, așa cum rezultă din adeverințele depuse la filele 14 și 35 dosar fond.
Salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar se stabilește diferențiat, conform dispozițiilor art. 48 și 49 din Legea nr. 128/1997 privind statutul personalului didactic, în raport cu funcția și norma didactică îndeplinită, cu nivelul studiilor, titlul științific, vechimea recunoscută în învățământ, calitatea activității instructiv-educative și locul și condițiile specifice de desfășurare a activității, la salariul de bază adăugându-se sporurile și drepturile suplimentare. Salariul de bază este constituit din coeficienții de multiplicare prevăzuți în anexele la Statutul personalului didactic, acești coeficienți fiind diferiți în funcție de vechimea în învățământ.
În afară de acești coeficienți, art. 50 alin. 1 din Legea nr. 128/1997 prevede că personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază și de trei tranșe suplimentare, care se acordă la 30, 35 și la peste 40 de ani de activitate în învățământ, modalitatea de acordare a acestor tranșe suplimentare fiind reglementată de alineatul 2 al aceluiași articol care prevede că "pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime".
Dispozițiile legale menționate sunt imperative și au caracter special ce derogă de la norma generală care prevede modalitatea de stabilire a salariului, unitatea de învățământ în care sunt încadrați reclamanții având obligația să acorde creșterea coeficientului de ierarhizare raportat la vechimea în învățământ a salariatului.
Art. 287 Codul muncii și art. 75 din Legea nr. 168/1999 consacră obligația angajatorului ca, până la prima zi de înfățișare să depună dovezile în apărarea sa, în conflictele de drepturi sarcina probei fiind răsturnată, întrucât angajatorul este cel care deține documentele și toate celelalte probe pertinente pentru elucidarea conflictului și pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor părților raportului juridic de muncă. Nerespectarea acestei norme imperative conferă instanței de judecată prerogativa de a sancționa angajatorul pentru întârzierea nejustificată în administrarea probațiunii, trecând la soluționarea cauzei.
În speță, având în vedere că dovada acordării acestor tranșe suplimentare de vechime nu putea fi făcută decât prin intermediul statelor de plată, tribunalul a constatat că angajatorul nu a făcut dovada că ar fi respectat dispozițiile articolului nr. 50 din Statutul personalului didactic și ar fi acordat drepturile cuvenite salariaților.
Având în vedere că, potrivit disp. art. 161 pct. 4 Codul muncii, "întârzierea nejustificată a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului", iar neacordarea tranșelor suplimentare de vechime echivalează cu o neplată parțială a drepturilor salariale, tribunalul a admis și cererea de actualizare a acestor sume cu rata inflației la data plății, cu atât mai mult cu cât principala funcție a indexării este aceea de a atenua efectele inflației asupra nivelului de trai.
Pentru aceste considerente, instanța a admis acțiunea și a dispune obligarea pârâților la plata către reclamante a diferențelor de drepturi salariale neacordate, actualizate cu rata inflației la data plății, reprezentând tranșele suplimentare de vechime, pentru 30, 35 și 40 de ani de activitate în învățământ, calculate începând cu 08.12.2005, corespunzător perioadei lucrate de fiecare reclamantă.
Împotriva sentinței civile au declarat recurs pârâtele Consiliul Local G, Municipiul G, Primarul mun. G, criticând soluția dată de prima instanță doar sub aspectul respingerii excepției calității procesuale pasive.
Astfel, au considerat că sentința primei instanțe este nelegală și netemeinică întrucât nu există nici o obligație privind asigurarea sumelor de plată sau a stabilirii necesarului cheltuielilor de personal în sarcina consiliilor locale.
Instituțiile recurente nu au calitatea de angajatori ai reclamanților pentru a putea sta în proces în calitate de pârâți iar statele de plată au fost întocmite de către unitățile de învățământ care au personalitate juridică.
De asemenea, atât cadrele didactice cât și personalul didactic auxiliar și administrativ sunt angajații instituțiilor de învățământ care au personalitate juridică și în conf.cu disp.art.154 și următoarele din Codul muncii, obligația e plată a drepturilor salariale incumbă angajatorului, adică unității de învățământ.
În consecință, nu poate fi chemată în judecată o autoritate a administrației publice local, în speță, Consiliul Local G sau Primarul mun. G pentru a răspunde de fondurile bugetului de stat.
Unitățile de învățământ sunt subordonate Ministerului Educației, Cercetării și T prin intermediul Inspectoratului Școlar al jud. G, conform disp. art. 141 și 142 din Legea nr. 84/1995.
Hotărârea Guvernului nr.741/2003 privind organizarea și funcționarea stabilește atribuțiile acestui minister, iar printre aceste atribuții se numără și aceea de a asigura și monitoriza modul de formare și utilizare a resurselor umane, materiale și financiare necesare desfășurării procesului de învățământ și educație (art.2 al.1 lit.s).
În aceste condiții instituia ar fi formulat la fondul cauzei, în temeiul disp. art.60 - 63 Cod procedură civilă cerere de chemare în garanție a Guvernului României prin Ministerul d e Finanțe reprezentat de G pentru ca în cazul în care va cădea în pretenții,instituțiile menționate să fie obligate să îi despăgubească cu fondurile necesare plății drepturilor salariale solicitate de către reclamanți.
Au solicitat admiterea recursului, a excepției invocate, modificarea în tot a sentinței civile pronunțată de Tribunalul Galați și respingerea acțiunii cu consecința obligării doar a pârâților Guvernul României prin Ministerul d Finanțe reprezentat de G și Ministerului Educației, Cercetării și T la plata fondurilor solicitate, invocând în drept, disp. art. 304 pct. 8 și 9 Cod procedură civilă.
Din oficiu, în baza disp. art. 137 alin. 1 și art. 306 alin. 2 Cod procedură civilă, instanța a invocat excepția inadmisibilității recursului declarat de către recurenții Municipiul G și Primarul mun. G, aceștia nefiind părți în dosarul de fond.
Excepția este întemeiată deoarece recursul nu poate fi introdus decât de persoanele care au avut calitatea de părți la judecarea în fond a pricinii astfel că, în baza disp. art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, se va respinge recursul declarat de către recurenții Municipiul G și Primarul mun. G ca fiind inadmisibil.
Examinând recursul declarat din prisma motivelor invocate de recurenta Consiliul Local G cât și sub celelalte aspecte de fapt și de drept, în conformitate cu dispozițiile art.304 și 3041Cod procedură civilă,Curtea apreciază că acesta este nefondat față de următoarele considerente:
În ceea ce privește lipsa calității procesuale pasive a pârâtei Consiliul Local G, se apreciază că soluția primei instanțe este legală și temeinică pentru următoarele motive.
Potrivit nr.OUG 23/2001, începând cu anul 2001, finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat, se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe a căror rază acestea își desfășoară activitatea.
În baza nr.HG 538/2001, dată în aplicarea nr.OUG 32/2001, au fost aprobate Normele metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar de stat care au prevăzut că bugetele instituției de învățământ preuniversitar se aprobă de către consiliul local, conform art. 16 din nr.HG 538/2001 și nr.OUG 45/2003.
De asemenea, potrivit aceleiași hotărâri de guvern, execuția bugetelor instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat, respectiv deschiderea creditelor bugetare pentru finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se face de către ordonatorul principal de credite, care este primarul unității administrativ teritoriale, căreia îi este arondată instituția de învățământ preuniversitar.
Este adevărat, că, după aprobarea legilor bugetului de stat, unele din venituri ale bugetului de stat pentru bugetele unităților administrativ teritoriale sunt repartizate de Consiliul Județean, dar în final, derularea tuturor fondurilor pentru cheltuielile pentru salarii ale unităților de învățământ preuniversitar se face prin pârâții Consiliul local și Primar.
Deci, având în vedere actele normative mai sus menționate, instanța apreciază că recurenta are calitate procesuală pasivă în prezenta cauză întrucât aceasta are rolul de a asigura fondurile necesare plății salariului reclamantului.
În consecință, în baza disp. art. 312 alin.1 Cod procedură civilă, se va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Consiliul Local
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenții MUNICIPIUL G și PRIMARUL MUNICIPIULUI G, cu sediul în-, jud.G, împotriva sentinței civile nr.466/13.03.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul CONSILIUL LOCAL G, cu sediul în-, Jud.G împotriva sentinței civile nr.466/13.03.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 22 Iunie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
dec.jud.-/06.07.2009
Tehnored./2 ex./ 06 Iulie 2009
Fond:-
Asistenți jud.--
Președinte:Alina SavinJudecători:Alina Savin, Benone Fuică, Virginia Filipescu
