Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 760/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 760/CM
Ședința publică de la 28 Octombrie 2008
Completul specializat pentru cauze privind
Conflicte de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE: Mariana Bădulescu
JUDECĂTOR 2: Maria Apostol
JUDECĂTOR 3: Eleonora Spiridon
Grefier - -
Pe rol, soluționarea cererii de revizuire formulată de revizuientele și, ambele cu domiciliul procesual ales în C,-, județul C, împotriva deciziei civile nr.597/CM din 7 iulie 2008 pronunțată de Curtea de APEL CONSTANȚA în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații SPITALUL CLINIC JUDEȚEAN DE URGENȚĂ, cu sediul în bd.- nr.145, județul C și, cu domiciliul în C,-, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru intimatul Spitalul Clinic Județean de Urgență C, avocat, conform împuternicirii avocațiale nr.97472/27.10.2008, lipsind celelalte părți.
Procedura este legal îndeplinită în conformitate cu disp.art.87 și următoarele cod procedură civilă.
După referatul grefierului de ședință;
Apărătorul intimatului Spitalul Clinic Județean de Urgență C, avocat, depune întâmpinare la dosarul cauzei.
Instanța invocă din oficiu inadmisibilitatea cererii de intervenție accesorie, formulată de numita, având în vedere că aceasta nu este prevăzută de legiuitor în căile extraordinare de atac.
Avocat solicită admiterea excepției inadmisibilității cererii de intervenție. Totodată, solicită respingerea cererii de revizuire, pentru motivele expuse în întâmpinare.
URTEA:
Curtea cu privire la cererea de revizuire de față;
- și au formulat cerere de revizuire în temeiul art. 322 pct.2 pr.civ. împotriva Deciziei civile nr.597/CM/07.07.2008.
În fapt;
Reclamantele, și au solicitat obligarea pârâtului Spitalul Clinic Județean de Urgență C la plata unor drepturi salariale constând în spor de mobilitate în cuantum de 15% și spor de confidențialitate în cuantum de 15% începând cu data de 01.10.2004 respectiv 01.06.2006 și obligarea la înscrierea în carnetul de muncă a acestor drepturi salariale.
În motivare au arătat că au calitatea de consilieri juridici și potrivit art.60 al.2 din Statutul profesiei de consilier juridic au dreptul la aceste sporuri raportat la prevederile art.25 și 26 din Codul Muncii. Au mai arătat că potrivit art.24 al.2 din Legea nr. 514/2003 angajatorul avea obligația să opereze modificările corespunzătoare prevederilor Statutului. De asemenea s-a arătat că solicitarea de acordare a acestor sporuri a fost aprobată de conducerea unității, astfel încît prin Dispozițiile nr. 1537 și 1538 din 18.10.2004 li s-a acordat un spor de 35%, însă ulterior, au fost anulate fără temei legal. În final s-a arătat că acordarea acestor sporuri este justificată prin natura și volumul activității și se întemeiază pe principiul egalității de șanse și tratament.
La termenul din 24.10.2007 reclamantele și au solicitat și actualizarea cu rata inflației a sumei datorate.
Pârâtul nu a formulat întâmpinare.
La termenul din 31.10.2007 reclamanta a declarat că renunță la judecată.
Prin sentința civilă nr.1928 din 31 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Constanțas -a luat act de renunțarea la judecarea acțiunii formulate de reclamanta și s-a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamantele și - în contradictoriu cu pârâtul Spitalul Clinic Județean De Urgență.
Împotriva sentinței civile nr.1928/31.10.2007 pronunțată de Tribunalul Constanța au declarat recurs și -, pe care au criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin decizia civilă nr.597/CM/7 iulie 2008 Curtea a Respinge ca nefondat recursul civil declarat de reclamante.
Pentru a soluționa astfel, instanța de recurs a avut în vedere următoarele aspecte:
Art.60(2) din Statutul profesiei de consilier juridic dispune că:"Deosebit de remunerația de bază stabilită, în considerarea specificului muncii și a importanței sociale a serviciilor profesionale, în temeiul art.25 li 26 din Legea nr.53/2003 ( Codul Muncii cu modificările și completările ulterioare), consilierul juridic poate negocia prestații suplimentare în bani, reprezentând clauza de mobilitate și clauza de confidențialitate.
Articolul 25 din Codul Muncii dispune:
"Prin clauza de mobilitate părțile, în contractul individual de muncă stabilesc că, în considerarea specificului muncii, executarea obligațiilor de serviciu de către salariat nu se realizează într-un loc stabil de muncă. În acest caz salariatul beneficiază de prestații suplimentare în bani sau în natură".
Dispozițiile acestui text trebuie coroborate cu cele ale art. 17 alin. 2 lit. h din același cod referitoare la locul muncii ce trebuie înscris în contract.
Clauza de mobilitate trebuie să-și aibă o prevedere expresă în contractul de muncă întrucât ea trebuie să cuprindă, pe lângă menționarea unităților, subunităților, localităților în care se va face deplasarea salariatului și precizarea naturii și cuantumului prestațiilor suplimentare de care va beneficia.
clauzei în contract este necesară întrucât părțile trebuie să stabilească faptul că, în considerarea specificului muncii, executarea obligațiilor de serviciu de către salariat nu se realizează într-un loc de muncă stabil.
Prin clauza de mobilitate, salariatul acceptă anticipat modificări privind locul unde își va desfășura activitatea, respectiv deplasările pe care le va stabili angajatorul.
Prin urmare, dacă specificul muncii salariatului implică deplasări permanente ale acestuia, mențiunea în acest sens din cuprinsul contractului individual de muncă nu constituie clauză de mobilitate.
În lipsa unor prevederi contractuale care să reglementeze existența clauzei de mobilitate, instanța de judecată nu se poate substitui voinței părților, nici sub aspectul adăugirii acestei clauze, nici sub aspectul cuantificării prestațiilor suplimentare la care ar avea dreptul salariatul întrucât acestea ar avea caracter pur aleatoriu.
Delegarea salariatului în virtutea clauzei de mobilitate nu se confruntă cu delegarea salariatului de către angajator în primul rând, pentru că în cazul clauzei de mobilitate delegarea se face prin acordul de voință al părților, pe când la delegarea în temeiul art. 43 Codul Muncii, nu este necesar consimțământul salariatului.
Pe de altă parte, delegarea presupune existența unui acord prealabile între angajator și unitatea la care este trimis salariatul.
Concluzionăm arătând că deplasările efectuate de către consilierii juridici în fața organelor judiciare se realizează în virtutea specificului muncii,
Prin fișa postului sunt explicitate obligațiile părților în considerarea specificului muncii.
În referire la critica din recurs care vizează clauza de confidențialitate, Curtea a reținut următoarele:
Articolul 26 din Codul Muncii dispune:
"Prin clauza de confidențialitate părțile convin ca, pe toată durata contractului individual de muncă și după încetarea acestuia, să nu transmită date și informații de care au luat cunoștință în timpul executării contractului, în condițiile stabilite în regulamente interne, în contractul colectiv de muncă sau în contractele individuale de muncă".
La fel ca și în cazul clauzei de mobilitate, arătăm că aceasta nu a fost prevăzută în contractul individual de muncă al nici uneia dintre reclamantele intimate ci numai în fișa postului.
acestei obligații de confidențialitate în fișa postului își are izvorul în dispozițiile art. 39 alin. 2 lit. f din Codul Muncii și ea constă în obligația salariatului de a respecta secretul profesional prin natura funcției.
Raportul dintre cele două obligații este următorul: obligația convențională de confidențialitate, stipulată de art. 26 din Codul Muncii, stabilește îndatoriri adiționale în sarcina salariatului, peste cele care fac obiectul obligației legale de a păstra secretul de serviciu.
Dincolo de reglementarea expresă în cadrul contractului individual de muncă, care are menirea de aoa ccentua, extinde sau prelungi, obligația de confidențialitate reprezintă un element al obligației generale de fidelitate ce incumbă oricărui angajat.
Clauza de confidențialitate nu vizează informațiile clasificate sau pe cele secrete, astfel cum sunt ele prevăzute de Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, de asemenea, nici pe cele stabilite prin regulamentul intern, ci numai informațiile pe care angajatorul și salariatul le-au prevăzut în mod explicit în contractul de muncă.
În cazul reclamantelor s-a inserat obligația de confidențialitate a cărei încălcare ar atrage răspunderea disciplinară.
de obligația de a plăti daune-interese pentru paguba dovedită de angajator, salariatul care a încălcat obligația contractuală de confidențialitate răspunde și disciplinar.
Rezultă indubitabil că sunt îndreptățiți la acordarea sporurilor de mobilitate și confidențialitate consilierii juridici care au negociat asemenea clauze contractuale, întrucât legea lasă această posibilitate părților, nefiind vorba de sporuri al căror izvor să fie numai legea.
Contractul individual de muncă, cât și actele adiționale ale acestuia, trebuie întocmite în formă scrisă.
Aceasta este o cerință prevăzută de Codul Muncii (art.16 alin.1) și conform căreia contractul de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română.
Acceptarea susținerii recurentelor că se poate modifica contractul individual de muncă prin dispoziția unilaterală a angajatorului, chiar și atunci când este vorba de acordarea unor drepturi, creează premisele unei practici nelegale, întrucât s-ar încălca principiul consensualismului și deschide posibilitatea pentru angajator de a emite și dispoziții unilaterale prin care poate lua drepturi salariatului.
Întrucât angajatorul a emis aceste dispoziții cu caracter unilateral, ce nu s-au finalizat printr-un act adițional, tot în mod unilateral a și dispus anularea măsurii din carnetul de muncă.
Pe cale de consecință, având în vedere că nici prin art.13 din OUG nr.115/2004 modificată și completată prin Legea nr.125/2005, nu este prevăzută obligativitatea acordării unor sporuri decât pentru cadrele medicale, consilierii juridici nu pot primi aceste drepturi în lipsa negocierii contractuale.
Cererea de revizuire s-a întemeiat în esență pe următoarele motive:
Instanța de recurs a omis să se pronunțe în legătură cu împrejurarea existenței dispozițiilor 1537/2004 și 1538/2004 prin care au fost negociate și acordate sporurile specifice celor doi consilieri juridici recurenți sau numai mențiunea din cartea de muncă a fost anulată cum greșit a reținut instanța de fond, omisiunea soluționării cu privire la acordul angajatorului exprimat prin aprobarea dată și caracterul obligatoriu din moment ce aceste sporuri au fost negociate cu angajatorul, iar negocierea s-a finalizat cu aprobarea lor cât și incidența recursului în interesul legii înregistrat sub nr. 677//2007.
Cererea de revizuire va fi respinsă pentru următoarele considerente:
Art. 322 pct.2 pr.civ. reglementează trei ipoteze, prima și a treia fiind cazuri de ultrapetita iar cea de-a doua de minus petita.
Trebuie arătat că acest text de lege nu se referă la temeiurile cererilor, ci numai la obiectul lor, deci la pretențiile concrete formulate de reclamant în cererea de chemare în judecată și de pârât în cererea reconvențională; de oricare din părțile inițiale în cererile de intervenție forțată, de terțul intervenient în cererea de intervenție voluntară(principală).
Motivul de revizuire vizează de asemenea și cererile accesorii în măsura în care acestea nu au rămas fără obiect ca urmare a soluției date cererii principale.
Am făcut o analiză teoretică a dispoziției legale invocate ca temei juridic al pretenției întrucât el trebuie pus în legătură cu dispozițiile art. 322 alin.1 pr.civ. care arată obiectul cererii de revizuire ca fiind hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri date de o instanță de recurs atunci când evocă fondul.
Rezultă că trebuie să fie vorba de o hotărâre prin care s-a rezolvat fondul pretenției ce a fost dedusă judecății. Au caracterul unor atari hotărâri acele hotărâri ale instanțelor de recurs date ca urmare a rejudecării fondului după casare cu reținere deoarece pot fi administrate de instanțele de fond.
În mod excepțional, sunt supuse revizuirii și hotărârile date asupra recursului, indiferent că acesta a fost admis sau respins ca nefondat, dacă la judecarea recursului au fost produse înscrisuri noi, ceea ce în speță nu este cazul, întrucât așa cum au arătat și revizuientele în cererea de revizuire, atât înscrisurile intitulate deciziile 1537 și 1538/18.20.2007 cât și referatele 1186/19.01.2006 și 18973/06.07.2007 au fost avute în vedere în chiar considerentele sentinței ce a făcut obiectul analizei în fața instanței de recurs iar cu privire la recursul în interesul legii chiar dacă nu s-a făcut trimitere explicit la acesta se poate constitui într-un veritabil motiv de contestație în anulare deși în considerente instanța de recurs a analizat pe larg posibilitatea acordării sporului de confidențialitate în condiții de negociere a unor asemenea clauze contractuale, întrucât legea lasă această posibilitate părților, nefiind vorba de sporuri al căror izvor să fie numai legea.
Și nu în ultimul rând în motivarea deciziei pronunțate instanța de recurs a făcut trimitere la dispozițiile 1537/2004 și 1538/2004 al căror conținut și natură juridică le-a analizat pe larg, astfel că hotărârea nu este supusă revizuirii nici din această perspectivă.
O ultimă chestiune este aceea referitoare la admisibilitatea cererii de intervenție accesorie în interesul Spitalului Clinic Județean de Urgență C, cerere pe care instanța de recurs o apreciază ca inadmisibilă din perspectiva dispozițiilor care reglementează raporturile juridice de muncă, intervenienta fiind un terț față de contractul de muncă al revizuientelor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca inadmisibilă cererea de intervenție în interes alăturat.
Respinge ca nefondată cererea de revizuire formulată de revizuientele și, ambele cu domiciliul procesual ales în C,-, județul C, împotriva deciziei civile nr.597/CM din 7 iulie 2008 pronunțată de Curtea de APEL CONSTANȚA în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații SPITALUL CLINIC JUDEȚEAN DE URGENȚĂ, cu sediul în bd.- nr.145, județul C și, cu domiciliul în C,-, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 28 octombrie 2008.
Președinte, Judecători,
- - - -
- -
Grefier,
- -
Red.dec.- jud. -/14.11.2008
- gref. -
2 ex./27.11.2008
Președinte:Mariana BădulescuJudecători:Mariana Bădulescu, Maria Apostol, Eleonora Spiridon
