Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 815/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.815/
Ședința publică din 24 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Benone Fuică
JUDECĂTOR 2: Viorica Mihai Secuianu
JUDECĂTOR 3: Marioara
GREFIER
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta SC " " SA B, cu sediul în B, str. G- nr.11 bis, sector 1, împotriva sentinței civile nr.312/12 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Brăila, în contradictoriu cu intimații - reclamanți, domiciliat în, nr.255, - 4,.37, domiciliat în oraș, sat, jud. B, domiciliat în B,-, -urn,.129, domiciliat în -, jud. B, domiciliat în com., jud. B, domiciliat în com., jud. B, domiciliat în com. jud. B, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru intimații - reclamanți, avocat, în baza împuternicirii avocațiale pe care o depune la dosar, pentru recurenta - pârâtă SC " " SA B, avocat în baza împuternicirii avocațiale pe care o depune la dosar, lipsă fiind intimații - reclamanți, și.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că este al doilea termen de judecată fixat în recurs.
Apărătorul recurentei - pârâte arată că în încheierea de la termenul anterior s-a strecurat o greșeală materială în legătură cu motivul pentru care s-a solicitat amânarea. Precizează că în intervalul 2004 - 2007 nu au fost încheiate noi contracte colective de muncă la nivelul societății. În anul 2003 s-a încheiat un contract colectiv de muncă și ulterior s-au încheiat doar acte adiționale la acel contract. Depune la dosar copii de pe broșurile tipărite ale Contractului colectiv de muncă din anii 2003, 2004, 2006, 2007, însoțite de o adresă a Departamentului Resurse Umane din cadrul societății În anul 2005 unitatea în acord cu, nu a solicitat să se tipărească broșuri pe anul 2005, pentru rațiuni pur economice de evitare a unei cheltuieli inutile. Depune nota privind negocierea contractului colectiv de muncă și cu titlu de înscrisuri, raportat la modalitatea de întocmire, redactare a Contractului Colectiv de muncă la nivel de unitate, extras din acest contract pe anii 2003,2004, 2006, 2007.
Se comunică apărătorului intimaților - reclamanți copii de pe înscrisurile depuse.
Apărătorul intimaților - reclamanți depune cu titlu de practică judiciară copie de pe sentința civilă nr.3424/2008 pronunțată de Tribunalul Gorj într-o cauză similară, și de asemenea de pe portalul instanțelor, soluția pronunțată în dosarul - al Curții de Apel Craiova. Precizează că nu mai are cereri de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în recurs.
Apărătorul recurentei - pârâte arată că părțile au convenit să includă primele de sărbători în salariul de bază lunar în martie 2003. odată cu introducerea în salariul de bază a acestor elemente componente ale salariului, se exclude posibilitatea acordării lor în continuare. La negocierea contractului colectiv de muncă pe anul 2008 s-a stabilit că dreptul la prime s-a stins, fiind vorba de o transformare a lui. La nivel de societate a existat un singur contract, cel încheiat în anul 2003, ulterior încheindu-se doar acte adiționale, fiind o continuare a valabilității acelui contract. au fost tipărite anual, cu excepția anului 2005. depune la dosarul cauzei concluzii scrise pentru a fi avute în vedere la pronunțare. Solicită admiterea recursului, fără cheltuieli de judecată.
Apărătorul intimaților - reclamanți precizează că raportat probele administrate, soluția instanței de fond este legală și temeinică. În Contractul colectiv de muncă pe anul 2003, la art. 168 alin.1 și 2 se precizează că primele de Paști și de C se vor acorda și că vor fi incluse în salariul de bază. Actele adiționale 1 și 2 prevăd că se prelungește aplicarea Contractului colectiv de muncă pe 2003, deci art.168 rămâne neschimbat. Prin actul adițional nr. 3/2005 sunt aduse modificări la CCM din 2003,mai precis la art.168 se arată că suplimentările au fost incluse în salariu dar numai în anul 2003. actul adițional nr.4 prelungește valabilitatea CCM din 2005. Susținerea că aceste prime au fost incluse în salariu nu poate fi primită. Această susținere nu a fost probată. S-au depus la dosar state de plată a unor persoane care nu au legătură cu cauza, și pe aceste state în dreptul anului este trecut " 200". Solicită respingerea recursului ca nefondat cu cheltuieli de judecată. Depune la dosar chitanțele de plată a onorariului.
Apărătorul recurentei - pârâte precizează că statele de plată depuse la dosar sunt din 17.05.2007 și le-au depus pentru a demonstra faptul că în luna aprilie s-a acordat o primă de 500 lei. salariat i s-a acordat câte o primă de 500 lei. Contractul colectiv de muncă din anul 2007 este la nivel național.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 312 din 12 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Brăila - Secția civilă în dosarul nr-, s-a admis în parte acțiunile conexe formulate de reclamanții, și, în contradictoriu cu pârâta SC SA B (fostă SA).
A obligat pe pârâtă să plătească fiecărui reclamant primele de Paști și de C pe ultimii trei ani, începând cu data de 22.10.2004 pentru reclamanții, și și cu data de 9.11.2004 pentru reclamanții, și, în funcție de perioada lucrată de fiecare reclamant, actualizate cu rata inflației la data plății.
A obligat pe pârâtă să plătească fiecăruia dintre reclamanții, și câte 300 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Brăila sub nr.3314/113/22.10.2007 reclamantul a chemat în judecată pe pârâta SC SA B pentru a fi obligată să îi plătească drepturile salariale constând în primele de Paște și de C neacordate în perioada 2004-2007, actualizate cu rata inflației la data plății.
La rândul lor, prin acțiunile înregistrate sub numerele 3632/113/9.11.2007, 3631/113/9.11.2007, 3630/113/9.11.2007, 3624/113/9.11.2007, 3325/113/22.10.2007 și 3327/113/22.10.2007, reclamanții, și au chemat în judecată pe aceeași pârâtă, solicitând la rândul lor ca aceasta să fie obligată să le plătească drepturile salariale constând în primele de Paște și de C neacordate în perioada 2004-2007, actualizate cu rata inflației la data plății.
În motivarea acțiunilor reclamanții au arătat că au fost salariații societății pârâte și că, potrivit contractului individual de muncă beneficiau și de toate drepturile acordate în baza contractului colectiv de muncă la nivel de societate. Ca urmare, conform art.168 alin.1 din contractul colectiv, cu ocazia sărbătorilor de Paște și de C trebuiau să beneficieze de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe
Întrucât pârâta nu le-a plătit aceste drepturi, reclamanții au formulat acțiunile de față, în dovedirea cărora au depus copie de pe carnetele de muncă.
Ulterior, la termenul de judecată din data de 5.03.2008 au depus precizări la acțiune, solicitând acordarea primelor de Paște și de C în funcție de perioada lucrată de fiecare începând din anul 2004.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune motivată de faptul că potrivit art. 283 alin. 1 lit.e din Codul muncii cererile pentru soluționarea conflictelor de muncă în cazul neexecutării contractului colectiv de muncă se soluționează în termen de 6 luni de la data nașterii dreptului la acțiune.
Cât privește fondul cauzei, pârâta a cerut respingerea acțiunii ca rămasă fără obiect întrucât, conform deciziei comisiei paritare, începând cu anul 2003 suplimentările salariale au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.
Astfel, invocând actele adiționale la contractul colectiv de muncă și punctul de vedere al comisiei paritare, a susținut că plata drepturilor pretinse nu s-a făcut în formula unor prime în cuantumul arătat la art.168 alin.1 din acest contractul, ci începând cu 2003, în varianta cumulării acestora, fracționării și plății în 12 tranșe lunare, sub forma unei suplimentări permanente a salariului.
La termenul de judecată din data de 9.04.2008 pârâta a precizat că și-a schimbat denumirea în SA și a prezentat acte în acest sens.
În ședința publică din 25.01.2008 instanța a dispus conexarea dosarelor -, -, -, -, - și - la dosarul nr-.
Reclamanții au solicitat ca pârâta să depună statele de plată pentru perioadele în litigiu și să comunice în procente creșterile salariale (altele decât primele de Paști și de C) prin reașezarea salariului de bază în perioada 2004-2007.
Deși administrarea acestei probe a fost încuviințată de instanță, pârâta nu s-a conformat, prezentând doar evoluția salariului mediu de bază în perioada 2003-2007.
Analizând mai întâi excepția prescripției dreptului la acțiune, în conformitate cu prevederile art.137 Cod procedură civilă, instanța constată că aceasta este nefondată pentru următoarele considerente:
Prin art.168 din contractul colectiv de muncă la nivelul societății pârâte s-a stabilit că salariații vor beneficia cu ocazia sărbătorilor de Paște și de C de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SA.
Din conținutul acestui articol reiese clar că dreptul suplimentar prevăzut a se acordat cu ocazia sărbătorilor de Paște și de C este un drept de natură salarială.
Având în vedere că prin art.283 lit.c Codul muncii legiuitorul a reglementat distinct dreptul la acțiune în privința drepturilor salariale, instanța constată că dispozițiile art.283 lit.e Codul muncii, invocat de pârâtă în susținerea excepției prescripției, nu este incident în cauză deoarece reglementează dreptul la acțiune în cazul neexecutării contractului colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia, altele decât drepturile salariale.
Un argument în acest sens este și faptul că art.166 alin.1 Codul muncii prevede că termenul de prescripție al dreptului la acțiune cu privire la daunele rezultate din neexecutarea obligațiilor privind plata salariilor este de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.
Referitor la fondul cauzei, analizând susținerile părților în raport de probele administrate și de dispozițiile legale incidente, tribunalul constată următoarele:
După cum reiese din carnetele de muncă depuse în copie la dosar reclamanții au fost salariați ai pârâtei SC SA B (actual SC SA B) după cum urmează: până la data de 3.07.2006, până la data de 23.12.2005, până la data de 23.12.2005, până la data de 26.05.2007, până la data de 26.05.2007, până la data de 3.08.2007 și până la data de 26.05.2007.
Conform art.11 din Legea nr.130/1996 privind contractul colectiv de muncă pârâta, în calitate de angajator, avea obligația de a acorda reclamanților toate drepturile ce decurg din Contractul Colectiv de muncă la nivel de unitate.
Potrivit art. 168 alin.1 din Contractul Colectiv de Muncă încheiat la nivelul societății pârâte pentru anul 2003 "cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe ", instanța constată că reclamanților li se cuveneau astfel de drepturi suplimentare.
Art.168 alin.2 din același contract colectiv prevedea că "pentru anul 2003 suplimentările de la alin.1 vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat".
În acest scop, prin hotărârea nr.14/31.03.2003 a consiliului de administrație al SC SA s-a aprobat ca în anul 2003 salariile medii de bază să fie reașezate în sensul introducerii în salariile de bază a sumei fixe de 700.000 lei/om/lună, reprezentând prevederi ale CCM art.168 alin.1 ce se acordau salariaților ciu ocazia sărbătorilor religioase.
Ulterior, prin actele adiționale încheiate la contractul colectiv de muncă art.168 alin.2 a fost modificat, menționându-se că în anul 2003 suplimentările salariale de la aliniatul 1 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.
2 al art.168 din Contractul Colectiv de Muncă a fost interpretat de Comisia Paritară a SA în sensul că părțile semnatare ale contractului colectiv de muncă, respectiv pârâta și Federația Sindicatelor Libere și Independente din Industria Română, au confirmat faptul că în redactarea art.168 alin.1 și 2, la momentul negocierilor colective, voința comună a părților a fost aceea că începând cu anul 2003 primele de Paști și de C să fie introduse în salariile de bază ale fiecărui angajat SC SA.
În baza actelor anterior menționate pârâta a susținut că începând cu anul 2003 suplimentările salariale au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, astfel că plata drepturilor pretinse de reclamanți nu putea fi făcută în varianta solicitată, ci numai astfel cum părțile s-au înțeles.
Cu toate că potrivit art.287 din Codul muncii sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezi în apărarea sa până la prima zi de înfățișare, pârâta nu a depus actele solicitate de reclamanți în dovedirea acțiunii, respectiv statele de plată pentru perioadele în litigiu și relații privind procentul creșterilor salariale (altele decât primele de Paști și de C) prin reașezarea salariului de bază în perioada 2004-2007.
Întrucât inserarea într-un contract a unei obligații nu poate fi invocată drept probă a executării acelei obligații, instanța apreciază că pârâta nu a dovedit netemeinicia pretențiilor reclamanților, deoarece mențiunile din contractul colectiv de muncă și actele adiționale și precizările făcute de comisia paritară cu privire la intenția părților de a include drepturile solicitate în salariul de bază nu fac dovada că cele convenite au fost respectate.
Ca urmare, instanța reține că reclamanților nu li s-au plătit primele de Paști și de C pretinse.
Având în vedere că aceste prime reprezintă drepturi salariale care, potrivit art.283 lit.c Codul muncii, pot fi solicitate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, iar cererile au fost formulate începând cu data de 22.10.2007, se constată că pentru prima de Paști aferentă anului 2004 dreptul la acțiune s-a prescris.
Pentru considerentele expuse instanța a admisîn parte acțiunile conexe și a obligat pe pârâtă să plătească fiecărui reclamant primele de Paști și de C pe ultimii trei ani începând cu data introducerii acțiunii, respectiv începând cu data de 22.10.2004 pentru reclamanții, și și cu data de 9.11.2004 pentru reclamanții, și, în funcție de perioada lucrată de fiecare reclamant.
În temeiul art.161 alin.4 Codul munciis -a dispus actualizarea sumelor cuvenite reclamanților cu indicele de inflație la data plății, în vederea acoperirii prejudiciului cauzat de devalorizarea generată de creșterea inflației.
Totodată, potrivit art.274 Cod procedură civilă în referire la art.287 Codul muncii pârâta a fost obligată să plătească reclamanților cheltuielile de judecată efectuate și dovedite, respectiv onorariul pentru avocat.
Împotriva acestei sentințe civile, în termen legal a declarat recurs pârâta SC SA B, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie prin prisma "rezolvării fundamental greșite" a cererii introductive.
Susține pârâta ( beneficiară a unei asistențe juridice de specialitate), în argumentarea motivului de recurs că instanța de fond nu a judecat pricina întrucât nu a primit apărarea diferită invocată și care diferă de teza includerii permanente a primei ( de Paști și C) în salariul de bază. Că eforturile pârâtei de a "reliefa" prin înscrisuri cu o greutate probațională incontestabilă ceea ce înseamnă includerea (ca principiu) în salariul de bază a primelor, s-a dovedit a fi un exercițiu inutil.
Pentru aceste motive, solicită admiterea recursului și modificarea în tot a sentinței în sensul respingerii acțiunii ca vădit neîntemeiată.
Examinând recursul declarat atât pe baza motivelor invocate cât și sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu prevederile art. 304 și 3041Cod procedură civilă, Curtea apreciază că acesta urmează a fi respins ca nefondat pentru cele ce urmează:
Conform disp. art. 168 alin. 1 din CCM încheiat între SC. B și salariați, reprezentați de, înregistrat la mun. B sub nr. 9002/31.10.2003, cu ocazia sărbătorilor de Paște și C, salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe.
Potrivit alin. 2 al aceluiași articol, pentru anul 2003, suplimentările de la alin. 1 vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, conform modalității și în condițiile negociate cu.
Problema ce se pune în discuție este acordarea primelor de Paști și C în perioada 2004-2007.
Astfel, prin art. din actele adiționale nr. 1, 2 3 și 4 la CCM nr. 9002/31.10.2003, s-a prelungit valabilitatea Contractului Colectiv de Muncă înregistrat la B cu nr. 3193/2004 pentru anii 2004 - 2007.
Este adevărat că nu s-au încheiat alte contracte colective de muncă la nivel de unitate în perioada menționată însă, în recurs, la solicitarea apărătorului intimatului reclamant, s-au depus la dosar contractele colective de muncă pe anii 2004, 2005, 2007 în formă reeditată, înscrisuri ce nu aflau la dosarul de fond, fiind aplicabile disp. art. 305.pr. civilă.
Contractele colective de muncă la nivel de unitate pe anii 2004-2007mențin textul alineatului 1 al art. 168, aducând o modificare de conținut doar alineatului 2 în sensul că "în anul 2003 suplimentările salariale au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat".
Analizând art. 168 alineatele 1 și 2 din CCM pe anii 2004-2006, rezultă că recurenta nu a mai prevăzut că suplimentările prevăzute la alin. 1 vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, așa cum s-a prevăzut în mod expres în CCM încheiat în anul 2003, ci se deduce că vor fi acordate în mod separat, nefiind parte componentă a salariului de bază, așa cum susține recurenta.
De asemenea, din modul de redactare al art. 168 al CCM pe anii 2004-2006, rezultă o contradicție între alin. 1 și 2 în sensul că, deși la alineatul 1 se prevede că, pentru acordarea primelor se vor negocia modalitățile de acordare cu 15 zile înainte de fiecare eveniment, la alin. 2 se face referire doar la modalitatea de acordare din 2003 fără a se preciza și modalitatea de acordare pentru anii în discuție.
Văzând și disp. art. 274 Cod procedură civilă;
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC " " SA B, cu sediul în B, str. G- nr.11 bis, sector 1, împotriva sentinței civile nr.312/12 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.
Obligă recurenta - pârâtă să plătească intimaților - reclamanți, domiciliat în, nr.255, - 4,.37, domiciliat în -, jud. B, domiciliat în oraș, sat, jud. B și, domiciliat în B,-, -urn,.129, câte 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 24 2008.
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
: -/17.12.2008
: DC/ 2 ex/22.12.2008
Fond: /A-
Asistenți judiciari:/
Președinte:Benone FuicăJudecători:Benone Fuică, Viorica Mihai Secuianu, Marioara
