Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 8371/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA
DECIZIE Nr. 8371
Ședința publică de la 29 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ioana Bodri
JUDECĂTOR 2: Lucian Bunea
JUDECĂTOR 3: Doina Vișan
Grefier - -
***************
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâtul CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI TG J, împotriva sentinței civile nr.2977/27.03.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul, pârâta PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TG J, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că recursul este declarat și motivat în termenul prevăzut de dispozițiile art. 301 și 303. pr. Civilă.
Instanța apreciind cauza în stare de judecată a luat în examinare recursul.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Prin sentința nr..2977/27.03.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- s-a dmis cererea în parte formulata de petenta(ul), impotriva intimatilor Consiliul Local Tg-J și Primaria Orașului Tg-
S-a dispus obligarea intimaților la plata catre petent(a) a sporurilor de mobilitate în cuantum de 10% și sporului de confidențialitate în cuantum de 15% aplicat la salariul de bază pe perioada 01.09.2005-15.01.2008, actualizate cu indicele de inflație la data platii efective.
S-a respins capătul de cerere privind acordarea pentru viitor ca prematur introdus.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut:
Petenta(ul) este angajat in cadrul Primariei Tg-J in functia de referent arhivar.
Conform prevederilor art.25 si 26 din Codul Munciip rin clauza de mobilitate, părțile în contractul individual de munca stabilesc ca, în considerarea specificului muncii, executarea obligațiilor de serviciu de către salariat nu se realizează într-un loc stabil de munca. În acest caz salariatul beneficiază de prestații suplimentare în bani sau în natura.
Prin clauza de confidențialitate părțile convin ca, pe toată durata contractului individual de munca și după încetarea acestuia, sa nu transmită date sau informații de care au luat cunostinta în timpul executării contractului, în condițiile stabilite în regulamentele interne, în contractele colective de munca sau în contractele individuale de munca.
Nerespectarea acestei clauze de către oricare dintre părți atrage obligarea celui în culpa la plata de daune-interese.
Deosebit de remunerația de baza astfel stabilită, în considerarea specificului muncii și a importantei sociale a serviciilor profesionale pe care aceasta le executa, în temeiul art. 25 si 26 din Codul Muncii <LLNK 12003 53 10 202 25 35>petenta(ul) poate negocia prestații suplimentare în bani reprezentând clauza de mobilitate și clauza de confidențialitate.
Potrivit art.13 din OUG123/2003 sporul de confidențialitate se acordă personalului contractual din aparatul de lucru al Guvernului în cuantum de până la 15%, precum și personalului contractual din instituțiile și autoritățile publice pentru care, prin acte normative specifice, se prevede acordarea acestui spor.
Categoriile de personal, cuantumurile sporului de confidențialitate și condițiile de acordare se stabilesc în limitele prevăzute de reglementările în vigoare, de către ordonatorii principali de credite, cu încadrarea în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul aprobat.
Cum petenta(ul) prin specificul activitatii desfasurate intra in posesia unor date cu caracter confidential aceasta este indreptatita la acordarea sporului de confidentialitate aplicat la salariul de baza.
De asemenea, petenta(ul) isi desfasoara activitatea și in afara institutiei, fiind nevoita sa se deplaseze în satele aferente Orașului precum și la alte instituții.
În ceea ce privește solicitarea petentei(ului) de a obliga intimatele la plata pentru viitor a sporului de confidențialitate și mobilitate, instanța constată că acest capăt de cerere este prematur introdus întrucât, sub aspectul dreptului muncii, drepturile salariale se cuvin și se acordă salariatului în urma prestării de către acesta a activității (care face obiectul contractului individual de muncă), deci, pe parcursul derulării raporturilor de muncă dintre angajator și angajat. Or, deși contractele individuale de muncă se încheie de regulă pe perioadă nedeterminată, nu se poate aprecia în mod anticipat durata raporturilor de muncă, natura acestora și în consecință natura și componența drepturilor salariale.
Din economia textelor legale amintite a rezultat ca intimatii sunt obligati sa plateasca petentei sporul de mobilitate de 10% si sporul de confidentialitate de 15 % aplicate la salariul de incadrare.
Împotriva acestei sentințe a declarat pârâtul CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI TG J, și pârâta PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TG criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând următoarele:
Ca deși s-a solicitat respingerea acțiunii, in considerentele hotărârii se afirma ca prin întâmpinare a achiesat la pretențiile petentului si ca bugetul local ar putea suporta aceste drepturi, lucru total eronat.
Ca petentul a fost angajat in cadrul serviciului din data de 01.09.2005 si pana la data de 01.10.2007, când a fost preluat de Direcția Publica de Patrimoniu, ambele fiind in subordinea Consiliului Local Tg. ca nu poate fi acordat reclamantului sporul de mobilitate deoarece, conform fisei postului, petentul nu are atribuții ce necesita executarea sarcinilor de serviciu in alt loc decât sediul angajatorului.
Ca in raport de prevederile art.26 din 53/2003, prevederile contractului individual de munca nu cuprinde o clauza de confidențialitate.
Analizând motivele de recurs in raport cu sentința recurată, Curtea retine următoarele:
Așa cum rezulta din contractul individual de munca înregistrat sub nr. 250/01.09.2005, reclamantul a fost salariatul Consiliului Local Tg. J, începând cu data de 01.09.2005, in funcția de economist in cadrul Serviciului.
La data de 28.09.2007, se încheie contractul individual de munca nr.94, la poziția angajator apărând Direcția Publica de Patrimoniu Tg. J, paratii susținând ca aceasta are personalitate juridica.
Potrivit acestui contract activitatea, începând cu data de 01.10.2007 se desfasoara la Serviciul Gestiune Patrimoniu, in funcția de inspector.
Prin cererea precizata, reclamantul a solicitat sporul de mobilitate si sporul de confidențialitate, invocând prevederile art.16 din 514/2003, OUG 123/2003, art. 25-26 Codul Muncii si art. 11 din 554/2004, spor ce urma sa fie acordat începând cu data de 01.09.2005.
514/2003 reglementează organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic.
554/2004 reglementează contenciosul administrativ.
OUG 123/2003 reglementează creșterile salariale ce se acorda personalului din sectorul bugetar in anul 2004.
Art. 25-26 Codul Muncii, reglementează clauza de mobilitate si de confidențialitate.
Prin cererea precizata, reclamantul nu a arătat motivele pentru care a invocat aceste dispoziții, limitându-se doar la enumerarea lor.
Instanța de fond a admis acțiunea invocând prevederile art.25 si 26 Codul Muncii, si ale art.13 din OUG 123/2003, reținând ca petentul intra in posesia unor date cu caracter confidențial si ca isi desfasoara activitatea in afara instituției si ca atare i se cuvine acordarea celor doua sporuri.
Din cele mai sus menționate, Curtea retine ca instanța nu a stabilit cadrul procesual sub aspectul partilor, atat timp cat in raport de perioada pentru care se solicita drepturile, potrivit contractului individual de munca apare un alt angajator decât cel chemat in judecata.
Sub acest aspect nu a verificat cine este angajatorul cu care reclamantul are raporturi de munca, daca acesta are personalitate juridica, daca cei doi parati chemați in judecata au raporturi de munca cu reclamantul care sa dea naștere la drepturi si obligații de natura sa conducă la existenta calității procesuale pasive.
In raport de prevederile enumerate de către reclamant si care privesc instituții juridice distincte, instanța de fond nu s-a preocupat sa solicite precizări privind temeiurile de fapt si drept pe care reclamantul isi argumentează existenta drepturilor care considera ca i se cuvin. Aceasta obligație a instanței rezida in prevederile art.129 Codul d e procedura civila, potrivit cu care " u privire la situația de fapt și motivarea în drept pe care părțile le invocă în susținerea pretențiilor și apărărilor lor, judecătorul este în drept să le ceară acestora să prezinte explicații, oral sau în scris, precum și să pună în dezbaterea lor orice împrejurări de fapt ori de drept, chiar dacă nu sunt menționate în cerere sau în întâmpinare. Judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părțile se împotrivesc. În toate cazurile, judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății".
Stabilirea cadrului procesual sub aspectul partilor, obiectului si cauzei acțiunii, precizarea temeiului juridic al cererii de chemare in judecata sunt elemente importante in pronunțarea unei hotărâri temeinice si legale.
Pe de alta parte, dreptul la sporul de mobilitate, respectiv confidențialitate, poate avea fie o natura contractuala, obligația/dreptul rezultând din clauza negociata si inserata in contractul individual de munca, fie o natura legala dreptul/obligația rezultând dintr-o dispoziție legala ce acorda aceste drepturi unor categorii determinate de salariați.
Instanța enumera atât dispozițiile art. 25 si 26 Codul Muncii, care reglementează clauza de mobilitate si confidențialitate si deci care privește natura contractuala a unui astfel de drept, cat si prevederile art. 13 din OUG 123/2003, care reglementează prevăd acordarea unor astfel de drepturi sub condiția prevederii acestor drepturi in acte normative specifice si deci care privește natura legala a unor astfel de drepturi.
Din acest punct de vedere, simpla enumerare a unor texte care prevăd situații jurice distincte, fara a preciza care din acestea sunt aplicabile in situația reclamantului, motivele pentru care una sau alta din norme sunt aplicabile, simplele afirmații ca reclamantul ar lucra cu acte cu caracter confindential sau ca ar efectua deplasări in afara orașului, fara a preciza care au fost argumentele care au condus la aceasta concluzie, echivalează cu o nemotivare a hotărârii.
Pentru toate aceste motive, Curtea, in raport de prevederile art.312 pct.5 Codul d e procedura civila, urmează sa admită recursul, sa caseze sentința si sa trimită cauza spre rejudecare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtul CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI TG J, și al pârâtei PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TG
împotriva sentinței civile nr.2977/27.03.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul .
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 29 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. Jud.-
Tehn./Ex.4
/St. și
Președinte:Ioana BodriJudecători:Ioana Bodri, Lucian Bunea, Doina Vișan
