Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 87/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 87/CM
Ședința publică de la 12 Februarie 2008
Completul specializat pentru cauze privind
Conflicte de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE: Mariana Bădulescu
JUDECĂTOR 2: Jelena Zalman
JUDECĂTOR 3: Maria Apostol
Grefier - - -
Pe rol, soluționarea recursului civil formulat de recurenții - pârâțiCONSILIUL LOCAL C și PRIMARUL MUNICIPIULUI, ambele cu sediul în C,-, împotriva sentinței civile nr.1622/05.10.2007 pronunțată în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimații - reclamanți:SINDICATUL LIBER AL SALARIAȚILOR DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR C,cu sediul în C,-, domiciliată în C,-, domiciliată în C,-, -.54 și intimații - pârâți:GRĂDINIȚA NR.58 C,cu sediul în C,-șiINSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN, cu sediul în C,-, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru recurenții - pârâți Consiliul Local C și Primarul Municipiului C, avocat, conform delegației nr.325/25.12.2007, iar pentru intimatul - reclamant Sindicatul Liber al Salariaților din Învățământul Preuniversitar C, consilier juridic, în baza delegației nr.47/11.02.2008 - depusă la dosar, lipsind intimatele - reclamante și și intimații - pârâți: Grădinița NR.58 C și Inspectoratul Școlar Județean
Procedura legal îndeplinită, conform art. 87 și urm. pr.civ.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este declarat în termen, motivat, scutit de plata taxei de timbru. Totodată aduce la cunoștința completului faptul că intimatul - reclamant Sindicatul Liber al Salariaților din Învățământul Preuniversitar a depus la dosarul cauzei întâmpinare, ce a fost comunicată recurenților reclamanți la data de 06.02.2008.
Apărătorul recurenților - pârâți Consiliul Local C, Primarul Municipiului C, precum și reprezentantul intimatului - reclamant Sindicatul Liber al Salariaților din Învățământul Preuniversitar arată că nu mai au alte cereri de formulat sau excepții de invocat în cauză.
Instanța, luând act de declarația părților, că nu mai sunt alte cereri de formulat sau excepții de ridicat în cauză, constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Apărătorul recurenților - pârâți solicită admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii, cu cheltuieli de judecată.
Consideră apărătorul recurenților - pârâți că hotărârea instanței de fond este nelegală, supusă modificării, în baza art. 304 p. 6,7,9 Cod procedură civilă. Comparând ceea ce s-a cerut de către reclamantă cu ceea ce s-a dat, rezultă acordarea plus petita și o evidentă schimbare a obiectului pricinii. Deși instanța reține că Inspectoratul și Grădinița sunt cele care nu au dat curs hotărârii Comisiei Paritare și nu au făcut demersuri privind finanțarea, sunt obligați și pârâții în solidar, fără a se arăta ce atribuții aveau Consiliul Local - separat și ordonatorul de credite Primarul - separat, pe care să le fi încălcat, astfel încât hotărârea cuprinde motive contradictorii.
Solicită apărătorul recurenților - pârâți să se observe că s-au încălcat atât legea veche cât și cea nouă privind finanțarea unităților de învățământ preuniversitar. Totodată mai arată că nu este depășit termenul de prescripție.
Reprezentantul intimatului - reclamant Sindicatul Liber al Salariaților din Învățământul Preuniversitar, având cuvântul solicită respingerea recursului formulat de recurenții - pârâți Consiliul Local C și Primarul Municipiului C ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind temeinică și legală.
INSTANȚA
Prin acțiunea înregistrată la 01.06.2007, reclamantul SINDICATUL LIBER al SALARIAȚILOR din ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR C, prin reprezentant legal, a chemat în judecată pe pârâții GRĂDINIȚA NR. 58 C, INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN C, CONSILIUL LOCAL C și pe PRIMARUL MUNICIPIULUI C, solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună:
- obligarea Grădiniței nr. 58 C și a Inspectoratului Școlar Județean C să asigure reducerea normei didactice de predare a educatorilor membri de sindicat, cu o vechime în învățământ de peste 25 de ani și gradul didactic I cu două ore săptămânal, fără diminuarea salariului;
- obligarea pârâtelor la plata drepturilor salariale neacordate pentru personalul didactic membri de sindicat ( și ), reprezentând contravaloarea muncii prestate în plus, de câte 2 ore săptămânal față de norma didactică, pe o perioadă de 3 ani anterioară pronunțării prezentei hotărâri, actualizată cu rata inflației, corespunzător gradului didactic I și vechimii în învățământ de peste 25 de ani acumulate anterior pronunțării hotărârii judecătorești de către fiecare membru de sindicat.
În considerente, sindicatul reclamant a arătat că norma didactică și reducerea acesteia sunt reglementate de prevederile Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, precum și de alte acte normative sau administrative cu caracter normativ specifice învățământului.
S-a menționat că art. 3 alin. 1 din lege definește personalul didactic, iar art. 5 alin. 1 menționează care sunt funcțiile didactice din învățământul preuniversitar.
Au fost invocate dispozițiile art. 42 alin. 1, art. 43 alin. 1, art. 44 alin. 3 și art. 45 alin. 1 din lege, ultimul text dispunând în sensul că personalul didactic de predare și instruire practică, cu o vechime în învățământ de peste 25 de ani, cu gradul didactic I, beneficiază de reducerea normei didactice de predare cu două ore săptămânal, fără diminuarea salariului.
S-a apreciat că în măsura în care legiuitorul nu a făcut nici o distincție, raportând textul lapersonalul didactic de predare și instruire practică- o categorie în care sunt incluși educatorii, învățătorii și institutorii din învățământul preșcolar și primar - nu se poate face nici o diferențiere sub aspectul aplicării normei, potrivit principiuluiubi lex non distinguit non distinguere debemus.
Sub aspectul calității procesuale pasive a inspectoratului școlar, sindicatul reclamant a menționat că Inspectoratul Școlar are calitate de angajator pentru personalul didactic de predare încadrat în unitățile de învățământ, conform art. 9 alin. 3, art. 11 alin. 5, art. 32 alin. 3, art. 102 alin. 1 și 2 din Legea nr. 128/1997, art. 142 lit. g din Legea nr. 84/1995 rep. art. 33 alin. 7 și art. 38 alin. 5 din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Învățământ.
Cât privește calitatea procesuală pasivă a Consiliului Local, s-a arătat că finanțarea unităților de învățământ preuniversitar intră în atributul acestei entități de drept public, fiind incidente disp. art. XIII din nr.OUG 32/2001, aprobată prin Legea nr. 374/2001, iar calitatea procesuală pasivă a primarului rezidă în calitatea sa de ordonator principal de credite asupra bugetului consiliului local, prin raportare la prevederile art. 68 alin. 1 lit. f din Legea nr.215/2001 și art. 20 alin. 1 și 4 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice.
Pârâtul INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚAN a depus întâmpinare la termenul din 12.01.2007, solicitând respingerea primului capăt de cerere ca rămas fără obiect, iar pe C de-al doilea ca nefondat.
S-a menționat că primul capăt de cerere a rămas fără obiect prin adoptarea Hotărârii Comisiei Paritare nr. 2/11.05.2006, care a decis punerea în aplicare a
reducerii normei didactice de predare cu două ore pentru întreg personalul didactic de predare și instruire practică, în conformitate cu textul art. 45 din Legea nr. 128/1997.
Astfel fiind, susține pârâtul, angajatorul și-a îndeplinit obligația de a asigura aplicarea legii.
Pentru capătul II de cerere, pârâtul a apreciat că acțiunea este nefondată, deoarece neplata drepturilor cuvenite s-a datorat faptului că prin însumarea orelor ce ar trebui plătite a rezultat un număr de cca. 80 de norme didactice. Prin adresa Ed. nr. 26537/21.02.2006 s-a comunicat numărul total de posturi finanțate din bugetul propriu al Consiliului Local ( respectiv, 9847 ) pentru anul școlar 2006 - 2007.
Prin sentința civilă nr.1622/05.10.2007 Tribunalul Constanțas -a admis acțiunea reclamantului SINDICATUL LIBER AL SALARIAȚILOR DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR C, în contradictoriu cu pârâții: GRĂDINIȚA NR. 58 C, INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN C, CONSILIUL LOCAL și PRIMARUL MUNCIPIULUI
A obligat pe pârâții GRĂDINIȚA NR. 58 C și INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN C să asigure reducerea normei didactice de predare cu două ore săptămânal, fără reducerea salariului, pentru educatorii cu o vechime în învățământ de peste 25 de ani și cu gradul didactic I, care își desfășoară activitatea la această unitate preșcolară.
A obligat pârâții să plătească pentru și drepturile salariale corespunzătoare gradului didactic I și vechimii în învățământ de peste 25 de ani, pentru câte două ore suplimentare săptămânal prestate în plus, pe perioada cuprinsă între 01.06.2004 și data pronunțării prezentei hotărâri, reactualizate în raport de rata inflației la data plății efective.
Pentru a soluționa astfel, prima instanță a avut în vedere următoarele:
Prin dispozițiile art. 45 alin. 1 din Legea nr. 128/1997,personalul didactic de predare și de instruire practică, cu o vechime în învățământ de peste 25 de ani, cu gradul didactic I, beneficiază de reducerea normei didactice cu două ore săptămânal, fără diminuarea salariului.
Potrivit art. 3 alin. 1 din lege, personalul didactic cuprinde persoanele din sistemul de învățământ responsabile cu instrucția și educația, iar conform art. 5 alin. 1,funcțiile didacticesunt:
a). în învățământul preșcolar: educator/educatoare; institutor/institutoare;
b). în învățământul primar: învățător/învățătoare; institutor/institutoare.
Art. 151 alin. 2 din Legea nr. 84/ 1995 învățământului, rep. prevede, la rândul său, că fac parte din personalul didactic și:
a) educatoarele - în învățământul preșcolar;
b) învățătorii - în învățământul primar;
c) institutorii - în învățământul preșcolar și primar.
Aceste dispoziții legale prevăd, așadar, că de incidența dispozițiilor art. 45 alin. 1 din Legea nr. 128/1997 beneficiază și personalul didactic de predare din
învățământul preșcolar și din învățământul primar, care îndeplinește condițiile de vechime în învățământ de peste 25 de ani și respectiv, cu gradul didactic
Inspectoratul Școlar Județean C are, prin raportare la prevederile art. 11 alin. 1 și 5, art. 13, art. 102 alin. 2 din Legea nr. 128/1997, art. 142 lit. a și g și art. 154 alin. 1 din Legea învățământului nr. 84/2005 rep. calitate procesuală pasivă, întrucât este instituția care are competențe în coordonarea activității de încadrare a unităților de învățământ cu personal didactic necesar, în conformitate cu prevederile Statutului personalului didactic.
Calitatea procesuală pasivă a pârâtelor - autorități locale Consiliul Local C și Primarul Mun. C, rezultă din dispozițiile art. 68 alin. 1 lit. c corob. cu art. 68 alin. 4 lit. a din Legea nr. 215/2001 ( primarul îndeplinind calitatea de ordonator principal de credite pentru bugetul local ), art. 38 alin. 6 lit. a din Legea nr. 215/2001 (consiliul local având competențe în a asigura cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local, între care și educația ) și art. 7 alin. 3 din Legea nr. 84/1995 republ. ( care statuează în sensul că învățământul de stat este finanțat de la bugetul de stat și de la bugetele locale ).
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs recurenții - pârâți Consiliul Local al Municipiului C și Primarul Municipiului
Critica sentinței prin motivele de recurs a vizat, în esență, următoarele:
Instanța de fond a acordat plus petita și a schimbat obiectul cererii de chemare în judecată, astfel, deși reține că Inspectoratul și Grădinița sunt cele care nu au dat curs hotărârii Comisiei Paritare și nu au făcut demersuri privind finanțarea, obligă în solidar și Primarul precum și Consiliul Local C fără a se arăta în mod concret ce atribuții aveau Consiliul Local - separat și Ordonatorul de Credite Primarul și le-au încălcat.
S-a încălcat atât Legea 374/2001 cât și Legea 84/1995 sub aspectul finanțării unităților de învățământ preuniversitar.
Obiectul cererii, în C de-al doilea capăt de cerere îl constituie drepturi bănești personale, cuvenite celor 5 persoane din tabelul anexat cererii, astfel încât, nefiind vorba de drepturi colective, ci personale salariale, formularea unei acțiuni solidare este contrară art. 1034 Cod civil.
Obiectul cererii nu este determinat, pentru fiecare persoană în parte nefiind indicat cuantumul pretențiilor bănești, deși reclamanta susține că " Comisia Paritară" a hotărât că începând cu 11.05.2006 să se reducă norma didactică, pretinde drepturi bănești pentru reclamanți pe 3 ani retroactiv.
În privința capătului 2 de cerere, nu poate fi privită o solidaritate pasivă, pe de o parte pentru că primilor 2 pârâți li se impută că nu au dus la îndeplinire hotărârea Comisiei Paritare iar recurenților că nu au ordonat la plată și că nu au plătit drepturile bănești cuvenite.
A arătat totodată că nu s-a atacat pe contencios administrativ sau pe orice altă cale acest "Ordin" și în aceste condiții nu se pot cere în justiție drepturi bănești peste un ordin administrativ neatacat.
Pentru a putea implica bugetul local într-o astfel de plată curentă, potrivit legii 500/2002 privind finanțele publice locale și a Legii 215/2001, trebuia ca în bugetul local să fie prevăzut, la cerere un astfel de capital.
Bugetul local este unul fix, aprobat la început de an, și el se poate rectifica în cursul anului, dar tot după metodologia mai sus descrisă.
Recursul a fost motivat în baza art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
La data de 06.02.2008 Sindicatul Liber al Salariaților din Învățământul Preuniversitar Caf ormulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, învederând, în esență, următoarele:
1. Încă din anul 2001 finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a cărei rază teritorială acestea își desfășoară activitatea, cu excepția cheltuielilor privind cluburile, taberele, palatele copiilor, casele corpului didactic și inspectoratele școlare, care se finanțează de la bugetul de stat prin Ministerul Educației și Cercetării.
2. În conformitate cu art. 167 din Legea învățământului, finanțarea de bază (care cuprinde cheltuieli de personal) se asigură prin bugetele locale ale unităților teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ.
3. Cu toate că inspectoratul școlar este angajatorul personalului didactic, odată cu intrarea în vigoare a nr.OUG 32/2001, acesta și-a pierdut calitatea de ordonator de credite. În acest moment numai cluburile, taberele, palatelor copiilor, casele corpului didactic și inspectoratele școlare (ca persoane juridice distincte) mai sunt finanțate direct de la bugetul de stat prin Ministerul Educației și Cercetării.
Plata salariilor și a celorlalte drepturi bănești ale salariaților din învățământ reprezintă o componentă a finanțării unității școlare, finanțare realizată de la și prin intermediul bugetelor locale (respectiv al ordonatorilor principali de credite ai acestuia).
Sub aspectul calității procesuale pasive al Consiliului Local și Primarului trebuie avute în vedere și dispozițiile art. 282 lit. d din Codul muncii, potrivit căruia, pe lângă angajatorii propriu-ziși, pot fi pârâți în conflictele de muncă alte persoane juridice sau fizice care au această vocație în temeiul legilor speciale sau ale Codului d e procedură civilă.
Greșita întocmire a bugetului nu poate constitui motiv de neacordare a unor drepturi bănești stabilite pentru un salariat prin lege, contractul colectiv de muncă sau contractul individual de muncă.
Pe fond a învederat că pretențiile sunt întemeiate din perspectiva dispozițiilor art. 45 alin. 1 din Legea nr. 128/1997.
Pornind de la aceste considerente, a fost adoptată Hotărârea nr. 2/2006 a Comisiei Paritare, prin care s-a stabilit că este necesară aplicarea corectă și echitabilă a art. 45 din Legea nr. 128/1997 tuturor categoriilor de personal didactic, deci, inclusiv învățătorilor, institutorilor și educatorilor. Este evident că obligația asumată prin această hotărâre este una de rezultat și nu una de diligență.
Câtă vreme această hotărâre nu a fost pusă în executare nu se poate vorbi despre rămânerea fără obiect a primului capăt de cerere, astfel că, în mod corect instanța de fond a apreciat că prevederile art. 45 alin. 1 din Legea nr. 128/1997 sunt imperative.
Articolul 167 din Legea nr. 84/1995, republicată, modificată și completată prin Legea nr. 254/2004 prevede faptul că "unitățile din învățământul preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse potrivit legii".
Referitor la calitatea de angajator a Inspectoratului Școlar Județean și, prin urmare, plătitor al drepturilor salariale, apreciază că această afirmație este neîntemeiată și se argumentează prin nr.OUG 32/2001, de unde rezultă clar că începând cu anul 2001 inspectoratele școlare nu mai au calitatea de ordonatori de credite pentru unitățile școlare propriu-zise.
Cât privește calitatea procesuală pasivă a Consiliului Local, s-a arătat că finanțarea unităților de învățământ preuniversitar intră în atributul acestei entități de drept public, fiind incidente disp.art.XIII din OUG nr.32/2001, aprobată prin Legea nr.374/2001, iar calitatea procesuală pasivă a Primarului rezidă din calitatea sa de ordonator principal de credite asupra bugetului consiliului loca, prin raportare la prevederile art.68 alin.1 lit.f din Legea nr.215/2001 și art.20 alin.1 și 4 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice.
Începând cu anul 2001 dispozițiile legale menționate consacră dreptul și obligația unităților administrativ teritoriale, prin consiliile locale, respectiv primari (ordonatori principali de credite) de a asigura fondurile necesare finanțării învățământului preuniversitar și de a participa la elaborarea/aprobarea proiectelor de buget, inclusiv în situația în care au loc rectificări bugetare.
Analizând sentința recurată în raport de criticile formulate și de materialul probator administrat, Curtea constată că recursul este fondat numai în ceea ce privește prima critică, întemeiată pe dispozițiile art. 304 pct. 6 Cod procedură civilă.
Într-adevăr, reclamanții au solicitat obligarea pârâților la plata drepturilor salariale reprezentând contravaloarea muncii prestată în plus, pe o perioadă de 3 ani anterioară datei sesizării instanței.
Data înregistrării cererii la Tribunalul Constanța este 01.06.2007 februarie 2007, ceea ce înseamnă că perioada avută în vedere este 01iunie 2004 - 1 iunie 2007. Neformulându-se în termen o completare a petitului cererii, instanța nu putea dispune pentru o perioada mai mare decât cea precizată de reclamanți, deoarece încalcă principiul disponibilității parților.
Pentru aceste motive urmează a fi admis recursul și modificata hotărârea în sensul ca respinge ca nefondate drepturile aferente perioadei 1.06.2004 - octombrie 2004.
Celelalte dispoziții ale instanței de fond vor fi menținute avându-se în vedere următoarele texte de lege incidente în cauză:
Articolul 167 din Legea nr. 84/1995 (modificată prin Legea nr. 354/2004), astfel cum era în vigoare la data sesizării instanței, dispune:
(1) Unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii.
(2) Finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat cuprinde: finanțarea de bază și finanțarea complementară.
(5) Finanțarea de bază cuprinde următoarele categorii de cheltuieli:
(a) cheltuieli de personal.
Articolul 13 din nr.OG 33/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare dispune:
(1) Începând cu anul 2001 finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază acestea își desfășoară activitatea
Articolul 20 din Normele Metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar de stat, aprobate prin nr.HG 538/2001 prevede:
(1) Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale repartizează creditele bugetare pentru finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat.
(b) Deschiderea și repartizarea creditelor bugetare se efectuează de către ordonatorul principal de credite la nivelul capitolului de cheltuieli 57.02 "Învățământ" cu desfășurarea pe titlurile clasificației bugetare economice și anume 02 "cheltuieli de personal".
Repartizarea creditelor se efectuează pe bază de dispoziții bugetare.
(2) La primirea dispoziției bugetare unitatea teritorială de trezorerie și contabilitate publică înregistrează creditele bugetare, repartizate de ordonatorul principal de credite, în contul instituției de învățământ preuniversitar de stat.
Articolul 63 alin. 4 lit. a din Legea nr. 215/2001 (astfel cum a fost republicată în baza Legii nr. 286 din 29 iunie 2006) dispune:
Primarul îndeplinește categorii principale de atribuții:
(4) lit. a - exercită funcția de ordonator principal de credite al bugetului local.
Articolul 5 din nr.HG 538/2001 dispune:
Fiecare instituție de învățământ preuniversitar de stat are obligația să își desfășoare activitatea pe baza bugetului propriu, aprobat în condițiile legii privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare și cu respectarea dispozițiilor legale privind angajarea și utilizarea fundurilor publice.
Articolul 9 alin. 3 prevede că bugetul de întocmește în faza de elaborare a proiectului bugetului local, respectiv a bugetului de stat, se definitivează după intrarea în vigoare a legii bugetului de stat și se aprobă odată cu aprobarea bugetelor locale. Pe parcursului execuției bugetare, în situația în care au loc rectificări bugetare, se urmează aceleași etape.
Articolul 282 Codul muncii dispune că pot fi părți în conflictele de muncă, pe lângă angajatorii propriu-ziși și alte persoane juridice sau fizice care au această vocație în temeiul legilor speciale sau ale Codului d e procedură civilă.
Articolul 45 alin. 1 din Legea nr. 128/1997 dispune: Personalul didactic de predare și instruire practică, cu o vechime în învățământ de peste 25 de ani, cu gradul didactic I, beneficiază de reducerea normei didactice cu două ore săptămânal, fără diminuarea salariului.
Din analiza succintă a dispozițiilor legale mai sus enunțate Curtea reține următoarele:
În cauză, în virtutea dispozițiilor art. 282 Codul muncii, pot fi părți în litigiul de muncă, pe lângă angajatorii propriu-ziși și alte persoane juridice sau fizice care au această vocație în temeiul legilor speciale sau al Codului d e procedură civilă.
Astfel, calitatea procesual pasivă a școlii, respectiv a Inspectoratului Școlar, rezultă din calitatea de angajator al reclamanților iar Consiliul Local și Primarul primesc această vocație în temeiul normelor legale privind finanțarea învățământului preuniversitar (ca reglementări speciale).
Încă din anul 2001, finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază acestea își desfășoară activitatea, cu excepția cheltuielilor privind cluburile, taberele, palatele copiilor, casele corpului didactic și inspectoratele școlare, care se finanțează de la bugetul de stat prin Ministerul Educației și Cercetării.
Aceste principii ale finanțării se regăsesc și în dispozițiile art. 167 din Legea nr. 84/1995, republicată și modificată în temeiul Legii nr. 354/2004. Unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii.
Finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat cuprinde: finanțarea de bază și finanțarea complementară.
Finanțarea de bază se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetelor locale.
Finanțarea de bază cuprinde, printre alte cheltuieli, și "cheltuielile de personal".
Este, neîndoielnic, faptul că Inspectoratul Școlar are calitatea de angajator pentru personalul didactic dar, odată cu intrarea în vigoare a nr.OUG 32/2001, în temeiul dispozițiilor legale mai sus citate, sunt consacrate dreptul și obligația unității administrativ-teritoriale prin consiliile locale, respectiv ordonatorii principali de credite - primarii, de a asigura fondurile necesare finanțării învățământului preuniversitar și de a participa la elaborarea și aprobarea proiectelor de buget, inclusiv în situația în care au loc rectificări bugetare.
Din analiza textelor legale mai sus citate rezultă că sumele reprezentând salariile personalului din învățământul preuniversitar fac parte din bugetele locale, astfel că aceștia nu sunt simpli depozitari.
Pornind de la acest raționament rezultă că orice drepturi de natură salarială obținute ca diferențe de salariu (cu respectarea termenului de prescripție de 3 ani prevăzut de art. 283 alin. 1 lit. c din Codul muncii ) și care nu au putut fi prevăzute în proiectul de buget inițial, necesită o rectificare bugetară, care va fi aprobată tot de Consiliul Local.
Drepturile salariale obținute prin hotărâre judecătorească în urma aplicării dispozițiilor art. 45 alin. 1 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, vor putea fi solicitate parcurgând aceleași etape ca orice alte drepturi salariale, de către conducerea unității de învățământ, înaintate către primar (ca ordonator principal de credite și persoană datoare să întocmească bugetul) care va solicita Consiliului Local aprobarea sumelor respective.
Această metodologie de deschidere a finanțării și de execuție a bugetului local în ceea ce privește finanțarea învățământului preuniversitar, este prevăzută în Normele Metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar, aprobate prin nr.HG 538/2001.
Din analiza textelor legale enunțate mai sus, mai desprindem următoarea concluzie: la elaborarea bugetului unei unități școlare sunt obligați să participe unitatea școlară și Inspectoratul Școlar, care au obligația de a-l înainta Consiliului Local și Primarului, când bugetul unității administrativ-teritoriale este în faza de proiect și, aceștia din urmă, după aprobare, au obligația de acordare a creditelor aprobate.
În raport de aceste considerente, Curtea respinge ca neîntemeiate criticile recurenților referitoare la încălcarea dispozițiilor privind răspunderea solidară a pârâților și lipsa calității procesuale pasive a acestora, cu atât mai mult cu cât din motivarea hotărârii rezultă în mod clar că răspunderea Consiliului Local și a Primarului nu se bazează pe o culpă a acestora în întocmirea bugetelor anterioare ci, pe vocația în temeiul normelor legale privind finanțarea învățământului preuniversitar (ca reglementări speciale).
În referire tot la aceste critici, se constată că în speță nu există contrarietate între dispozitivul hotărârii atacate și dispozitiv, instanța motivând dispoziția de obligare a Consiliului Local și a Primarului, alături de Școală și de Inspectoratul Școlar, pe dispozițiile din Legea nr. 215/2001 și Legea nr. 84/1995.
În fine, recurenții arată că acțiunea civilă nu trebuia primită întrucât actele administrative, respectiv ordinele Ministrului Educației și Cercetării date în aplicarea Legii 128/1997 nu au fost atacate pe contencios administrativ, astfel că nefiind anulate ele trebuie respectate.
Trebuie arătat de la început că în conformitate cu art. 75 din Legea 24/2007 astfel cum a fost modificată și republicată "Ordinele cu caracter normativ, instrucțiunile și alte asemenea acte ale conducătorilor ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale de specialitate sau ale autorităților administrației autonome se emit numai pe baza și în executarea legilor."
Art. 76 din același act normativ prevede "Ordinele, instrucțiunile și alte asemenea acte trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza și în executarea cărora au fost emise și nu pot conține soluții care să contravină prevederilor acestora.
Prin urmare, împrejurarea că prin ordinele ministrului s-ar fi prevăzut o altă modalitate de aplicare a normei didactice nu obligă pe reclamant la atacarea în contencios administrativ a acestora, atâta timp cât își poate întemeia acțiunea pe actul normativ - legea - și nu pe actele administrative date în aplicarea legii.
Pentru a fi incidente dispozițiile art. 45 alin. 1 legiuitorul a prevăzut îndeplinirea cumulativă a două condiții pentru fiecare institutor, învățător și educator, respectiv gradul didactic I și vechimea de 25 de ani.
Întrucât pârâții Inspectoratul Școlar și Școala nu au făcut dovezi în legătură cu aplicarea corectă și întocmai a dispozițiilor legale, în mod corect instanța de fond a reținut culpa acestora în cauza dedusa judecății.
O altă critică se referă la faptul că obiectul cererii nu este determinat.
Potrivit art. 382 alin. 4 Cod procedură civilă, "creanța este lichidă atunci când câtimea ei este determinată prin însuși actul de creanță sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanță chiar dacă pentru această determinare ar fi nevoie de o deosebită socoteală".
Prin urmare, determinarea cuantumului creanței poate să se facă și în cursul executării silite iar această soluție se impune cu atât mai mult cu cât hotărârea prevede plata actualizată a drepturilor iar o astfel de actualizare nu se putea realiza în cursul judecății deoarece nu se știa data la care pârâtele vor proceda la executare.
Referitor la coparticiparea procesuală activă, Curtea reține că potrivit art. 47 Cod procedură civilă, mai multe persoane pot fi împreună reclamante sau pârâte dacă obiectul pricinii este un drept sau o obligație comună ori dacă drepturile sau obligațiile lor au aceeași cauză".
În speță, sunt îndeplinite condițiile coparticipării procesual active întrucât drepturile solicitate de reclamanți au o cauză comună.
În conformitate cu aspectele reținute mai sus, Curtea admite recursul și modifică în parte sentința recurată în sensul că respinge ca nefondate pretențiile aferente perioadei 1.06.2004 - 5 octombrie 2004, obligând la 300 lei cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul civil formulat de recurenții - pârâțiCONSILIUL LOCAL C și PRIMARUL MUNICIPIULUI, ambele cu sediul în C,-, împotriva sentinței civile nr.1622/05.10.2007 pronunțată în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimații - reclamanți:SINDICATUL LIBER AL SALARIAȚILOR DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR C,cu sediul în C,-, domiciliată în C,-, domiciliată în C,-, -.54 și intimații - pârâți:GRĂDINIȚA NR.58 C,cu sediul în C,-șiINSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN, cu sediul în C,-.
Modifică în parte sentința în sensul că respinge ca nefondate pretențiile aferente perioadei 01.06.2004 - 5 octombrie 2004. Obligă la 300 lei cheltuieli de judecată.
Menține celelalte dispoziții.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12.02.2008.
Președinte, Judecători,
- - - -
- -
Grefier,
- -
Jud.fond:;
Red.jud.-/3.03.2008
-gref.-
4 ex./07.03.2008
Președinte:Mariana BădulescuJudecători:Mariana Bădulescu, Jelena Zalman, Maria Apostol
